252 matches
-
colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără sfarsit (Ed. Generis, 2001), Iubita din vis (Ed. Paem, 2004), Misoginul îndrăgostit (Ed. Generis, 2004), Seducția continuă (Ed. Generis, 2005), Celelalte lumi (Ed. Generis, 2006
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
dragostea? ("România literară", nr. 10/1992); Nicoleta Ghinea - Varianta și în variante ("România literară", nr. 19/1993) și Arta imprevizibilului ("România literară", nr. 10/2000); Miron Beteg - Tentațiile povestirii clasice ("Familia", nr. 2/1994); AI. Th. Ionescu - Viața personajelor secundare ("Calende", nr. 2/1994); Virgil Podoaba, Mihai Sîn, Aurel Pantea ș.a. Referințe critice: "Sub pana scriitorului , aproape invariabil, femininul cade în corporalitate iar strategiile sale nu fac decît să certifice, se pare, faptul ca seducția este starea naturală a femeii. Deși
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
invidioase multe nume sonore ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoaba, prezentare pe coperta IV a voi. Anotimp pentru doi, Ed, Arhipelag, 1996) Eugen Curta - "Din nou despre dragoste", Ed. Dacia, 1991 Eugen Curta - "În absența unui personaj secundar", Ed. Calende, 1993 Eugen Curta - "Anotimp pentru doi", Ed. Arhipelag, 1996 Eugen Curta - "Penultimul Don Juan", Ed. Generis, 1999 Eugen Curta - "Trenul fără sfarsit", Ed. Generis, 2001 Eugen Curta - "Iubita din vis", Ed. Paem, 2004 Eugen Curta - "Misoginul îndrăgostit", Ed. Generis, 2004
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII."". Traducerea aproximativă în limba română a inscripției este următoarea. ""Sibienii recunoscători au dorit să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care și-a luat rămas bun de la acest oraș la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit și a construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduință demnă. 1828”".
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
istoric, referindu-se la religiile din Orientul Antic, Egiptul Antic, Grecia Antică, Imperiul Român, Arabia preislamica, America precolumbiana și Europa precreștina. Obiceiuri păgâne din preajma solstițiului de iarnă (22 decembrie) precum ar fi sacrificarea porcilor, mersul cu capră și urările de Calende au fost păstrate și asimilate sau transformate de tradiția creștină.
Păgânism () [Corola-website/Science/319255_a_320584]
-
și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
natalis”): atât Liber Pontificalis cât și Martirologiul Roman menționează ziua de 30 mai și nu pe cea de 30 decembrie. Este foarte probabil că autorul-compilator al Liber Pontificalis, în copierea datei „depositio” a citit „III Kal.iun.” (=trei zile înainte de calendele - prima zi - a lunii iunie) ca fiind „III Kal. ian.” (=a treia zi înainte de începutul lui ianuarie). Cât privește bazilica, nu sunt date certe că ar fi fost cu-adevărat ctitorul acesteia. Este sigur este însă - cum afirmă Depositio - că
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
creeaza o stare, un "portret", un "peisaj interior", din doar câteva tuse, dar care mereu surprind, șochează printr-un ceva, ca-n această Speranța: "E/Dimineață/Cade de pe mine șolzi/ Somnul/și-n viața intru/ că într-un mormânt". Revista Calende nr 29 (86) /1999, Dumitru Augustin Doman. Premii: Premiul Festivalului Internațional din Sighetu-Marmației pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Saloanelor ,Liviu Rebreanu” Bistrița pentru românul ,Palimpsestul dimineții”, 2012. Premiul Radu Săplăcan pentru traducerea ,Poezii alese” de
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
450 î.e.n. de către decemviri, care au implementat calendarul roman republican, utilizat până la 46 î.e.n. Zilele acestor calendare erau numărate înapoi (inclusiv) până la următoarea zi cu nume, astfel că 24 februarie era "ante diem sextum Kalendas Martias" („a șasea zi înainte de calendele lui martie”) adesea prescurtat a. d. VI Kal. Mart. Romanii numărau zilele cu includere, astfel că aceasta era de fapt a cincea zi dinainte de 1 martie în manieră modernă, cu excludere (neincluzând și ziua de început). În calendarul republican, luna intercalată
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
zile. Festivalurile religioase ce se țineau de regulă în ultimele cinci zile ale lui februarie erau mutate în ultimele cinci zile ale lui Intercalaris. Întrucât se adăugau efectiv doar 22 sau 23 de zile, și nu un ciclu lunar complet, calendele și idele calendarului roman republican nu au mai fost asociate fazelor lunii. Calendarul iulian, dezvoltat în anul 46 î.e.n. de Iulius Cezar, și intrat în vigoare în 45 î.e.n., a distribuit zece zile suplimentare printre zilele calendarului roman republican. Cezar
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
Patimi, care este situată în a paisprezecea zi a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
un hidroavion trimotor CANT, de transport; a fost cea mai mare formație de hidroavioane din toate timpurile, care ne-a vizitat țara. În 1931 face parte din comisia de recepție și omologare, în Italia, la Uzina S.I.A.I.din Sesto Calende, de pe malul lacului Maggiore, unde Statul Român comandase: 14 hidroavioane de recunoaștere S-62 Bis, 7 hidroavioane de bombardament și torpiloare SAVOIA S-55 și 6 hidroavioane pentru școală și antrenament Savoia S-56. În luna august, anul 1932, cu
Vladimir Stângaciu () [Corola-website/Science/318921_a_320250]
-
în România liberă, 22 febr,1992; Bourescu, Dan-Silviu - față cu livrescul, în Luceafărul, nr.8/ 11 martie 1992; Preda, Sorin - Chirurgia unni zâmbet, Suplimentul literar ,Tineretul liber“, nr.4, anul IV, aprilie 1992; Brâsilă, Mircea - Poeme din Ev-Mediul odăii, în Calende, nr.3, martic, 1992; Cistelecan, AI. - Poemul adaptat, în Luacafăru 1, nr. 17, 11 mai 1992; Sora, Simona - Copita și versul, în România literară, nr.34, 7-13 Sept.1994; Boerescu, Dan-Silviu - Bibliotecă de ipsos, în Luceafărul, nr.16(194), 21
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Fetele culturii, nr.774 (1396), Azi, 9 ian. 1995; Lungu, Al - Un ,optzecist“ mântuit, în Argo, nr.10, 1994; Bonn; Muthu, Mircea - Poemnl despre cuvinte, în Tribună, nr.50(2135), 9-15 dec. 1994; Oprea, Nicolae - Un poet din Nord-Vest, în Calende, nr.8-9-10 (44-46), anul IV, 1994; Mihaiu, Virgil - Suflu poetic septentrional, în Steaua, anul XLIV, dec. nr.12, 1994; Dobrescu, Caius - Ineredibil dar adevărat, în Vatra, nr.3, 1995; Cistelecan, Al. - Revoltă fondului nostru necitadin, în Vatra, nr.3, 1995
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
au exprimat opiniile critice o mulțime de critici literari români contemporani. Debut absolut în poezie: revista "Argeș" nr. 10/1968. A colaborat la aproape toate revistele literare importante: Vatra, Familia, Convorbiri literare, Poezia, Hyperion, Poesis, Contemporanul, Arca, Dacia literară, Luceafărul, Calende, Echinox, Tribuna, Argeș, Litere, Reflex, Bucovina literară, Revista nouă, Banat, Ardealul literar și artistic, Provincia Corvina, Axioma, Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. În antologia de eseuri
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Poëziekrant", "Deus ex machina" (Belgia), "Le Quotidien", "Tageblatt", "Le Jeudi" (Luxemburg), "Grădină", "Политика", "Književni list" (Șerbia), "Scritture Migranți", "Formafluens" (Italia), "Semn" (Republică Moldova), "România literară", "Viața românească", "Luceafărul", "Ramuri", "Adevărul literar și artistic", "Ziua literară", "Contemporanul", "Luceafărul de dimineață", "Argeș", "Calende", "Cafeneaua literară", "Tribuna", "Astra", "Familia", "Noua literatura", "Academia de poezie", "Ziarul de duminică", "Apostrof", "Conta", "Arca" (România), "La Revue de Belles Lettres" (Elveția), "Shirdanra" (Bangladeș), "yasakmeyve" (Turcia), "Beagle" (Japonia), "LA OTRA" (Mexic) etc. Poemele Lindei Maria Baros au apărut în
Linda Maria Baros () [Corola-website/Science/303496_a_304825]
-
vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas graecas" în limba latină). Expresia fusese atribuită de Suetoniu împăratului român Augustus. Acesta ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas graecas" în limba latină). Expresia fusese atribuită de Suetoniu împăratului român Augustus. Acesta ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele grecești" reprezintă o sărbătoare care nu a avut loc și nu va avea loc vreodată.
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele grecești" reprezintă o sărbătoare care nu a avut loc și nu va avea loc vreodată.
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
Margareta Gyurcsik, în “Orizont”, nr. 17, 24 aprilie 1987, p. 8. 2. Mishima, Yukio, "Dupa banchet", Traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1979; Editura "Humanitas", București, 2000, 2004. 3. Mishima, Yukio, "Marea și amurgul", Traducere de Marius Jucan, în "Calende", anul IV, nr. 4-5 (40-41), Pitești, 1994, p.18-19. 4. Mishima, Yukio, "Marinarul alungat de valuri", Traducere de Mihaela Iliescu, în “ARC”, nr. 1-2, București, 1994, 155-157. 5. Mishima, Yukio, "Templul de Aur", (fragmente), Traducere de Sorin Titel, în "Secolul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în 1977, a "Cenaclului de Luni" condus de criticul literar Nicolae Manolescu. Până în 1990 a lucrat ca defectolog (la Tâncăbești, Snagov), logoped și psiholog clinician (la Pitești). După 1990 a fost redactor și redactor-șef la revistele "Argeș" (1990) și "Calende" (1991-1993). A publicat articole, la un moment dat chiar săptămânal, în revistă Contrapunct. A înființat și a condus editurile "Calende" (1991), "Didactica Nova" (1992) și "Editură Vlasie" (1993). În 1994 demisionează din toate aceste edituri și înființează Editură Paralelă 45
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Snagov), logoped și psiholog clinician (la Pitești). După 1990 a fost redactor și redactor-șef la revistele "Argeș" (1990) și "Calende" (1991-1993). A publicat articole, la un moment dat chiar săptămânal, în revistă Contrapunct. A înființat și a condus editurile "Calende" (1991), "Didactica Nova" (1992) și "Editură Vlasie" (1993). În 1994 demisionează din toate aceste edituri și înființează Editură Paralelă 45, al cărei director este și în prezent. De la 1 ianuarie 2017 este director și al Editurii Cartea Românească. Numeroase premii
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Coșovei ("Scânteia tineretului", 10/1987; "Contemporanul", 16/1993); Bogdan Ghiu ("Contrapunct", 6 apr. 1990); Eugen Simion - "O, nebunie a combinărilor" ("România literară", 14/1990); Andrei Bodiu -"Marea singurătate" ("Interval", 4-5/1990); Aurel Pântea - "Ultrafabulația" ("Vatra", ian. 1991); Ion Bogdan Lefter ("Calende", 1/1991); Dan Silviu Boerescu - "Poemul pur că homeostazie, belea și complot" (în "La noapte, pe strada Toamnei", Ed. Phoenix, 1993); C. Rogozanu - "Un poet obosit" ("România literară", 39/1999); Gheorghe Crăciun (postfața la vol. "Acțiunea interioară", Editura Paralelă 45
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
serie de publicații, printre care se numără: "Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu a fost astras și de grafică, domeniu în care a debutat în 1969 și în care a activat până în 1972. Debutul editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]