98 matches
-
obârșie asiatică” (născut la Pogonești, lângă Bârlad, dintr-o familie de răzeși n.n.) dar și împotriva lui Constantin Cehan - Racoviță care, dintr-un „aliat binevenit”, devine chiar în numărul 3 din Luptătorul purtător de „Aiurelile dementului C.C.R. - din viața unui calomniator condamnat” pentru ca, totuși, acesta, tot în Timpul avea „să exalte de bucurie, preaslăvind pe toate gamele personalitatea supraomenească a profesorului universitar -dl. Nicolae Iorga.” „Combativitatea” săptămânalului Luptătorul o citim nu numai în articole intitulate „Problema datoriilor agricole. Dezastrul agriculturii”, Situația disperată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe și crâncenele suferințe ale părinților noștri să 14 studiu introductiv 16. Constantin Bacalbașa, „Pentru calomniatori“, Steagul, an. II, nr. 15, 18 ianuarie 1915, p. 1. 17. Constantin Bacalbașa, „O întrebare“, Adevărul, an. 38, nr. 12828, 8 octom brie 1925, p. 1. fie răsplătite. Dă-ne unitatea neamului și hotărăște ca toate țările locuite de frați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul să fie perceput mai degrabă ca un calomniator... Sigur, Florian Becescu nu și-a încheiat studiile începute la Bruxelles. Se va fi întors în țară unde a continuat să scrie. A mai publicat în volum versuri, Spre ziua (Constantă, 1902-1904, 1906), În valuri (Constantă, 1911); un poem alegoric
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai târziu în 260. Lucrarea lui Hipolit, De Apocalypsi, s‑a pierdut aproape în întregime. În orice caz, atât cât știm, interesul lui Hipolit era diferit de cel al autorului nostru. Preocuparea celui dintâi este de a apăra Apocalipsa de calomniatorii de moment; celălalt o comentează pentru valoarea sa teologică. Într‑adevăr, interesul lui Victorin pentru revelația ioanică se datorează pasiunii sale pentru Scriptură; el este conștient de faptul că exegeza, dacă nu ajunge să egaleze, prelungește darul profetic. Prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
încă de la început că nici un profet nu a anunțat cu atâta claritate venirea lui Isus Cristos”. Apoi, are grijă să elimine din textul Cărții lui Daniel episoadele apocrife - Suzana, Bel și Balaurul-, a căror prezență putea da apă la moară „calomniatorilor”. În fine, el își avertizează cititorii asupra faptului că „Bisericile citesc Daniel, nu în versiunea Septuagintei, ci în cea a lui Theodotion” și că cea mai bună ediție este cea întocmită odinioară de Origen „cu ajutorul asteriscurilor și a obelelor”, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
-i spargem dinții, falca, brațele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie. Să devină un exemplu de neuitat pentru ceilalți. Să fie bătută la ea acasă pentru ca să învețe și ea și alții că nu există niciun adăpost sigur pentru calomniatorii dictaturii proletariatului înaintea plecării spre Paris, Paul Goma fusese avertizat de generalul Nicolae Pleșiță care îi cerea să se abțină de la declarații împotriva regimului că brațul revoluției este foarte lung și va avea un semn în acest sens la sosirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
special manualele școlare, care apăreau ediție după ediție, au stârnit invidie și atacuri calomnioase din partea celor ce nu făceau nimic pentru îmbunătățirea învățământului, ci doar pândeau pe la colțuri, gata să atace orice nouă apariție. Între toți aceștia, fruntea o deținea calomniatorul I.Pop Florantin. La o vreme, sătul de atacurile nedrepte ale acestui domn, i-ai răspuns în ziarul „Fulgerul” din Iași: „Iași 1888, iunie 24 /Scrisoare deschisă d-lui I.Pop Florantin, profesor la filozofie la Liceul Național din Iași
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
expuse acestui „risc”, și pentru că eu Însumi, de-a lungul carierei mele, În țară și În străinătate, am fost „expus” unor analize asemănătoare: multe dintre ele fără acea prudență În expresie și deferență reală care separă omul civilizat de un calomniator de ocazie, aflat În slujba propriei sale frustrări sau mediocrități agresive sau În slujba vreunui grup ori chiar stat, polițist sau nu. 11 Libertatea - acest țel, acest „ideal” aproape intangibil sub dictatură, sub dictaturi! - cere la rându-i un tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ce altă posibilitate i-a rămas mandantului său de a-și repara onoarea decât satisfacția unei sentințe drepte dar aspre! dată de Justiția suverană? O sentință care să-l arate pentru vecie pe (falsul) marchiz Rabindranath d'An drept un calomniator josnic, a scâncit avocatul Dr. Pupi Schnietzel. Însă indiferent de aceste aspecte atât de clare, (falsul) viconte Jean-Paul Melec de Melec știa că are oricum un proces câștigat, deoarece a reușit, prin intermediul bunului său cumnat și prieten, cuceritorul (fals) conte
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
înfocat susținător al P.N.L. sub fosrma unei replici la un articol denigrator, intitulat ” Răspuns la o calomnie”, Hristache Daniilescu apără atât partidul din care făcea parte, cât și onoarea familei sale. Iată ce spunea în răspunsul pe care-l dă calomniatorului: ” pamfletarilor de la rușinea presei care se intitulează ”Gazeta Olteniței” cred că le este permis să scrie orice și la adresa oricui. Aceasta au dovedit-o chiar de la primul număr, când fără nicio rușine, m-au atacat cu atâta patimă încât n-
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
nu mint, ci calomniază; calomnia care e făcută totdeauna dintr-o jumătate de adevăr este cu mult mai pernicioasă tocmai pentru că ea conține adevărul, repet, o parte a lui; minciuna poate fi dezisă ușor, dar nu calomnia, care, ca și calomniatorul „isteț”, se bazează și ea pe „adevăr”! Nu amicii mei de la G.D.S. - sau, mă rog, foștii mei amici, deoarece unii dintre ei, cum e dl. Liiceanu, mi-au devenit de-a dreptul dușmani din motive neclare; eu, sub dictatură l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o spuneam, al neîncrederii unora că pe acest sol se pot produce valori majore. Un Nichita Stănescu, un Eminescu sau Bacovia, Arghezi nu pot fi „înțeleși” sau „descriși” în afara operei lor, „rupți de operă”, cum o fac, de altfel, unii calomniatori postdecembriști care pretind, chiar, că numai „astfel” e posibil, o reală valorizare. A-l rupe, a-l fractura pe un gigant de expresia sa cea mai intimă, mai expresivă, este un proces de calomniere, de fapt: - Iată cum arată regele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dată - se face între N. Fleva și Emil Costinescu. Fleva acuză pe Costinescu că a fost samsarul în chestia răscumpărării căilor ferate și că, cu acel prilej, a câștigat sute de mii de lei. Costinescu răspunde tratând pe Fleva drept calomniator, infam și laș. Adevărul era că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sau să participe la funcționarea altora deja existente, între care mai cunoscute sunt școlile de la Burgdorf, Münchenbuchsee și Yverdon (1805-1825). După 1825, pedagogul revine la Neuhof, unde scrie volumul Cântecul lebedei (1826), lucrare în care își apăra întreaga operă împotriva calomniatorilor. Moare în 1827, fiind înmormântat, potrivit dorinței lui, în cimitirul din apropierea școlii din Birr. Prin activitatea sa de practică nemijlocită în domeniul educației, a rămas permanent devotat cauzei copiilor, întemeind școli de tip orfelinat care se manifestau în procesul educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-i spargem dinții, falca, brațele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie. Să devină un exemplu de neuitat pentru ceilalți. Să fie bătută la ea acasă pentru ca să învețe și ea și alții că nu există nici un adăpost sigur pentru calomniatorii dictaturii proletariatului. Nici chiar în propria lor casă""26. După ieșirea din spital, pe 23 noiembrie, acordă un scurt interviu "Europei Libere": "Vineri, 18 noiembrie, mă întorceam acasă spre orele 5 și jumătate după- amiaza. În curtea din fața casei se
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în prezența unor Roncea sau Damian și i-aș adresa directorului o scrisoare colectivă, lăsându-i libertatea să aleagă: noi sau ei. Din acel moment, lucrurile s-ar simplifica enorm. Dacă Roșca-Stănescu ar accepta să se debaraseze de echipa de calomniatori și huligani de presă, s-ar putea spera în reintrarea într-o oarecare normalitate. Dacă directorul ar opta pentru varianta Roncea-Damian, evident că ar urma demisia în bloc a petiționarilor și condamnarea fermă a practicilor încurajate cu frenezie de Sorin
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
S. Damian M-am întrebat adesea, cu o naivitate de care nu mai scap, de ce mai ales blîndețea, gingășia, propensiunea spre puritate trezesc furia calomniatorilor de profesie. Cînd vreau să circumscriu ruta Anei Blandiana, ca poeta și ca om public, înainte și după decembrie 1989, mă ciocnesc mereu de lavă de ciuda, invidie și ura care s-a revărsat asupra ei. Nu numai gesturi de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
care nu suferă de amnezie. Memorialistica lui Pericle Martinescu, Victor Felea, Sanda Stolojan, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca oferă amănunte concrete asupra situației reale. Corespondența (emisă și primită) - autentică și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de talent și diletantismul, atât al istoricului religiilor și orientalistului, cât și al romancierului și eseistului. Cel mai recent procuror, vehement și intransigent, a apărut în 2006 și se numește Cătălin
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ca „romancier” și încă „american” dar, cu toate acestea, „admirat” pentru „experiența pascaliană” din psihedelicul eseu confesiv Crack-up sunt mici bijuterii de spirit, ca și cele despre „metecii” Cioran și Beckett flanînd prin Paris și evocîndu-l pe Swift (un alt „calomniator al cărnii”, ca de altfel și „misoginul” Eliade, analizat de Ilina Gregori în volumul din 2002...). Cu un atașament deloc comun (și cu atît mai puțin la modă în „era” poststructuralismului) față de intențiile profunde ale autorului, Ilina Gregori încearcă să
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
a fi întrucâtva exilat în lumea liberă, plasat în exteriorul acesteia (Sunt în afara lumii, complet libere, în care trăiesc - C, 127). El și-a descris traseul existențial: refugiat politic, s-a trezit ulterior, după evenimentele din ianuarie 1990, proscris de calomniatori și chiar izgonit de compatrioți dintr-o Românie căreia refuza să-i admită îndreptățirea politică și morală, și a fost astfel lipsit de șansa de a regăsi lumea de unde a plecat, profund viciată între timp (am plecat din România regat
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
vreau să știe foarte clar dacă președintele PNL, Crin Antonescu, a fost sau nu colaborator al Securității. Nu am nici cel mai mic motiv să las acest lucru la capitolul "și altele". Eu vorbesc răspicat, nu vorbesc în limbaj de calomniator, de turnător că cel al lui Traian Băsescu. Dacă are acasă, în vreun seif, vreun dosar, să-l prezinte.”
Antonescu: Băsescu, o servitoare proastă şi mahalagioaică () [Corola-journal/Journalistic/49290_a_50615]
-
le-au descoperit. Dar este și o parte rea, să admitem, în măsura dezincriminării calomniei. Partea bună am văzut-o: dezinhibarea totală a celor care scriu în presă. Partea rea este aceea că poți fi calomniat fără vreo urmare pentru calomniator. Cel mult să primească o amendă după un lung și întortocheat proces în care spălarea obrazului te costă mai mult pe tine decât pe acela care ți l-a murdărit. Ca să nu mai vorbim de faptul că la fel de curat ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
ale numitului domn gazetar. 8. Declarăm că aceasta e una și singura dată cînd studențimea ca corporațiune mai dă măcar atențiune impertinențelor acestui domn moralmente neresponsabil. 10. Sperăm că fiecare dintre noi își va păstra rezerva disprețuitoare față cu acest calomniator ordinar și nu va aluneca pe calea violențelor împotriva cărora am protestat întotdeauna." Declarația este semnată "Studențimea universitară Iași"29. Replica lui Scorțescu n-a întîrziat. În editorialul Evenimentul și studenții 30, el invocă iarăși simpatia arătată studenților și precizează
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
este înmulțirea claselor consumatoare și "scăderea claselor pozitive", dar cu deosebire demagogia ce a deprins oamenii "de-a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și servili către mărimile zilei, prefăcându-i adesea în denunțători și calomniatori" 12). Efectele perverse ale aplicării modelului liberal occidental la noi nu se regăsesc decât arareori în discursul liberal din epocă. Eminescu s-a dedicat analizei acestuia nu pentru că și-ar fi propus "ieșirea din istoric" și întoarcerea în illo tempore
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
demaște așa-zisa impostură prin care poetul și-ar fi însușit versurile unui sclav mut, iar Scaur, dând crezare denigrării, îl provoacă să compună o improvizație în fața unui public select (II 9). Horațiu trece cu ușurință peste proba impusă de calomniatorii lui și stârnește entuziasmul ascultătorilor. Succesul artistic nu este însă dublat și de o victorie omenească : poetul nu reușește să o cucerească pe Getta, sclava eliberată de el. Horațiu își mărturisește zadarnic iubirea în decorul cabinetului său de lucru plin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]