2,041 matches
-
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - zona protejată Wadi Rum (Iordania). Siturile culturale adăugate sunt: Centrul istoric Bridgetown și garnizoana (Barbados), peisajul cultural al lacului din vestul Hangzhou (China), peisajul cultural al cafelei (Columbia), peisajul cultural al provinciei Konso (Etiopia), platourile de calcar Causses și Cévennes (Franța), Uzinele Fagus (Germania), Grădina persană (Iran), Lombarzii în Italia, locuri asociate cu aceștia (568 - 774 e.n.) (Italia), Hiraizumi - temple, grădini și situri arheologice reprezentând Terra pură budistă (Japonia), Fortul Iisus din Mombasa (Kenya), ansamblurile petroglifice din
Patrimoniul Mondial UNESCO are 25 de noi situri () [Corola-journal/Journalistic/69631_a_70956]
-
o presimțire. În tăcerea colinelor, Africa era o boare uscată, vibrând în tulpinile de eucalipt și în coamele cu iarbă înaltă, peste care lumina se aduna în boabe de chihlimbar. Era greu de crezut să găsești mistreți în întinderile de calcar și plută, dar Mehria vânase de multe ori și își sărbătorise vânatul în cabanele de la Col des Ruines și în bodegile din Jendouba. Ea rămăsese în Jebel Bir, cu femeile și copiii, așteptând să răsară soarele și să vadă Algeria
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
Reșița aveau o „direcțiune” în orașul nostru, pe str. Lonovici nr. 6 (actuala Episcop Augustin Pacha), la hotelul „Trompeta”; dețineau în proprietate: 95 863 hectare, din care 88 248 hectare păduri, mine de fier, cărbuni, cupru, podgorii, drumuri, cariere de calcar, locomotive (sursa: www. ucmr. ro). Fiica singurului maharadja alb Prima informație apărea în revista „Fruncea”, la sfârșitul anului 1934, în 22 decembrie, când titra: „D. Max Auschnitt se căsătorește cu o domnișoară din societatea ardeleană. O logodnă care face zgomot
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
fortificate au un sistem unitar de habitat și apărare, care asigurau protecția pe toate căile de acces către capitala Sarmizegetusa, important centru militar, politic și religios. O altă particularitate este dată de unitatea sistemului de construcție adoptat, cu ziduri de calcar șlefuit și perfect îmbinat, având grosimi între 2,5 și 3 metri. Nu se cunoaște încă modalitatea prin care erau aduse materialele de la zeci de kilometri distanță și nici cât timp sau de câți muncitori a fost nevoie pentru finalizarea
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
cetatea prezintă câte o poartă, iar drumul care trecea prin mijlocul fortăreței era pavat cu piatră de râu. La 100 m de cetate, pe două terase se găsește incinta sacră, la care duce un drum monumental pavat cu lespezi de calcar, ce se termină în piațeta în preajma căreia se găsesc amplasate sanctuarele. Partea locuibilă se întinde pe mai multe zeci de terase, făcând din Sarmizegetusa Regia cea mai întinsă așezare dacică. Cetatea de la Costești, situată pe Dealul Cetățuia, a fost o
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
amploare în timpul domniei lui Ivan cel Mare. În inima Kremlinului se află Catedrala Adormirii, una dintre cele mai vechi și impunătoare clădiri, unde erau încoronați țarii. Aceasta a fost proiectată de arhitectul italian Fioravanti și are o fațadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite. În apropiere este amplasată Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, ce a fost finalizată în 1489. În partea de sud-est a pieței este amplasată și Catedrala Arhanghelului Mihail, unde sunt înhumați peste 50
Agenda2006-25-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285088_a_286417]
-
specific reliefului este generat de tipurile genetice de relief. Se remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar (endocarstul) unde se dezvoltă alte forme spectaculoase ale reliefului carstic: avenele și peșterile. Dintre acestea, peșterile sunt adevărate „palate” subterane, care impresionează prin varietatea formațiunilor concreționare: speleotemele (stalactite, stalagmite și coloane), baldachinele, draperiile ș.a.. Există și câteva peșteri rare, deosebite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
celebrele picturi de la Altamira și Lascaux, cum sunt Peștera Coliboaia (Munții Bihor) și Peștera Cuciulat (Podișul Someșan) sau chiar unicat cum este Peștera Movile (Dobrogea), deosebită prin prezența unor viețuitoare ce trăiesc complet independent de energia solară. În Carpații Orientali calcarele ocupă suprafețe restrânse în lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei prezintă calcare în vest și sud unde se întâlnesc o serie de peșteri cu mare dezvoltare verticală
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
deosebită prin prezența unor viețuitoare ce trăiesc complet independent de energia solară. În Carpații Orientali calcarele ocupă suprafețe restrânse în lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei prezintă calcare în vest și sud unde se întâlnesc o serie de peșteri cu mare dezvoltare verticală, dar cu puține concrețiuni calcaroase. Exemple: Izvorul Tăușoarelor, cea mai adâncă din România, cu o lungime totală de aproape 10 km și o diferență de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o creastă îngustă și puternic fasonată periglaciar unde se pun în evidență versanți deosebit de abrupți, vârfuri piramidale și avene, în partea de nord, la care se adaugă Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, în partea de sud. Munții Cândrel se impun prin calcarele din culmea sudică, Vânturarița-Buila. Aceasta se termină prin versanți abrupți, văi în chei și peșteri. Cele mai reprezentative sunt Cheile Oltețului și Peștera Polovragi (9 km) în bazinul Oltețului, la care se adaugă Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a fi la fel de bine valorificat. Sunt apreciate turistic Peștera Topolnița și Podul de la Ponoare (Podișul Mehedinți), Peștera La Adam (Podișul Dobrogei) și carstul pe sare din Subcarpați. Formele rezultate în acest ultim caz evoluează mult mai rapid în comparație cu carstul de pe calcare și este completat și de un carst antropic, generat de exploatarea sării de către om. Apar, astfel, puțuri, galerii și gropi de prăbușire la Mânzălești, Podul Natural (Ponoare - Podișul Mehedinți) Masiv de sare (Praid) Cușma Dorobanțului (Munții Ceahlău) „Tigăile Mari” (Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Făgăraș) Circul Bucura (Munții Retezat) Creasta Cocoșului (Munții Gutâi) crestele zimțate, văile și circurile glaciare, dar și forme de acumulare, cum sunt morenele. Acestea s-au coservat până astăzi, întrucât au fost sculptate în roci dure: șisturi cristaline, granite, calcare metamorfice (Munții Rodnei) ș.a.. Cele mai spectaculoase puncte de atracție turistică sunt: Munții Rodnei cu circurile Buhăiescu, Negoescu, Izvorul Cailor și Lala; Munții Bucegi cu relief glaciar mai bine conservat pe versanții nordici, unde se găsesc văile glaciare Mălăești și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
așezați în partea estică a Carpaților Meridionali. Se desfășoară între Culoarul Bran-Rucăr și Valea Brăițelului (în vest), Culoarul Râșnoavei (în nord), Culoarul Prahovei (în est) și Subcarpații Curburii (în sud). Fizionomia acestor munți este rezultatul constituției geologice (predominant conglomerate și calcare) și a cutării sub forma unui vast sinclinal, orientat nord-sud, cu axul apropiat traseului actual al Văii Ialomiței. Morfologic, Munții Bucegi au o formă de potcoavă, cu un nod orografic în partea nordică, reprezentat de Vârful Omu (2505 m), din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea Țigănești în nord, Munții Ciubotea, Pântecele și Gaura în nord-vest. Relieful variat și de mare complexitate cuprinde următoarele elemente: - abrupturi structurale dezvoltate pe conglomerate și calcare, spre Valea Prahovei și spre Culoarul Bran-Rucăr, cu altitudini de peste 1000 m, cu numeroase trepte (numite „polițe” sau „brâne”) și „râuri de pietre”; - platouri structurale la altitudini de 1800-2000 m (ex. Podul Bucegi), larg ondulate și înclinate domol spre Ialomița
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
variate din cuprinsul Subcarpaților conțin numeroase minerale utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de sare, are loc un fenomen de dizolvare, prin care în funcție de gradul de solubilitate a gipsului, sării și a unor calcare sau calcare dolomitice, o parte din aceste săruri trec în apă dând naștere unor ape cu caracter clorosodic, sulfatat, calcic, bicarbonatat calcic. Unele dintre aceste surse au și un conținut de hidrogen sulfurat (H2S), care le încadrează în clasa apelor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de sare, are loc un fenomen de dizolvare, prin care în funcție de gradul de solubilitate a gipsului, sării și a unor calcare sau calcare dolomitice, o parte din aceste săruri trec în apă dând naștere unor ape cu caracter clorosodic, sulfatat, calcic, bicarbonatat calcic. Unele dintre aceste surse au și un conținut de hidrogen sulfurat (H2S), care le încadrează în clasa apelor sulfuroase. Acest
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
rar și parțial fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vedea în vedenie pustia ca nisipul și ca scheletul dintr-un nevoit și, ca prin pielea ca pergamentul, sufletul nevoitului. Ușor zadarnic, Doamne, cu apă scriu, cu lacrimi scriu, ca să-mi rămână scrisul pe mâna goală. Tu să întinzi prin calcarul de dar un deget lung aproape omenesc, de scris în prelungirea gândului meu de atunci, de acum, dintotdeauna zadarnic.
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]