189 matches
-
de argumentat c) statele sunt mai prospere datorit) competiției politice în care ele se angajeaz). În epoca darwinismului social, era salutat)învigorarea statelor, care se presupunea c) rezult) în urmă competiției dintre ele. Victoria celor puternice constituia un indicator al calit)ții; dac) cele slabe au cedat, aceasta s-a datorat defectelor lor. Pe plan internațional, dezacordul se spune c) prevaleaz), deoarece nu ne mai mulțumește faptul c) sistemul trebuie perpetuat, ci suntem în mod necesar excesiv preocupați de soarta unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și stabilitatea sistemelor mai este sl)bit) și prin faptul c) nu toate schimb)rile de num)r sunt schimb)ri de sistem. Faptul c) sistemele bipolar și multipolar sunt distincte este unul larg acceptat. Sistemele cu dou) componente au calit)ți distincte de cele cu trei sau patru componente. În ce const) diferența definitorie? R)spunsul este dat de comportamentul cerut din partea componentelor sistemelor de tip auto-ajutorare, si anume, cel de tip „balansare”. Acest tip de comportament se concretizeaz) în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
priveasc( distant, cu obiectivitate, tot ceea ce se (ntîmpl(. El trebuie "s( apar(în(" (i "s( nu apar(în(" mediului (n acela(i timp! (n felul acesta, tehnica devine prin exigen(ele sale ispititoare (i atr(g(toare, punînd la (ncercare calit(țile cercet(torului. Dincolo de toate acestea, observă(ia (ncearc( s( aduc( informa(îi de o factur( calitativ( (i nu cantitativ(, chiar din miezul realit((îi. Sigur, nu este neglijabil( cantitatea de date culese gra(ie observa(iei (vezi (n acest
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
al Parisului, studen(îi claseaz( destul de sistematic persoanele în categoria "claselor de mijloc" (n virtutea criteriilor implicite, precum o (inut( vestimentar( corect(. Le-am precizat indicii utiliza(i (i aten(ia lor s-a (ndreptat asupra (nc(l((mintei (i calit((îi impermeabilelor, deoarece (n acea zi plouase. Ei excludeau bineînțeles, angaja(îi sau personalul de serviciu, dac( ace(tia ieșeau purtînd (inutele de lucru. Observa(ia nu este deci un demers exclusiv calitativ (n sensul că ar ignoră num(rărea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
simbolul asupra să și remarcați apoi efectul pe care îl are asupra persoanei dragi. Cu sigurant... nu veți fi dezam...giți! Și totuși, aplicarea unui simbol de putere asupra unui obiect nu are doar efectul de a-i m...ri calit...țile estetice, ci și de a-i oferi protecție. Atunci cand aplic...m CKR pe un obiect, fie c... acesta este menit s... fie d...ruit, fie c... nu, cre...m un câmp de protecție în jurul obiectului respectiv. Aplicațiile pot fi
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de a oferi protecție. Observ...m așadar existența a trei viziuni distincte: maestrul că iluminat; maestrul ca profesor, mentor, instructor sau antrenor; maestrul ca entitate ce ne ofer... cunoaștere. Un maestru deplin este o persoan... care întrunește toate cele trei calit...ți, care reflect... toate cele trei laturi descrise mai sus; dar, pan... la atingerea respectivului nivel, drumul este lung, dar nu de netrecut, fiind pavat cu încerc...ri și teste, dar și cu realiz...ri și succese. Cu toții trebuie s
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Dumnezeu). Zadkiel este considerat îngerul rug...ciunii. Este cel care, prin invocare, ne ajut... s... trecem peste ispit... atunci cand ne rug...m și care ne înlesnește „coborârea” minții în inim.... Israfel este îngerul muzicii. Poate fi invocat pentru a imprimă calit...ți energizante și purificatoare muzicii atunci cand dorim s... într...m în meditație său s... ne relax...m. Este guvernatorul muzicienilor și îi ajut... pe aceștia s... ating... succesul. Hadraniel este îngerul iubirii și al compasiunii. Este cel care, odat... invocat
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în Bu curești (Chestia țărănească), literatură, caricatură de D. Hârlescu, un serial „Puterea sufletească” a prof. univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i că Viitorul, care era putred de obscenități, trivialități, injurii, calomnii ordinare și intrigi, boli grave care l ‐au făcut să dispară de timpuriu...” De la 15 februarie 1908, cu numărul 9, Zorile devine zia r 239 conservator‐ democrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vii de la Tecuci la Bârlad, sus pe „Dealul Morilor”, destinată pregătirii de cadre militare, a fost dăruită învățământului public. Eram ziarist la „Flacăra Iașului” și m am rătăcit des pe culoarele colosului complex școlar, greu să i deslușești labirintele în calit ate de musafir. Parcurgând cele aproape 400 de pagini ale cărții care adună atâtea și atâtea amintiri, ele îmi prov oacă pe altele. Ilie Ghioroaie, profesor de pedagogie, primul director al instituției, îmi era cunoscut de prin 1954, de la Școala
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apă rece. Facerea din nou a Casei de apă pe o distanță de 80 m.l.; 3) Oloit de două ori cabinele dela căzi și dela aburi clasa I-a și clasa II-a cu ulei calitatea I-a și ocru calit. I-a; 4) Oloit 14 uși în două canaturi și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
căzi și dela aburi clasa I-a și clasa II-a cu ulei calitatea I-a și ocru calit. I-a; 4) Oloit 14 uși în două canaturi și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare de golire a contului Comunității evreiești, comerciantul B. Frischoff, patron al de-acum știutului magazin „Metalurgia română”, ridicase la data de 21
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sugera aceast] variant]. Nici cea mai moderat] form] de comportament decent manifestat în realitate de oameni nu ar fi posibil] dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane la fel de bine cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar concepte lipsite de substanț]. Ins] este greu s] ne imagin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în trei categorii: virtuți ale conștiinței: sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru binele altora și calmul; virtuți ale înfrân]rii: st]pânirea de sine, abstinenta, mulțumirea, r]bdarea, celibatul, castitatea, puritatea. Structurarea acestor calit]ți morale arăt] c] etică budist] pune în centrul atenției o serie de virtuți necesare form]rii caracterului uman. Unele dintre acestea sunt strâns legate de sentimentele obișnuite pe care oamenii le au fâț] de semenii lor; altele se refer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplă ordine natural] se soldeaz] cu un eșec și c] exist] o anumit] valoare shi (ceea ce este corect) care servește drept premis] interpretativ]. S] ne gândim, de exemplu, la modul în care Mencius a încercat s] determine conduită pornind de la calit]țile naturale ale inimii și ale minții și presupunând c] cele dou] ar trebui s] subordoneze toate celelalte predispoziții naturale. Mencius a asociat înțelepciunea cu valoarea de adev]r shi, iar nechibzuința în cultivarea sensibilit]ții și a rațiunii (deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
esență înv]ț]turii lui Iisus. Cele dou] tipuri de iubire nu sunt univoce, întrucat adorarea și venerarea se aduc doar lui Dumnezeu, nu și aproapelui. Pe scurt, iubirea fâț] de aproapele implic] r]spunderea pentru cel]lalt, nu în virtutea calit]ților sale cu totul deosebite, ci datorit] umanit]ții sale create dup] chipul lui Dumnezeu (Gen. 1,22). Ea nu depinde de afecțiunea fireasc] a celui care iubește sau de atracția natural] a celui iubit. Nu implic] o atitudine reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel juridic. În concluzie, diferiții filosofi musulmani, prin extinderea sau revizuirea ocazional] a noțiunilor clasice anterioare, au legat etică de cunoașterea teoretic], care urma s] fie dobândit] prin mijloace raționale. Pornind de la premisa c] ființele umane sunt raționale, virtuțile și calit]țile pe care le acceptau și le practicau erau considerate drept modalit]ți de atingere a scopului indivizilor și al comunit]ții. Acest scop era fericirea. v. Etică în tradiția Shi’a Printre adepții Shi’a, care difer] de grupul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rând, atât lucrurile, cât și oamenii pot fi descriși că posesori al unui arete care li se potrivește („excelent]”?). Dar, în al doilea rând, și mult mai important, lista acestor aretai (formă de plural) ale unei ființe umane poate include calit]ți care nu sunt în nici un caz „virtuți” - adic], nu reprezint] calit]ți morale. De exemplu, lista lui Aristotel cuprinde „spiritul” și capacitatea de a filosofa cu succes, amândou] situându-se în afara sferei moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui arete care li se potrivește („excelent]”?). Dar, în al doilea rând, și mult mai important, lista acestor aretai (formă de plural) ale unei ființe umane poate include calit]ți care nu sunt în nici un caz „virtuți” - adic], nu reprezint] calit]ți morale. De exemplu, lista lui Aristotel cuprinde „spiritul” și capacitatea de a filosofa cu succes, amândou] situându-se în afara sferei moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit]ților pe care le consider]m virtuți - deși nu toate - se afl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calit]ți care nu sunt în nici un caz „virtuți” - adic], nu reprezint] calit]ți morale. De exemplu, lista lui Aristotel cuprinde „spiritul” și capacitatea de a filosofa cu succes, amândou] situându-se în afara sferei moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit]ților pe care le consider]m virtuți - deși nu toate - se afl] acolo, iar semnificația pe care o atribuiau Socrate și Platon termenului arete se limiteaz] la acestea. (Lista lor de bâz] cuprinde: înțelepciune, dreptate, curaj, moderație, pietate, care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neliniștii mintale. Emfaza asupra interesului propriu poate fi perceput] că o form] de egoism, iar dac] ne-am lua dup] Epicur, aceasta ar constitui definiția corect]. Dar interpretarea, atribuit] de c]tre alți filosofi „interesului personal”, care trateaz] și alte calit]ți, cum ar fi dreptatea, ca fiind bune pentru posesorii lor, este foarte departe de percepția de mai sus (în ciuda pretenției paradoxale a lui Aristotel potrivit c]reia o persoan] care acționeaz] pentru alții, asemenea omului care moare pentru prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care moare pentru prieteni sau tar], este philautos, un iubitor de sine, în m]sura în care „el pretinde o parte mai mare din ceea ce este bine pentru el”). Era evident c] singurul mijloc valabil pentru ap]rărea unor asemenea calit]ți într-o societate care - în ciuda afirmațiilor m]rețe f]cute de c]tre personalit]ți publice, precum cele ale lui Pericle, din discursul funerar care îi este atribuit de c]tre Tucidide - continuă s] atribuie o valoare primar] statutului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre acesta. Dac] cineva consider] c] se poate determina public felul acțiunii realizate de c]tre membrii unui grup, dar c] nu se poate determina ce fel de intenții are fiecare, atunci, în cazul în care intenția este centrul calit]ții morale, acel cineva nu este în m]sur] s] spun] dac] acei oameni au acționat virtuos, chiar dac] știe cumva c] o persoan] a f]cut-o. Pentru Abélard, aceast] problem] este dep]sit] prin afirmația c] Dumnezeu poate vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redescoperirii autorilor din Antichitatea clasic] și accesibilit]ții crescute a operelor acestora prin intermediul traducerilor. Acest fapt a încurajat eclectismul oarecum necritic, existând un interes mai sc]zut pentru a determina consistentă intern] a compilațiilor de idei decât pentru a admira calit]țile estetice atât ale p]rților, cât și ale întregurilor. La începutul acestei dezvolt]ri, Nicolaus Cusanus (1401-1464) s-a bazat pe metafizica pitagoreic] și platonician] și pe misticismul creștin pentru a construi o prezentare a realit]ții, potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]