122 matches
-
un sunet strident în mijlocul unui zgomot de fond ce nu depășește tonalitatea obișnuită a gazetăriei culturale. Numai că stridența nu vine din ridicarea glasului, ci din modulațiile lui declamatorii, unele aparținînd unei epoci în care manierismul trecea drept virtute, iar calofilia drept semn de distincție. Autorul seamănă cu un orator al cărui imbold retoric îi depășește puterea de control narativ: odată declanșat imboldul, discursul se deapănă de la sine într-un spectacol a cărui desfășurare scriitorul nu o mai poate opri, comportîndu-se
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
și lingvistică, portrete și analize literare, note de călătorie, reflecții de filozofie a culturii, grupate tematic pe patru secțiuni: Escale europene, Etimologii, Despre America, veche și nouă, Modernitate și cunoaștere. Două trăsături fac inconfundabil scrisul lui Andrei Brezianu: erudiția și calofilia. Autorul circulă cu totală dezinvoltură prin culturile europene (nu doar cele de limbă engleză) și americane, fapt ce îi permite întotdeauna găsirea unor poteci mai puțin sau deloc umblate și realizarea de asociații adesea surprinzătoare, dar revelatorii, de fiecare dată
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
stagiului în bibliotecile din două mari centre ale creștinătății este una de reținut: "Cu totul altfel arată istoria noastră privită de la Roma, cu aceea privită de la Constantinopol". Spuneam că cea de-a doua calitate a scrisului lui Andrei Brezianu este calofilia. Eseistul are un ochi de artist. Mereu atent la toate detaliile care îl înconjoară, competent și rafinat, el se simte în lumea artei ca peștele în apă. Intrarea într-un castel din Salzburg îi prilejuiește scrierea unor rînduri în care
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și, pe de altă parte, expresia lor mai curînd austeră și geometrică. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin.
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
la întîlnirea cu Proust aveai oroare de digresiuni inutile și de paranteze oțioase, dacă îți displăcea umplutura retorică și baterea pasului pe loc, acum înveți să-ți placă tocmai noianul frazeologic și tocmai broderia stufoasă țesută în jurul unor întîmplări anodine. Calofilii și raționaliștii, iubitorii de măsură și ordine, precum și adepții principiului economiei scrisului vor fi dezamăgiți: a-i cere lui Proust să fie concis înseamnă a-i cere să nu mai fie el. E ca și cum i-ai pretinde unui balerin să
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
deodată de nesuportat." (Litanii la diferențele magice, pag. 19) Acesta e, cu minime fluctuații, tonul întregului ciclu inițial al Netrăitelor (II). Deși poeme cu alură religioasă, asamblate, semnificativ, în triade, ele produc efecte - prin jocul paradoxurilor - în primul rând compoziționale. Calofilia fără sincope le salvează, la timp, de drumul îngust al utilitarismului bigot. Surprinzătoare, pentru că directă, e secvența care urmează acestei psaltiri deturnate. Îndărătul unui titlu neutru, Dictando, se ascund câteva zeci de pagini de, să le zicem așa, stenograme lirice
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
Pe de o parte, e hârtia aproape neadministrată, pictată și prinsă în pioneze; un fel de sălbăticie, de eboșă de atelier, dar și o stare placentară a pânzei, iar, pe de altă parte, există produsul foarte bine administrat, dus până la calofilie, constrîns la un fel de disoluție prin perfecțiune. Iar acest tip de migrare a motivului cosmogonic spre forma istoricizată, a ovoidului spre ipostaza lui degradată prin evoluție, se regăsește inclusiv la nivelul obiectului. A.M. - Am o metaforă cinematografică pentru cele
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
se vede.// la sfîrșitul veacurilor/ bărbatul va fi femeie și femeia/ bărbat” (ibidem). Sub egida Nopții absolute, resimțite ca o anamneză (Mic decalog al Turnului Eiffel), e situat încă o dată acest Eros suferind de conștiința scindării mutilante, alinat printr-o calofilie lacrimogenă: „Noaptea trece dureros de încet. ardeam/ de nerăbdare să ne revedem/ am pătruns unul în celălalt ca două săbii/ de la sîngele dreptului Abel pînă la/ sîngele lui Zaharia, fiul lui Varahia,/ pe care l-ați ucis între templu și
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
însele, niște capodopere, nuvelele de tinerețe transplantate în Logica fortifică totuși o capodoperă. Al cărei atu și a cărei prospețime rezidă astăzi nu atât în epicul cărții (vrem, nu vrem, reiterăm experiența cu Anatole France), cât în mesajul radical în calofilia lui. Sunt multe episoade de neuitat, care merită citate (au și fost de altminteri citate, în cei aproape treizeci de ani de la prima apariție a cărții). Unul, de tot acut, din capitolul Melodramame, are însă toate calitățile pentru a ilustra
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
dovadă de cît de bine învelit e metatextul în poezie, ce spune povestitorul schimbînd persoana la care-și turuie povestea? "Graiul e un hamac comod, în care te întorci pe ce parte îți priește." Și înapoi la cea mai suavă calofilie: "și somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat de vise. Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
a picturii și prea exigent cu sine pentru a se socoti, explicit, un pictor, el s-a așezat, pe nesimțite, la granița dintre limbaje, dintre coduri, dintre regnuri și chiar dintre lumi. Inocent ca un copil și savant pînă la calofilia extrem-orientală, oscilînd între gestul abstract și elogiul șoptit adus unei umanități plasmatice, abia prelinsă ea însăși din neantul imaculat al colii de hîrtie, jubilînd ludic în spațiile unei imaginații diafane și paradisiace sau scufundîndu-se, aproape sinucigaș, în abisurile unei nopți
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]
-
necesară: o natură sentimentală cu predispoziții histrionice, adică tot ce este mai străin de autorul Itinerariului spiritual. Dulceața pe care o pune în paginile pe care și le dorește literare este contaminată de calcul intelectual. Chiar și în fragmentele de calofilie vădită, Eliade scrie din creier, nu din suflet, de aceea estetismul lui e fără emoție. Nu transmite aproape nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
bîlciurile tradiționale, iar în cea de-a doua categorie intră metalul cu tehnicile lui de asamblare și sudare, în principiu, de adăugire, dar și materiale compozite, rășini polimerice, coloranți diverși, precum și tehnici de finisare extrem de elaborate, duse pînă la limita calofiliei. Această mică istorie a intereseului pentru materiale și tehnici diverse nu este, nici pe departe, una închisă, relevantă doar la nivel de inventar, ci este chiar o istorie a formelor și, prin extensie, una a operei, pentru că dinamica acesteia este
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
frapantă, marcată puternic de angoasele și nevrozele timpului nostru, bravură cutezătoare, densitate și rupturi; aștepți crispat momentele de liniște interioară în care Dan Grigore își îngăduie sieși să cânte în demitente atât de frumos cum știe. Un refuz categoric al calofiliei? Un Chopin nevrotic, pustiit de disperări, de mânie? Oricum, în urmă rămâne o stare de neliniște. Alături de recitalurile "grele", pe afiș a apărut și un tânăr pianist polonez Marek Ruszczynski - încă student - laureat la mai multe concursuri dintre care cel
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
Criticul vorbește astfel despre introducerea eseului în roman, practicată mai târziu de G. Călinescu și, după el, de N. Breban sau Al. Ivasiuc. Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-o proză preponderent lirică", inițiativă reluată în anii '60 de Marin Preda, autorul unui faimos articol îndreptat împotriva "făcătorilor de cuvinte". Despre numeroasele personaje inedite aduse de Eliade în proza românească (de ex. "tânărul european care
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o consistență bogată și ritmică, muzicală (a frazei), aflată uneori la mică distanță de calofilie, dar amintindu-și mereu adevăratul scop: de a reprezenta povestea ca o valoare de schimb; una indispensabilă fiindcă „dacă oamenii, toți oamenii, s-ar sătura Într-o bună zi de povești, cred că sufletele s-ar usca, s-ar topi
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. Stilul, care poate fi la Sîrbu de o plasticitate remarcabilă, se subsumează acestei concepții auctoriale ce respinge, programatic, calofilia, abuzul metaforic, simbolistica prea încărcată, experimentele onirice sau textualiste, într-un cuvânt, literatura frumoasă și atât. Pentru fiul minerului Ion Sârbu și discipolul profesorului Lucian Blaga, textul înseamnă nu-numai-literatură. El este și "parte integrantă din conștiința spirituală a poporului care
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
tractire și piețe) e semn de obtuzitate crasă. Îmbrățișînd dialectul toscan, din care se va desprinde viitoarea limbă italiană, Bembo scrie trivial fără a avea nimic vulgar în expresie, dimpotrivă perorația doctă, de o cizelare izbitor de elegantă, sfîrșește în calofilie evidentă. Mai mult, exigența stilistică nu-i îngăduie abateri de la protocol: fraza e lungă, cu numeroase incise șerpuind într-o sintaxă stufoasă. Modelul livresc pe care l-a avut Bembo sub ochi a fost elocvența lui Cicero din Tusculanae disputationes
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
dea o dată peste cap, în pofida propriului standard: „(Dacă rochie se poate numi o ploaie de dinți de pisică)”, adaugă el, nu foarte convins, între paranteze. Era, după părerea mea, ultimul lucru care se cuvenea făcut. Procedeul însuși e de-o calofilie ineficientă. Sigur că, la rigoare, orice se poate numi oricum, doar suntem pe terenul poeziei! La fel se întâmplă într-un poem fluvial, Întoarcerea fiului risipitor, poem în opt părți, cu secvențe extraordinare și deopotrivă cu compromisuri de gust de-
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
mâini nefaste, nu le va carboniza într-un acces de smerenie, ci le va oferi sub jovial imperativ testamentar Editurii Humanitas. (După ce, oricum, în prealabil, ele fuseseră publicate în Plai cu Boi.) Unele din ele reiau, cu un plus de calofilie, întâmplări deja povestite. (Cum e cazul primei narațiuni, La Mamaia-sat în 1922, despre destinul nefericit al unei prietene din copilărie, Mia Prodan.) Dacă însă în pribegie, memoria îi joacă nu o dată renghiul autorului, în narațiunea ulterioară ea funcționează fără reproș
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
văzduhurile unui rafinament ultim, de unde - sublimă revanșă! - ludicii de succes obștesc se văd tot mai mici, pînă aproape de dispariție. Într-atît de mare e deosebirea dintre unul și ceilalți... Prin ce se caracterizează producția poetică a lui Șerban Foarță? Printr-o calofilie fanatică, dusă pînă la o delirantă pedanterie. Dacă, așa cum s-a afirmat (Hermann Helmers: Lyrischer Humor, 1971), umorul e rezultatul genetic al integrării (asimilarea normei) și al emancipării (critica normei), aci "emanciparea" se produce printr-o părelnică fetișizare a normei
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
spre o purificare al cărei corespondent îl alcătuiește figurația angelică. Aidoma unor Blaga, Voiculescu, Crainic, Sandu Tudor, poemele lui Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa un criteriu estetic, o calofilie a transcrierii neprihănitelor făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
așteaptă decît un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și, pe de altă parte, axpresia lor frustă, aproape stihială. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin. Dacă, în mare, aceste elemente le
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
despre asonanțe, aliterații, hipocoristice și endecasilabi aduce cu un înger căruia privirile pămîntenilor nu-i pot depista prezența și nici nu-i pot măsura spectrul. Zeletin e un astfel de înger mișcîndu-se pe niște trepte la care nu ajung decît calofilii de esență ultrarafinată, acei vicioși nobili suferind de rarisimul sindrom al cărturăriei ca modus vivendi.
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
unității care, prin însumare, creează acel lanț care cuprinde totul. Folosind și culoarea alături de expresia firească a pietrei, el a identificat, dar a și negat, autoritatea materialului, sugerînd, într-un fel, că traseul de la natura ingenuă la estetism și la calofilie este unul scurt și foarte accesibil. Ultimul dintre participanți, cel care, de altminteri, a și asigurat ediției componenta ei internațională, este sculptorul româno-francez Nicolae Fleissig. Ca și Andrei Marina și Maxim Dumitraș, alături de lucrările cărora, de altfel, și-a așezat
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]