360 matches
-
timp. Un zvon, când e luat în serios, poate deveni știre... Dacă tu ești surd, crezi că cei care aud sunt bolnavi? • Când calci într-un rahat, țopăi din rahat în rahat, până te descalți. • Cine nu are idei rămâne calic (Mircea Radu Iacoban). • Adesea credem că am pus punct, dar iese numai o virgulă... • Vârsta lui nu era prea înaintată, dar nici destul de înapoiată. • Țările mari nu se împiedică de cele mici. Și cum e cu buturuga? Pe măsură ce mă maturizez
HOŢUL NEPRINS & ADEVĂRATA VALOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384465_a_385794]
-
există o altă curte care trăiește În umbra sa. Noi, care ne ducem zilele cerând de pomană, avem nevoie să simțim lumina harului divin. Dante mai privi o dată În jur. De multă vreme Florența fusese invadată de roiuri Întregi de calici, care se coborâseră peste cetate ca muștele pe hoitul unui cal. Pelerini prefăcuți, șchiopi prefăcuți, diformi prefăcuți, orbi prefăcuți, luptători Întorși din cruciadă prefăcuți, amestecați cu diformi adevărați și cu șchiopi adevărați, cu nebuni adevărați și cu ocnași adevărați, adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că surprinde câteva zâmbete amuzate, ca și când vorbele sale de duh ar fi fost bine cunoscute. — Nu crezi, messer Alighieri, continuă Cecco după ce adresase un salut grăbit Întregii adunări, că masa dumitale s-ar putea reduce la o adunătură nesuferită de calici și de escroci? Ce regiuni ale cercetării filosofice vei trata În opera dumitale? adăugă el așezându-se lângă Veniero și turnându-și vin În cupa venețianului — Pe toate, răspunse priorul cu răceală, scandând cuvintele. Rânduite pe teme. De la forma cosmosului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să-și țină mîinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să-și ocrotească rodul pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel SÎntul Duh să le rodească pîntecele. Și toate astea le săvîrșeau fără de răsplată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nr. 951 din 08 august 2013 Toate Articolele Autorului cam toți mă iau de prost la mine-n țară: străinii, care vin și mă omoară să le fac lor plusvaloare și-mi dau pe munca mea, în râs, un pumn, calic, de mărunțiș. o, țară, ai ajuns de plâns! și cîte lacrimi tot ai strâns, să aibă ce impozita stăpânii vitregi ce ne-mping, cu bocceluța-n vârf de băț, spre-un paradis de disperare. cam toți mă iau de prost
TEMERARA MEA SPERANŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364330_a_365659]
-
zilnic ni se fură pâinea ce mizerii cine se îndură să-i numere verii banii ce stau țuț ouăle de struț arma și-o ridică vorba de ocară brusc o căprioară a-nghețat de frică cercul de inele nopțile ridică punțile calică lume de proptele ghemuite-n plase drumurile urcă și ne dau de furcă orele rămase Referință Bibliografică: Zilnic ni se fură / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ZILNIC NI SE FURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361340_a_362669]
-
am țară câtă moarte, Cu cât doliu-ndoliam Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o săpam: Mi-o vândură, mi-o furară, Și cui, Doamne să reclam Când cu ea mă-nstrăinară?
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
în ochi Eram scuipat să nu deochi. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii grei, plini cu păcate. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Am fost sărac și sunt calic; Orfan în viață cu părinți Pe-un drum arat cu suferinți. Zdrențuros pe dinafară, Sufletul îl duc povară; Dat mereu pe uși afară, Biet străin la mine-n țară... Referință Bibliografică: Eu nu te rog Doamne nimic... George Safir : Confluențe
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]
-
bureți, și n-am tutun! Dr Șuțu: De la tutun tușești, da uite ia! Mihai: Ce scrii? Rațetă de nebun? Dr Șuțu: Scriu și eu ca tine, da nu la fel de bine. Sunt vremuri noi și noi ne învechim, lasă politica la calici și scrie rogu-te domniței. Ți-a trimis dulceață. Și de ți-e sete vii și bei de la mine. Îți aduc apă proaspătă și o pun lângă mușcate. Nu umbla nimeni, că e apă de flori! Mihai: Am strâns apă
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
care-aș fi băut un kilogram de vin - M-am îmbătat de gura ei Și-am adormit Pe laurii idilelor lui Teocrit... Dar vai!... Necunoscuta se vindea Nu numai mie, dar și altora!... Și-azi un ciocoi, Iar mâine un calic O cumpărau la fel - mai pe nimic - Căci ea - flămândă veșnic - se grăbea Să-și vândă gura dulce ca la tarapana!... Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun Că-s gata să-i ofer un preț mai
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
Stihuri > Anotimp > RONDELUL UNUI STATUT NECLAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Statutul meu nu e prea clar Și situația atestă Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar Mai mult calic decât avar Sătul să jindui o siestă, Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar În jurul meu prietenii dispar Deși păstrez dorința manifestă Să mă iubească cei ce mă contestă, Ceea ce se-ntâmplă foarte rar, Că toată lumea mă detestă... Referință
RONDELUL UNUI STATUT NECLAR de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362010_a_363339]
-
în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
într-o ființă, Intră toată-ntr-un hot-dog, Fleșcăit, de boșorog?! Cum te-arunci atunci în carne, Spurci sfințenia-i din lucarne, Să i-o dai, în psalmi de fuste, Și lui Dumnezeu, s-o guste?! Cum te râde tot calicul, Că ești singur cu nimicul, Și-ți înghesuie și-mplântă, Toți, icoana ta cea sfântă? Cum nebun, o lume, critic, Te botează “sifilitic”, C-ai ajuns, din om, o rană, Înșelată de-o icoană?! Cum, din toată astă gloată, Chiar
ICOANA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361741_a_363070]
-
își caute norocul pe meleaguri străine. Căci în Calicia nu mai e loc de profesori, de medici, de studenți, de elevi, de artiști, nu mai e loc de nimeni. Ci doar cu eforturi urieșești, s-au opintit giganții, adică statul Calic, și Marile Puteri, și în Iovacra s-au găsit 400 de locuri de muncă pentru muncitori. Cu alte cuvinte, s-au scremut munții, și a ieșit un șoarece. Se oferă un loc de muncă plătit cu o bucățică de brânză
GALA UMORULUI CONCEDIAT de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361768_a_363097]
-
Poeme > Pitoresc > RONDELUL UNUI STATUT NECLAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Statutul meu nu e prea clar Și situația atestă Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar Mai mult calic decât avar Sătul să jindui o siestă, Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar În jurul meu prietenii dispar Deși păstrez dorința manifestă Să mă iubească cei ce mă contestă, Ceea ce se-ntâmplă foarte rar, Că toată lumea mă detestă... Referință
RONDELUL UNUI STATUT NECLAR de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351788_a_353117]
-
comandă fatală, Se moare în comă, se moare în fire, Se moare la coadă, se moare în față, Se moare pe pile, pe relații, pe plic, Se moare-n confort cu mortul la gheață, Se moare-n mirosul stricat de calic, Se moare la pensii și la ajutoare, Se moare la negru fără sporuri de risc, Se moare-n taloane și-n formulare, Se moare la coadă la taxe la fisc, Se moare-n onoare, se moare-n genunchi, Se moare
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
i se dea și cere fiindcă are nevoie de ceva. Dar cum cere? Am putea înțelege că cererile noastre se pot face nuanțat: cu umilință, cu revoltă, cu fățărnicie sau cu demnitate. Cerșetorul este un om cu multe nevoi, sărac, calic, milog. Sărăcia, uneori și lenea, îi împinge pe oameni la acest act degradant al cerșetoriei. Una este să ceri cuiva rugându-l, invocând formule de politețe, de dragoste, care să ridice persoana ta la rangul demnității și alta este să
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
v-ar sta în furci! E timpul vostru să plătiți, Că voi sunteți cei ghiftuiți! Iar noi? Veșnic osândiți! Sunteți prea lacomi, lighioane! Ridică-te, Gheorghe, scoală, Ioane! Vreți s-ajungem mucenici? Fără bani, fără servici, O țară plină de calici? Ce parlament de idioți, Mă mândream că-s poligloți! Am râs de ei: „Ce scamatori!” Au râs de noi: „Ce amatori!” Cucă-m-aș în ea de viață, Mai bine-n locul cu verdeață! Mama mamei ei de viață! Mi
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
Stihuri > Anotimp > RONDELUL UNUI STATUT NECLAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Statutul meu nu e prea clar Și situația atestă Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar Mai mult calic decât avar Sătul să jindui o siestă, Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar În jurul meu prietenii dispar Deși păstrez dorința manifestă Să mă iubească cei ce mă contestă, Ceea ce se-ntâmplă foarte rar, Că toată lumea mă detestă... Referință
RONDELUL UNUI STATUT NECLAR de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356667_a_357996]
-
Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cad tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi umezi vă admiră un om. Referință Bibliografică: Caii osteniți / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
ei aceia de pe Aleile Raiului. Prescurescu: Hai! Hai, lasă-te cu de astea. Călătoru: Domnule Prescurescu, credeți că abureala, calicia și hoția vor apropia exteriorul care delimitează Grădina Raiului? Fără intenția de-a „săpa groapa...”, mai degrabă aburitorilor, hoților și calicilor, acolo SUS, în afară de smoală ce le-ar mai putea fi prieten(ă)? Prescurescu: Crezi tu, că astfel de judecată va putea fi cântărită după astfel de criterii? Istoricul: Domnule Prescurescu, dacă ai cumva răspunsul la această întrebare în buzunar. Ori
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și aripa copaie de năluci. O! vântule, cu palma către cer Zadarnică e plasa ce ridic Ai ostenit bătrâne cavaler Și eu rămân, departe, mai calic ... Publicată în „DRUM”, an IV nr. 2 - 3 din 24 octombrie 1938 Referință Bibliografică: Vântule ! / Ion Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
Inima, pentru un iudă. Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză... Că am obosit s-o țin, Pe-a durerii călăuză. Unde ești, copilărie? Unde te ascunzi, de frică? Vieții îi plătesc chirie, În ani mulți, că e calică. Referință Bibliografică: Unde ești, copilărie? / Andreea Văduva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2339, Anul VII, 27 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Andreea Văduva : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UNDE EŞTI, COPILĂRIE? de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370161_a_371490]
-
Inima, pentru un iudă. Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză... Că am obosit s-o țin, Pe-a durerii călăuză. Unde ești, copilărie? Unde te ascunzi, de frică? Vieții îi plătesc chirie, În ani mulți, că e calică. Citește mai mult Unde ești, copilărie?Zilele-alea îmi lipsesc,Vieții îi plătesc chirie,Sperând să nu-mbătrânesc.Unde ești, suflet curat?Unde te ascunzi, de frică? Ăsta ce-l am e pătat,Suferințele îl strică. Unde ești, chip inocent
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
Inima, pentru un iudă.Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză...Că am obosit s-o țin,Pe-a durerii călăuză.Unde ești, copilărie? Unde te ascunzi, de frică? Vieții îi plătesc chirie,În ani mulți, că e calică.... IX. PARFUMUL TĂU...PE PIELEA MEA..., de Andreea Văduva , publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. În noaptea asta știi ce-aș vrea? Parfumul tău pe pielea mea. Sărutul tău pe a mea gură, Făptura mea-n a
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]