189 matches
-
de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul înduioșător. În ciuda convingerii lui Maiorescu, nu toți scriitorii ardeleni calchiau limba germană. Memorii din 184849 arată, dimpotrivă, o benefică influență a limbii italiene. Oricum, în afara unor regionalisme, limba aceasta „latinizantă" nu este atât de greu de înțeles pe cât pretindeau junimiștii. Citit în cheie culturală, textul lui Moldovan își are, pe
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
o lume în alta. Hărțuită, „traducătoarea de termeni tehnici” Herta Müller, nedorită în fabrică, se refugiază în cuvinte (traducând așezată pe scară, deoarece fusese dată afară din birou, observă cuvinte precum Treppenwangen, „obrajii scării”, sau „coadă-de-rândunică” și „gât-de-lebădă”, denumiri tehnice calchiate din Schwalbenschwanz și Schwanenhals), devenind definitiv scriitoarea Herta Müller. Trambulina declanșată de zgomotul vazei cu lalele sparte a trimis-o pentru todeauna pe scriitoare, din caricaturala „stradă a Gloriei” în care fusese anchetată, într-o lume în care gloria chiar
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
era ateu. De murit murise de SIDA, nu, așa cum se anunțase, de insuficiență hepatică. Acest ultim roman al lui Bellow a fost judecat de critică în parametrii stabiliți de întreaga lui operă, în mare parte cvasi-autobiografică și populată de personaje calchiate după oamenii din viața lui, de la soții la confrați, de la cunoscuți întâmplători la cei mai apropiați și mai dragi prieteni și mentori, precum Delmore Schwartz și mai cu seamă Allan Bloom, surprinși nu doar în ipostaze flatante, ci și în
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
pe elevi la scris și cercetare științifică, punându-le la dispoziție paginile unei bune reviste școlare, cu un titlu ce ar deruta pe un cercetător al presei școlare de astăzi: „Scânteia”. Nu se știa atunci de titlul publicației comuniștilor români, calchiat după „Iskra” leninistă. După Dictatul de la Viena, Anton Precup părăsește Gherla și este pentru un an, 1940-1941, profesor la Blaj, iar din toamna anului 1942 profesor de limba germană la București, unde trăiește anii grei ai războiului și ai începutului
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
tiparele mitului și a căpăta, concretețe istorică. Îi putem găsi urmele în cunoscutul basm despre Cenușăreasa-Cendrillon-Aschenputtel, ca și în panetnica poveste Ca sarea în bucate. Nu la urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele Lear, protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta unică
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Rodica Zafiu În limbajul tinerilor (varietate sociolingvistică greu de delimitat, dar a cărei existență este incontestabilă), cuvîntul patetic e folosit, în ultima vreme, cu un sens special, calchiat din engleza colocvială: "ridicol, penibil, demn de milă și dispreț". O asemenea semnificație nu exista cîtuși de puțin în utilizarea tradițională a adjectivului patetic, preluat din franceză (probabil și sub influența echivalentului german) pe la începutul secolului al XIX-lea; prima
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
după limbi, alții după țări. Nu e de mirare, așadar, că vom găsi pentru Republica Moldova urarea Crăciun fericit și un an nou fericit!, iar pentru România - Sărbători vesele: traducătorul fiind în ultimul caz mult mai neinspirat și mai dispus să calchieze urări străine (e drept, formula apărea deja pe unele felicitări interbelice, dar nu mi se pare că s-ar fi impus între timp). În alt loc, româna din România e ilustrată prin urarea triplă Crăciun Fericit. Sărbători Fericite. La Mulți
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
nu au cum să fie chiar permanent purtătoare ale vreunui falus înfipt în ele, femeile s-au obișnuit a purta musai ceva între picioare, fie acela și un tighel, o răscroială, o îndoitură zdravănă de material. Forma feselor îmbrăcate este calchiată după aceea a cupelor de sutien. Oh, sutienele de altădat?! Nici sutienele nu mai sunt ce au fost. Ca pe vremuri în decolteu, privirea pătrunde adânc, de astă dată pe la spate, până la despicătura care se continuă, dincolo de perineu, cu o
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
din vis) arunca, pretându-se la o curte cam deșănțată, pietricele în geamul soției rectorului Micle. Din plin oniric (care e o constantă a Vieților paralele) se alunecă brusc în monden și chiar mai jos, în mundan. Simptomele poetului sunt calchiate după acelea ale personajelor sale. Instinctul Florinei Ilis funcționează exact atunci când îl alege, dintre toți, ca reper, tocmai pe Ioan Vestimie, protagonistul unei nuvele neterminate, publicată sub un titlu ales de spoilerul Călinescu. E, pe deasupra, o dovadă de gust. Și
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
p. 107), să întâlnim un pasaj ca acesta: „În depărtare: lanuri de grâu și secară/ și o suspectă nervozitate planetară,/ care dădea caii la apă./ Milă de cine scapă !” Și e singurul caz de carbon copy. Traian T. Coșovei își calchiază, aici, frecvent cele mai reușite efecte speciale, reducându-le astfel la o schemă care trădează, în fond, dezinteresul. Cât de pur sună, de pildă, primul vers al Întoarcerii în timp (p. 16), „Aveam un fier și o fiară care vorbeau
Sunt și eu un june by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3961_a_5286]
-
sale se instalează în imanență, pe terenul meditativ și spiritual al unui fel de înțelepciune păgână. Zeii epicurieni îndeamnă la imitarea lor, un exercițiu de care creștinii - Ignațiu de Loyola, de exemplu - își vor aminti... A trăi încercând să-ți calchiezi existența după cea a zeilor, iată ceva ce te transformă în zeu printre oameni - iată și un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. -9- Abilitarea esteticii. Philodemos păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mult - se înțelege de ce. Phaidon oferă într-adevăr un text care inaugurează opțiunile catolice asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte: mântuire, osândă, infern, cântărirea sufletelor, viața de apoi etc. în mod evident, Platon îl calchiază pe Pitagora care, la rându-i, reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
filosofiilor hedoniste. Este cazul ultimelor versuri ale cărții a V-a, unde Lucrețiu exaltă meritele unei societăți rafinate care, ciudat, apare simultan cu muzica... într-un registru pe care Rousseau, cel din Discurs asupra originii inegalității printre oameni, îl va calchia, Lucrețiu realizează un tablou al nașterii și al progreselor culturii și ale civilizației. La început, absența legilor, a regulilor și a dreptului îi obliga pe oameni să trăiască asemeni unor sălbatici incapabili să gândească în termeni de bine comun. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pus în discuții și i-au întors viața și opera pe toate fețele. La numai 20 de ani de la moartea sa, imaginea „tânărului Geniu” înlăturase deja pe cea „istorică” : noile generații de după război au luat contact cu acest nou portret calchiat după mitul celebru și nu cu imaginea lui reală, amplificându-l și dându-i rezonanțe celeste. ION IONESCU BUCOVU Referință Bibliografică: MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română științific. Deși pare deplasat, limba romani chiar o poate demonstra. Astfel, calchierea conjugării verbului „a desface”, urmează fidel limba română. În locul indianului „pâtrau”-„eu desfac”, primii romi au calchiat fidel românescul „eu desfac”, copiind chiar elementul de compunere cu sens privativ -des, și au adăugat conjugarea verbului „a face”- kărau. Rezultatul este DESKĂRAU- „eu deschid”. Imperativul este „deskăr”- „desfă!” Se poate urmări acest „deskărau” până la romii din Germania și
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
să biciuiască moravurile satiric și sarcastic. Sînt și poeme în care se vede numai exersarea în folosirea unor expresii. Voi încheia însă cu un poem care merită toate laudele: concediu altfel - cerul și marea în ochii pruncului Prima parte e calchiată pe sintagma des folosită în ultimii ani școala altfel. Substituția școlii cu concediul este extrem de subtilă. Înclin să cred că e vorba de un concediu într-un fel ratat sau interzis de ivirea pruncului. Și că cerul și marea din
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
cu Nicolae Băciuț, preîntâmpinând o întrebare firească a acestuia și anume, cât adevăr și câtă imaginație există în scrierile sale. Fiind în primul rând vorba de publicistică, aici, realitatea primează. Realitatea văzută prin ochii autorului, filtrată prin datele sale sufletești, calchiată pe deontologia profesională și pe datele cu care a fost înzestrat, fiecare. Toate acestea adunate într-un singur crez, rostit răspicat, ca să nu lase loc interpretărilor: „Mă iubesc și mă respect”. Fidelă adevărului că scriitorul este suma lecturilor sale, Mariana
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
și face trimiteri lirice care se continuă în același registru și în versul median. Dar mîțișorii sînt ambigui și scena capătă dintr-o dată altă turnură. Neașteptată. tot mai puține de-acum stelele în geam - cireși înflorind Cezar F. Ciobîcă Poemul calchiază, în sens invers, un altul mai vechi al Valeriei Tamaș: mai cade-o frunză - / de-acum soarele întreg / în fereastră. Sau chiar: Geamul cât palma - / florile de liliac / acoperă cerul. Fapt îmbucurător care arată că se pot folosi cu succes
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
Guevara, ca mai toți conaționalii săi. Nu trebuie să fii sângeros pentru a face asta. Amadeo a dispărut abrupt din țară, la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989. Facultatea de la București nu a mai absolvit-o. Destin său e calchiat parcă după istoria frapant de asemănătoare a temutului său concetățean „Carlos”, care ulterior s-a retras într-o țară musulmană prietenă. Despre Amadeo nu s-a mai știut nimic clar. Tranpirau doar zvonuri vagi, precum că ar trăi pe undeva
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
piscinei“, «prea nelimpedea apă, e clar / mă făcu să le confund cu viori / pisate mărunt în plină orgie muzicală» (s. n.); de fapt - constată eroul poematic - albastrele pioneze cântătoare (mai exact spus, acel soi de cântărețe „nechelioase“ în formă de „pioneze-Stradivarius“) calchiau «de minune mușcătura regală, / de cobră regală a versului» (p. 54); în penultima „declarație“ / „strofă“, eroul mărturisește minunea chemării - « În mușcătura regală a muzicii / mă chemau ca-ntr-o minune» (p. 55) - și, totodată conchide că „incredibila poveste“ pare a
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
exagerat de izolat și rupt de lume, un fel de reminiscență a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip și unde „s-a putut rapid calchia o fizionomie de vrăjitoare...” (Burghele 2005:296). Totuși, nedorind o prezentare în detaliu a faptelor din povestirile antologiei, lăsând plăcerea cititorului de a se implica emotiv în conținutului acțiunilor lor, am încercat să evidențiez o succintă analiză, prelucrând acțiunea și
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
Strikes Back” și „The Return of Jedi”. Căci, dacă trilogia de mijloc era mai slabă (în special „Atacul Clonelor”), măcar nu folosea personajele, tiparele, situațiile din prima. „Star Wars - The Force Awakens” plagiază în stil pontist - 90 % din scenariu e calchiat după „A New Hope”: din nou o prăbușire în deșert, din nou Luke e căutat de răi, iarăși taraful de monștri cu trompe și tentacule care cântă la diverse instrumente, Steaua Morții, bătrânul care se lasă ucis, transferându-și moștenirea
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
sau mai bine zis n-a înțeles nicio femeie. Spunea în această carte: "Celulă sexuală masculină este activă, mobilă, ea vine în întâmpinarea celulei feminine, ovulul imobil și pasiv. În rest, comportamentul indivizilor, masculi și femele, în timpul raporturilor sexuale este calchiat pe cel al organelor sexuale elementare (care sunt cele masculine, pentru cine nu stie teoria). Masculul urmărește femelă la care râvnește, o înhață și o pătrunde. Dar reduceți astfel, din punct de vedere psihologic, caracterul de masculinitate doar la factorul
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
ÎNTUNERIC AUREL ANGHEL, « Citind gerunzii », Editura Caracterprint, 2012 Un fel de parabolă a textelor biblice adaptate la realitatea de azi, de recunoscut în mai toate palierele vieții. Citind gerunzii - o experiență mistică, o lume de cuvinte spirituale, o altă realitate calchiată pe realitatea dintâi. Facere, (pre)facere, cădere și înălțare. Toate la un loc și ceva pe deasupra. Un cer sub cerul privirii și unul interior. În acest cer interior se prefiră, precum stelele-n crug, poeme sublime. Subtilitatea este un teren
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
sub cărămizi / și sub straturi de oase / și voi veți fi câteva litere din istorie » (Istoria din care mă trag). Poezia lui Aurel Anghel este, nu numai inițiatică, dar și emblematică. Este, într-un fel, prototipul poeziei, pe care se calchiază simțămintele, izvorul cu picurii cristalini care curge la vale, în câmpia ochiului și a inimii. El merge până la reinventarea cosmosului poetic, dar și a universului domestic din mii de cuvinte și din tăcerile dintre ele. Alb și negru, joc spectral
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]