196 matches
-
forță se formează ca rezultat al mișcării de frânare a tălpii și depinde de greutatea corporală a voleibalistului. Structura anatomică a acestei microfaze se compune din următoarele: calcaneul se mișcă în jurul axei frontale, în articulația transversală a metatarsului, astfel încât tuberculul calcaneului se apropie sau se îndepărtează, dispunându-se mai mult vertical. Mușchii posteriori ai coapselor (extensorii) și tricepsul se contractă, iar cvadricepsul femural este într-un tonus foarte crescut. Acest mod de acțiune al mușchilor este necesar pentru asigurarea poziției de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Întinderea picioarelor din genunchi are loc pe seama unei contracții brusce a cvadricepsului femural și al tricepsului care acționează, distal, în sprijin. Primul mușchi fixat cu un capăt la genunchi acționează coapsele în față; cel de al doilea, fixat de tuberculul calcaneului, deplasează gamba și terminalul distal al coapsei în spate. În același timp marii fesieri și mușchii posteriori ai coapsei (semitendinosul, semimembranosul, bicepsul) ridică trunchiul. Ca rezultat al efectului mușchilor arătați, corpul voleibalistului se îndreaptă, acțiunea forței este îndreptată în sus
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și ea scăzută. Trombocitele sunt de obicei normale sau moderat scăzute. ● Examenul măduvei osoase - este esențial pentru diagnostic. Puncția osoasă se efectuează de obicei în stern sau în creasta iliacă, dar se poate efectua și în alte oase interesate: vertebre, calcaneu, claviculă. Uneori pătrunderea în os este foarte ușoară, țesutul osos dând senzația unei friabilități deosebite. Caracteristică pentru mielom este creșterea numerică a seriei plasmocitare, ce poate constitui 90% din populația celulară a măduvei; în general la o proporție de 20
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și seringile trebuie sterilizate la căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
în ceea ce privește greutatea corporală), parametrul cel mai frecvent utilizat în practica zilnică pentru evaluarea și clasificarea statusului pon - deral. În aceste condiții, se poate estima înălțimea reală utilizând un alt parametru antro - pometric, și anume lungimea tibiei măsurată între genunchi și calcaneu (se consideră că este un parametru puțin susceptibil de variație de‑a lungul vieții). Astfel, calculul IMC reprezintă doar prima etapă în evaluarea clinică, permițând estimarea globală a statusului ponderal (18). Pentru populația adultă, există date în literatura de specialitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi aproape drept cu coloana vertebrală, iar tibia a are o dezvoltare completă și peroneul este redus la un fi filet osos. Tarsul preizintă trei șiruri de oase, dintre oasele tarsiene, calcaneul prezintă o apofiză numit numită pinten pinten și lung adesea cât gamba, situat în grosimea marginii uropatagiului, asigurându-i e extensia. La unele specii, la exteriorul pintenului se găsește un lob tegumentar numit epiblemă (în interiorul acestuia există uneori o ramificație
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
posterioare ale articulației tibioperoniere inferioare. OASELE PICIORULUI Scheletul piciorului este format din 26 de oase dispuse în trei arupe: 1. un arup format din 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri: - un rând posterior format din: astraaal, în sus și calcaneu, în jos; - un rând anterior format de: cuboid (în afară), înăuntru de scafoid care are pe fața lui anterioară cele trei oase cuneiforme; 2. al doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din 14 falanae, câte trei pentru fiecare deaet, cu excepția deaetul mare, care prezintă numai două falanae. Astraaalul este un os situat dedesubtul oaselor aambei și deasupra calcaneului. Este format din trei porțiuni: o parte posterioară - corp, o parte anterioară - cap, o parte intermediarăaât (col). Corpul se află înclinat în jos și medial ceea ce determină formarea două unahiuri: 1. unul de declinație, deschis medial și care este în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astraaaliană, suprafața nereaulată a colului; trohleea astraaaliană este formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se dezvoltă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: capul talusului și de o cavitate formată de calcaneu și osul navicular. Mijloacele de unire: - capsula articulară ce nu comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]