81 matches
-
trecut printre noi și, însoțit de nevastă (care nota), după ce ne privea, dicta: "Cutare-și achită singur!", " Cutare-și plătește doar băutura!", "Cutare e invitatul meu!"(după faimă, buzunar și îmbrăcăminte). Eu am avut "șansa" să intru în lotul de calici, deci nu am plătit nimic. Dar nu meniul ori spectacolul m-au marcat: ci lumea de după premieră! Teribilă lume, pentru adolescentul de mine! Societate inaccesibilă unui puști care frecventa cenacluri, premiere bucureștene, citea reviste, dar nu era acceptat în "culise
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de delegația aceea când i-au dus papei bradul. Au fost primiți și în audiența colectivă pe care sfântul părinte o acorda în fiecare miercuri. Plătise niște dolari și obținuse un filmuleț pe casetă video cu binecuvântarea papei. Alții se caliciseră și se mulțumiseră numai cu câteva fotografii. Pe video era altfel, cu mișcare. Putea să arate filmulețul pe unde mergea cu afacerile firmei. Sau invitaților la petrecerile de la el acasă. - Persiano, atâta știu, cineva mi-a furat dividiul și asta
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
Geasta cu trepădatele, că nu-s departe satele” - posibilitatea evitării unei situații neplăcute prin părăsirea contextului ce o cauzează; r. 35 : „înțepa ca vespea” aciditate verbală cu scop moralizator; p. 39, r. 4 6 : „Decât să dai de pomană la calici sâmbăta, mai bine ceva de băut mahmurilor, marța.” -aluzie satirizantă la viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 10 12 : „Decât un bonjurist c-o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte!” preferarea înțelepciunii simple, în locul emancipării aparente, a snobismului; p. 52, r. 1 3 : „în câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire, și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru.” pierderea avuției este dureroasă, însă pierderea cinstei îl afectează fundamental pe omul moral; r. 10 11 : „pe boier lasă-l în judecata lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Bariera Țuțorei, așezată în calea „Drumului Mătăsii”. Peste pârâul Nicolinei sau Miculinei, cum i se mai spunea, în prelungirea Podului Lung, se proțăpea Bariera Nicolinei. Tot peste pârâul Nicolina, dar de această dată pe Calea Gălății, se afla Bariera Trei Calici. Auzi dumneata: Trei Calici! Atâția or fi fost, vere. Nici mai mulți, nici mai puțini. Dar ascultă mai departe: De aici până la Bariera Păcurarilor e oleacă de cale, dar pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
când Miroslava Galatei devine comuna Galata, care apoi este asimilată de orașul Iași iar cealaltă Miroslavă rămâne de sine stătătoare până astăzi. Acum ar cam fi cazul să încheiem drumul de astăzi și mâine să ne întâlnim la... Bariera Trei Calici. Atunci, pe mâine, vere! Pe mâine, dar nu uita să cauți niște frunze de dud și să le iei cu tine. Da’ știi că-mi placi? Să iau ceva de băut sau ceva de mâncare treacă-meargă, dar să iau frunze
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toată noaptea cu enigma frunzelor de dud. O fi dezlegat-o, n-o fi dezlegat-o, asta-i treaba lui, dar știu eu ce am să-l întreb de cum oi da ochii cu el... Am plecat grăbit spre Bariera Trei Calici. Când m-am văzut dincolo de pârâul Nicolinei, m-am proțăpit pe marginea uliții numită Calea Gălății și am rămas în așteptare... Pe când soarele, clipind somnoros, și-a arătat fața înfiorată de răcoarea dimineții, drumeții somnoroși horhăiau spre nu știu unde. Îndată a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de grădină, măi Gheorghe, că nu ne-om îmbogăți noi de pe urma ei! Altceva mă frământă. Dacă pleacă la Iași, va avea nevoie de bani mulți. După ce se gândi o clipă, răsuflă greu: Da’ n-om fi nici noi chiar așa calici! - Nu Evdochio, însă eu mă gândesc la gospodăria noastră. Mama îi pregăti o legătură din pânză de casă, cu două rânduri de schimburi, mâncare și 150 de lei de cheltuială. Cu noaptea-n cap, într-o zi a lui septembrie
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
I, pag. 525 și având a servi ca normă de observat; iar executarea acestei dispoziții, - astăzi încă în vigoare - s-a împiedecat nu numai prin motive imorale prea cunoscute, ci si prin tertipuri advocățești. Izraeliții, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului, reușesc curând a se îmbogăți, nu doar prin spiritul de economie, prin cunoștințe deosebite, ci prin abilitatea și prin îngăduirea în exercițiul manoperelor celor mai nelegiuite și mai ilicite, prin cari esploatează continuu și cu conștiință pe locuitorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
femeie însărcinată merge la sora ei, întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mănăstire mare.” Despre locul unde s-a aflat mănăstirea Galata din Vale își spune părerea și N.A.Bogdan, în lucrarea sa „Orașul Iași”. El spune că biserica s-ar fi aflat „In vale, pe locul unde este acum mahalaua Trei Calici.” Asta înseamnă că se găsea dincolo de podul peste apa Nicolinei, pe șoseaua Galatei... Ca să încurce lucrurile parcă, vine mitropolitul Sucevei, Theofan, care la 15 mai 1584 dăruiește mănăstirii Galata niște chilii: „Theofan mitropolit al Sucevei. Scriem și dăm de știre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și îndurării către săraci"151. De aceea, urmărind ameliorarea condiției existențiale a categoriilor celor mai defavorizate ale societății, se cerea insistent, prin intermediul episcopului Vlahovici, ca preoții să educe "poporenii" în spiritul milosteniei, pentru ca "să ție prin milă, pe săraci și calici"152. În același timp, parohilor le revenea sarcina de a recenza numărul săracilor existenți în fiecare sat sau oraș. Săracii beneficiau, conform unor reglementări din perioada iosefină, de anumite scutiri ce priveau taxa de timbru și taxele judecătorești, pe baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
repezeam Iar în ușă la palat Iată un grec gulerat. Turcul Ce căutați voi, opincari? Bujor Vrem dreptate, boieri mari! Turcul Haide , haide, marș afară, Că vă dau în gât pe scară Haide, haide marș deaici Vodă nu-i pentru calici! Bujor Dacă vi-i vorba de-așa Pe toți, dracu să vă ia Voi rămâneți la domnie Noi plecăm în haiducie! Haiducii cântă Și de-am întâlni vre-un grec Am să-i bag hangeru-n piept Și vreo trei gloanțe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
repezeam Iar în ușă la palat Iată un grec gulerat. Turcul Ce căutați voi, opincari? Bujor Vrem dreptate, boieri mari! Turcul Haide , haide, marș afară, Că vă dau în gât pe scară Haide, haide marș deaici Vodă nu-i pentru calici! Bujor Dacă vi-i vorba de-așa Pe toți, dracu să vă ia Voi rămâneți la domnie Noi plecăm în haiducie! Haiducii cântă Și de-am întâlni vre-un grec Am să-i bag hangeru-n piept Și vreo trei gloanțe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Înălțată când milioane orbecăiesc În jur, aproape orbi pe culoare inventate parcă de un inamic al speciei, al omului. Când existența, propria ta existență te așteaptă și te Întâmpină surâzând, precum zeița Flora, dar În brațele ei se află nu calicii colorate și parfumate, ci Însuși Destinul! Al tău, numai al tău, o lucrare rară, pe care o admirai În paginile vechi și celebre, când un om, un singur om, se ridică prin nu știu ce forțe sau impulsuri, aparent sinucigașe, din talazurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Fălciu) ajunsese disperată. În jalba lor, adresată Vistieriei, la 8 februarie 1848, sătenii declarau că sunt forțați de zapcii să plătească întregul bir: „până acum, cât ce am mai avut am vândut și am tot întâmpinat [...] muritori de foame suntem, calici cu totul, chip de a mai plăti nu avem, agiutor nu ni se mai face”. Locuitorii cer „să se desființeze numitul sat, căci acești numai trei (din cei 18 birnici înscriși în catagrafie, în februarie 1848, au mai rămas doar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
369)"/>. În limba română - arhaică și populară -, verbul a iudi (de la Iuda, iudeu) Înseamnă „a păcăli, a Înșela” <endnote id="(259, pp. 407 și 421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și porecla etnonimică zydas se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul colectiv din estul continentului, relația evreu - bani nu s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce s-a numit un Cahal, un fel de papistășie, o jezuiterie, o masonerie și nu lasă pe nimeni din [neamul] Israel să se piardă”. Pentru a demitiza această imagine falsă, Arghezi descrie, În continuare, mizeria În care trăiau „milionarii” calici din mahalalele evreiești din Iași, Pașcani și Târgu Frumos <endnote id="(398)"/>. Tot În anii ’30, Mihail Sebastian folosește, la rândul lui, cam același tip de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai papucii În urma lui. Aici apoi rămâne șapte ani, dar nu e singur, căci mincinoși sunt destui. Unii Însă nu vreau să rămână acolo, se Îndărătnicesc sau prin șiretenie vreau să scape ; pe aceștia „Îi risipește” balaurul [norilor], Îi lasă calici ori chiar morți (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei, de porci de câine, Cu câte un peșkir legat de mâni Și-n cap pene de găini. Uciderea lui Grigore Ghica (1777) a avut ecou atât în Moldova cât și în Muntenia. Cronicile rimate respective
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]