100 matches
-
vârtej cumplit. — Da. — Dumnezeule mare! — Unde te găsești? — La hotelul Raven. Am câteva noutăți pentru tine. — Ce? — Știi de monstruosul film-epopee, pe care are de gând să-l facă Fritzie Eitel, Odiseea? — Da. — Ei bine, mi-a oferit rolul lui Calipso. — Ți se potrivește ca o mănușă. — Nu-i așa că-i grozav? De mult nu m-am mai simțit atât de încântată și de fericită. — Bine. Te rog, Rosina, lasă-mă în pace. — Te las în pace. Trânti telefonul. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ne-am săturat până peste cap de teatrele din West End. Plecăm ca să ducem teatrul în inima poporului. — Doamne sfinte! — Nu ne lua peste picior, Charles. Asta va însemna începutul unui lucru măreț. — Și deci, Rosina, renunți la rolul lui Calipso? — Da. — În sfârșit, ai reușit și tu să mă impresionezi. — Începutul unui lucru măreț, continuă Peregrine. Piesele le vom scrie noi înșine, iar localnicii le vor interpreta. Irlandezii sunt actori înnăscuți, și există acolo un mic teatru delicios care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Întâi aceste capodopere. Și Odiseea, pentru c) Grene m-a rugat adesea s) pred)m Homer În limba greac). Iau parte la dou) seminarii, poticnindu-m) În spatele unor studenți talentați. Facem Cartea a cincea. Ulise o p)r)sește pe Calipso, plecând cu pluta pe care și-a construit-o pe „marea cea sfânt)”. Poseidon, v)zându-l, agit) apele cu tridentul s)u, provocând o furtun) Îngrozitoare; Ino, cea cu glezne subțiri, vine În ajutorul lui Ulise, care este disperat, dându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
al lui Ulise -, dacă nu cumva și aceasta este „parte” din trama destinului său. De ce această supunere? Pentru că Ananke este, cum zice Euripide, „ceea ce cu necesitate trebuie”20. În Odiseea există trei „torcătoare” care marchează grav destinul lui Ulise: nimfa Calipso, fiica lui Atlas, care locuiește în omphalos-ul talazurilor, „buricul lumii”, insula Ogigia; vrăjitoarea Circe, fiica lui Helios și al nimfei Persa; și muritoarea Penelopa, soția din Itaca. Alte femei care apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mama ei, regina Areta, putea interveni, pentru că era torcătoare de caiere de purpură 21. Dar se pare că regina torcea firul vieții fiicei sale, și nu pe al lui Odiseu. Celelalte trei femei se implică profund în soarta lui Polytropos. Calipso îl reține (în insula Ogigia) pe Ulise șapte ani, oferindu-i-se ca soție și dăruindu-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - ca în basmul românesc 22. Era o țesătoare mirifică. Când vine să-l elibereze pe Ulise
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și dăruindu-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - ca în basmul românesc 22. Era o țesătoare mirifică. Când vine să-l elibereze pe Ulise, zeul Hermes o găsește „lucrând o pânzătură”, „țesând c-o suveică de aur”23. Calipso țesea destinul lui Ulise, jucând rolul moirei Cloto. Numele ei, Kaluywv, vine de la verbul kalypto (kaluptw), care înseamnă „a ascunde, a învălui, a acoperi cu un văl”. Asta face timp de șapte ani, tratându-l pe erou ca pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oamenilor; zeii sunt amnezici, trăind veșnic în prezent. Mnemosine, zeița memoriei, este doar una dintre olimpiene. Lethosine, în schimb, este zeița infernală a Uitării. Neuitarea (alétheia, a)lhvqeia) este însuși Adevărul. Lethe (Uitarea) este ea însăși un văl al lui Calipso, iar „a dezvălui” este chiar aflarea Adevărului. La „adevăr”, în grecește se spune alétheia; este un cuvânt alcătuit dintr-un a-privativum și numele Uitării, Lhvqh 24. A doua torcătoare este magiciana Circe (Kirkh). Vrăjitoarea - care transformă oamenii în „grozave dihănii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Penelopa”). Ea joacă, în mod clar, rolul lui Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și asalturilor pețitorilor invocând neterminarea giulgiului lui Laerte, tatăl regelui Ulise. Ziua îl țese, iar noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hiadele, Orion... Furtuna toamnei egeice se aude dincolo de munții Olimp, se văd fulgerele și se aud tunetele lui Zeus, care s-a mâniat, cine știe din ce pricină, pe tesalienii cei mândri și pe lapiții bătăuși. „Iată cum învăluie lumea Calipso cu pătura stelelor, dăruită de atotputernicul părinte atlantic...” - meditează Ulise. Fiorul rece și îngrijorat al toamnei se strecoară pe sub chitonul țesut din lână ioniană de roabele Penelopei și îi pătrunde în suflet lui Ulise. Își murmură în barbă că a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Ulise, dincolo de istețimea nativă, înțelepciunea pe care i-o atribuie sofiștii și o sugerează însuși Homer? Aedul face mereu aluzie la femeile care apar în viața regelui din Itaca. Acestea sunt în număr de patru: Penelopa, Nausicaa, Circe și Calipso. Penelopa, supranumită ea însăși „preaînțeleapta”, cea care îl așteaptă la vatră pe „bărbatul tinereții ei” și care călăuzește întreaga fabulă, ar fi cea mai îndreptățită să-i fi servit lui Ulise ca dascăl de înțelepciune. Dar nu avea nici când
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XX de Abraham Maslow, și nu o școală întreagă, aducătoare de cultură și întregitoare în plan uman. La această școală serioasă nu putea să-l mâne și să-l îndrume decât singura femeie care ne-a mai rămas pe listă: Calipso. Ulise s-a iubit cu ea șapte ani - și perioada este semnificativă. După cum semnificative sunt și plictiseala față de această lungă „învățătură” și dorința arzătoare de a se întoarce acasă iscată în ultimul an de „studii”. Homer insistă asupra faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
semnificativă. După cum semnificative sunt și plictiseala față de această lungă „învățătură” și dorința arzătoare de a se întoarce acasă iscată în ultimul an de „studii”. Homer insistă asupra faptului că acest răstimp a fost unul al perfectei fericiri și frumuseți. Nimfa Calipso era fiica lui Atlas și locuia în insula Ogigia, care se afla în omphalós thálasses (ovmfalov" qalavssh" = „ombilicul valurilor, buricul pământului”). Se afla așadar în „centrul lumii”, acolo unde zeul Atlas susținea pe umerii săi, „ca niște stâlpi înalți”, Cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
astfel de poziție este posibil să vezi și să cunoști totul, până la marginile lumii. Așadar, insula Ogigia era, pe atunci, „capitala culturală” a lumii, „orașul-lumină”, precum Roma antică sau Parisul modern. La aceasta se adaugă virtuțile paideutice excepționale ale nimfei. Calipso, „cea cu mândre plete”, îl reține pe Ulise „cu vorbe blânde, dulci, mângâitoare” și îi oferă nu numai dragostea ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră oamenilor: nemurirea. Dar cum ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dulci, mângâitoare” și îi oferă nu numai dragostea ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră oamenilor: nemurirea. Dar cum ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca rod, aceste științe. Numele Calipso vine
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca rod, aceste științe. Numele Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care se ocupă de apotelesmatică - numele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care se ocupă de apotelesmatică - numele dat, pe atunci, astronomiei. Dar, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apotelesmatică - numele dat, pe atunci, astronomiei. Dar, într-o zi, studiul acesta pansofic se încheie. Ulise trebuie să plece acasă pentru a-și împlini destinul citit în stele. Este la schola virilitas, dar îl așteaptă schola senii și schola mortis. Calipso ar fi vrut să schimbe țesătura acestui destin: ar fi vrut să-l treacă, direct, „fără examene”, în schola aeterna, eludând „legislația” uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și îi dă dreptate lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimbe țesătura acestui destin: ar fi vrut să-l treacă, direct, „fără examene”, în schola aeterna, eludând „legislația” uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și îi dă dreptate lui Ulise. Părăsind-o pe Calipso, a părăsit școala și științele pentru filosofie. Nu se întoarce acasă doar pentru a se răzbuna pe pețitori, ci pentru a în-drepta lumea - care fusese ne-dreptățită în lipsa sa - cu ajutorul legilor sferei și ale mișcării circulare a astrelor. Dar, odată îndreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
platonic. 5. Apud Buffière, care citează Scolia HMQR la Odisseia, I, 1, op. cit., p. 294. 6. Se poate găsi la Eustatius (profesor de retorică la Academia din Constantinopol și episcop de Salonic în secolul al XII-lea) această interpretare fermecătoare: „Calipso este fiica acestui Atlas în sens mai înalt: noțiunea acestei axe, contemplația sa, studiul său au un scop, un rezultat și dau, pentru a spune așa, un copil, care este Calipso: este faptul de a observa cerul, care acoperă de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Salonic în secolul al XII-lea) această interpretare fermecătoare: „Calipso este fiica acestui Atlas în sens mai înalt: noțiunea acestei axe, contemplația sa, studiul său au un scop, un rezultat și dau, pentru a spune așa, un copil, care este Calipso: este faptul de a observa cerul, care acoperă de sus pământul, îl face un acoperiș, care cuprinde și el și le strânge la un loc toate lucrurile; observație posibilă grație faptului că axa în cauză asigură permanența imuabilă a mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea unui tâlhar de drumul mare. O categorie aparte o compun nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din ambianța monahală. Eminamente valide literar sunt însă prozele de inspirație profană, în special unele dintre ele, ca Moara lui Călifar, De la noi, la Cladova, Gloria Constantini, Lângă apa Vodislavei, La Vulturi! Însușirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
eu eram învățător director. Acum doarme somnul cel de veci din dreptul altarului bisericei din Rădășeni în partea despre Miazăzi, biserică făcută cu cheltuiala domnitorului Ștefan Tomșa [71]. Pe o fiică a preotului Gh. Lateș din Rădășeni a chemat-o Calipso, a fost învățătoare și a luat-o în căsătorie Gheorghe Papadol și el absolvent al Scoalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași din 1891, odată cu Paul Herescu, Ghiță T. Kirileanu [72] de la Broșteni, fost bibliotecar al Palatului Regal din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Paul Herescu, Ghiță T. Kirileanu [72] de la Broșteni, fost bibliotecar al Palatului Regal din București în timpul Regelui Carol I. Director al Școalei Normale a fost vestitul și marele pedagog, profesorul Constantin Meissner, în acea vreme. Gh. Papadopol și cu Dna Calipso, a avut un băiat Alfonso și o fiică Viorica. Viorica a învățat 4 1/2 medicina și s-a măritat înainte de a termina școala cu locotenentul T. Kalmuschi, care s-a îmbolnăvit greu. Și tot oprind-o să-l îngrijească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]