64 matches
-
ani , anii 6 și 7: 1+2 În cazul compoziției “b”: Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1 Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 GRUPA STATIONALA G.S – 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, argiloiluviale sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo-lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate (TSD: ED6D). Tipuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
plantațiilor obișnuite; 20 %, în cazul tehnicii ”d”, cu puieții crescuți în pungi Intrețineri: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-II 2+2+1 GRUPA STATIONALA G.S - 20 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo-lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure (TSD: EC3D). Tipuri de vegetație: 2CE2 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
000 / ha Completări: 40 % (25% + 15%), în cazul plantațiilor obișnuite; 20%. în cazul pinului cu puieți în pungi Intrețineri: Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 GRUPA STATIONALA G.S – 21 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo-lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure (TSD: EC4D). Tipuri de vegetație: 2CE3 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
700/ha b. 40% (25%=15%) la culturile obișnuite Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo- lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate E D 6
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
plantare Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri d. Gr.o, în cazul erenurilor care nu permit lucrări de terasare Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 20 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure E C 3 D 2CE2 25 Pi.n (Pi.p;I.v) 50 Mj (Vi.t ; Pr) 25 Pd (Sp; Ll
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în cazul plantațiilor obișnuite Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 b.20%. în cazul pinului cu puieți în pungi Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 21 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure E C 4 D 2CE3 a. 10 Pi. n (Pi. p) 45 Mj (Vi.t) 45 Pd (Sp
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se găsește mult vânat ca: porci sălbatici, căprioare, vulpi, iepuri etc. Moșia se mărginește cu Darabani, Concești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dominant (ani) 1: ≤ 20 5: 81 - 100 2: 21 - 40 6: 101 - 120 3: 41 - 60 7: >120 4: 61 - 80 8: Arboret neregulat (10) Unitatea solului Fluvisols Arenosols Calcisols 101 Eutric Fluvisols 129 Haplic Arenosols 155 Haplic Calcisols 102 Calcaric Fluvisols 130 Cambic Arenosols 156 Luvic Calcisols 103 Dystric Fluvisols 131 Luvic Arenosols 157 Petric Calcisols 104 Mollic Fluvisols 132 Ferralic Arenosols 105 Umbric Fluvisols 133 Albic Arenosols Gypsisols 106 Thionic Fluvisols 134 Calcaric Arenosols 107 Salic Fluvisols 135 Gleyic
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
Haplic Arenosols 155 Haplic Calcisols 102 Calcaric Fluvisols 130 Cambic Arenosols 156 Luvic Calcisols 103 Dystric Fluvisols 131 Luvic Arenosols 157 Petric Calcisols 104 Mollic Fluvisols 132 Ferralic Arenosols 105 Umbric Fluvisols 133 Albic Arenosols Gypsisols 106 Thionic Fluvisols 134 Calcaric Arenosols 107 Salic Fluvisols 135 Gleyic Arenosols 158 Haplic Gypsisols 159 Calcic Gypsisols Gleysols 160 Luvic Gypsisols Andosols 161 Petric Gypsisols 108 Eutric Gleysols 109 Calcic Gleysols 136 Haplic Andosols 110 Dystric Gleysols 137 Mollic Andosols Solonetz 111 Andic Gleysols
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
140 Gleyic Andosols 163 Mollic Solonetz 114 Thionic Gleysols 141 Gelic Andosols 164 Calcic Solonetz 115 Gelic Gleysols 165 Gypsic Solonetz Vertisols 166 Stagnic Solonetz Regosols 167 Gleyic Solonetz 142 Eutric Vertisols 116 Eutric Regosols 143 Dystric Vertisols Solonchaks 117 Calcaric Regosols 144 Calcic Vertisols 118 Gypsic Regosols 145 Gypsic Vertisols 168 Haplic Solonchaks 119 Dystric Regosols 169 Mollic Solonchaks 120 Umbric Regosols 170 Calcic Solonchaks 121 Gelic Regosols Cambisols 171 Gypsic Solonchaks 172 Sodic Solonchaks Leptosols 146 Eutric Cambisols 173
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
Solonchaks 120 Umbric Regosols 170 Calcic Solonchaks 121 Gelic Regosols Cambisols 171 Gypsic Solonchaks 172 Sodic Solonchaks Leptosols 146 Eutric Cambisols 173 Gleyic Solonchaks 147 Dystric Cambisols 174 Gelic Solonchaks 122 Eutric Leptosols 148 Humic Cambisols 123 Dystric Leptosols 149 Calcaric Cambisols Kastanozems 124 Rendzic Leptosols 150 Chromic Cambisols 125 Mollic Leptosols 151 Vertic Cambisols 175 Haplic Kastanozems 126 Umbric Leptosols 152 Ferralic Cambisols 176 Luvic Kastanozems 127 Lithic Leptosols 153 Gleyic Cambisols 177 Calcic Kastanozems 128 Gelic Leptosols 154 Gelic
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
233 Rhodic Nitisols 181 Luvic Chernozems 207 Mollic Planosols 234 Humic Nitisols 182 Glossic Chernozems 208 Umbric Planosols 183 Gleyic Chernozems 209 Gelic Planosols Ferrasols Phacozems Podzoluvisols 235 Haplic Ferrasols 184 Haplic Phacozems 210 Eutric Podzoluvisols 236 Xanthic Ferrasols 185 Calcaric Phacozems 211 Dystric Podzoluvisols 237 Rhodic Ferrasols 186 Luvic Phacozems 212 Stagnic Podzoluvisols 238 Humic Ferrasols 187 Stagnic Phacozems 213 Gleyic Podzoluvisols 239 Geric Ferrasols 188 Gleyic Phacozems 214 Gelic Podzoluvisols 240 Plinthic Ferrasols Greyzems Podzols 189 Haplic Greyzems 215
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
Ungaria. Învelișul de sol din zona Timișoarei este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice , preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive. Sunt valorificate resursele de apă termominerală și termală de la Timișoara și împrejurimi (Calacea, Buziaș, Ciacova, Ivanda, etc
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de acid fosforic, amoniac și fosfor. Se definește prin orizont Am (molic) cu crome mai mici de 2 la materialul umed și orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 de cm. Tipic, psamic, pelic, vertic, gleic, aluvic, calcaric, kastanic, maronic, cambic, argic, greic, salinic, sodic, litic. În lume există două "centuri de cernoziom": 1) din estul Croației (Slavonia), de-a lungul Dunării (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Română)), Republica Moldova, nord-estul Ucrainei și partea de sud a
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]