160 matches
-
în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă. formula 3 se determină experimental prin arderea completă în bomba calorimetrică a unei cantități cunoscute de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură care s-ar degaja prin arderea completă a unei
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
sunt de două culori, L și R, entropia este cu 2R ln2 mai mare decât dacă toate ar avea aceeași culoare, desi traiectoriile și vitezele individuale ale particulelor pot fi identice. Această diferență esoterica trebuie însă să ducă la efecte calorimetrice măsurabile, independente de cât sunt culorile de apropiate. În continuare, prezentăm mai detaliat argumentele care conduc la paradox, unele probleme pe care le ridică și rolul pe care mecanica cuantică poate să îl joace. Pentru un sistem cu un conținut
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
să fie mai ieftine în comparație cu fructele și legumele. Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în comparație cu persoanele de o greutate normală. Această afirmație este susținută atât de teste efectuate asupra unor persoane într-o cameră calorimetrică, cât și prin observare directă. Stilul de viață sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate. Există o tendință la nivel mondial de a ne îndrepta către activități mai puțin solicitante din punct de vedere fizic, și în prezent, cel puțin
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
mai semnificative lucrări științifice sunt următoarele: După ce a determinat cu precizie echivalentul mecanic al caloriei, Miculescu a construit un dispozitiv special format dintr-un calorimetru cu apă în care erau rotiți cu un motor electric 4 cilindri concentrici, iar vasul calorimetric propriu-zis avea trei palete longitudinale și alte trei circulare pentru ca apa să nu capete nici mișcări circulare, nici longitudinale. Diferențele de temperatură ale apei, rezultate din transformarea lucrului mecanic efectuat de motorul în căldură, au fost măsurate prin intermediul unor termocuple
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
PERIODIC NESINUSOIDAL 3.1. Introducere Studiul metodelor de măsurare a pierderilor de energie în materiale magnetice, efectuat în capitolul anterior, duce la concluzia că analiza regimului deformant, din punct de vedere al pierderilor, implică fie utilizarea unor metode de măsurare calorimetrice, fie utilizarea unor sisteme de calcul numeric ăsisteme cu microprocesor sau cu microcontroler) capabile să realizeze integrarea numerică a ciclului de histerezis dinamic. Sistemele practice de măsurare bazate pe cele două metode amintite prezintă mari dezavantaje legate în primul rând
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
de căldură și variația temperaturii: <formula>, unde ∆Q - cantitatea de căldură schimbată, J; C(T) - capacitatea calorică, J/K; ∆T - variația de temperatură, K. variația temperaturii este direct proporțională cu căldura schimbată, coeficientul de proporționalitate fiind capacitatea calorică a substanței calorimetrice. Totuși, dacă variația de temperatură depășește câteva grade, dependența capacității calorice de temperatura nu mai este liniară, fapt ce obligă la cunoașterea legii de variație a acesteia în vederea determinării căldurii pe baza diferenței măsurate de temperatură. Relația (1) stă la
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
variația de temperatură depășește câteva grade, dependența capacității calorice de temperatura nu mai este liniară, fapt ce obligă la cunoașterea legii de variație a acesteia în vederea determinării căldurii pe baza diferenței măsurate de temperatură. Relația (1) stă la baza metodelor calorimetrice standard de determinare a căldurii unui proces: fie temperatura este menținută constantă prin compensarea corespunzătoare a efectului termic, măsurându-se puterea necesară pentru compensare, sau se măsoară variația de temperatură, care este folosită apoi pentru calculul valorii corespunzătoare a căldurii
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
care este folosită apoi pentru calculul valorii corespunzătoare a căldurii schimbate. Condițiile necesare în acest ultim caz se referă la cunoașterea exactă a capacității calorice și a caracteristicilor transferului termic din sistemul analizat. În cazul primei metode modificarea temperaturii substanței calorimetrice este evitată prin aport sau disipare a unei cantități de căldură egale, dar de semn contrar, cu cea asociată procesului analizat. Cel mai des se utilizează pentru compensare energia electrică, fie degajată prin efect Joule, fie disipată prin efect Peltier
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
În cea de a doua metodă, de asemenea indirectă, diferența măsurată de temperatură este folosită pentru calculul cantității de căldură schimbate. Trebuie făcută distincția între măsurarea diferenței temporare sau a celei spațiale de temperatură. Pentru diferența temporară, măsurarea temperaturii substanței calorimetrice se face înainte și după desfășurarea procesului, căldura corespunzătoare calculându-se cu relația (1), fapt ce presupune cunoașterea exactă a capacității calorice. Metoda spațială presupune măsurarea diferenței de temperatură între două puncte din calorimetru (sau între calorimetru și mediul înconjurător
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
la max. 0,2 Hz, și aceasta pentru a permite trecerea corectă a căldurii prin probă. Limita inferioară este determinată doar de sensibilitatea senzorilor. În consecință, doar procesele nestaționare, cu frecvențe cuprinse în domeniul amintit mai înainte, pot fi analizate calorimetric. Calorimetrele moderne permit determinarea rapidă și exactă a schimbului de căldură de apare într-o mare varietate de reacții chimice, fizice sau biologice. Se pot determina nu numai valorile exacte ale căldurilor schimbate în proces, dar și sensul în care
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
se apasă butonul Start (figura 12). În final se obține o curba DSC(mW/mg)-timp(min) de forma celor din figurile 14 si 15. La sfârșit, soft-ul specializat (NETZSCH Proteus Thermal Analysis) analizează datele rezultate pe baza curbei calorimetrice DSC(mW/mg)-temperatura (oC) (Figura 16). Prin evaluarea unei curbe DSC putem determina punctul de început al transformării (onset) Tî, sfârșit de transformare (end) Tf precum și a temperaturii corespunzătoare peak-ului T50. De asemenea, poate fi calculată entalpia (aria peak-ului
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
de transformare (end) Tf precum și a temperaturii corespunzătoare peak-ului T50. De asemenea, poate fi calculată entalpia (aria peak-ului), punctul de inflexiune T și derivata variației fluxului de căldură (prima derivată) d(W/m)/dt. Astfel, pe baza curbei de analiză calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și/sau poate fi determinată căldura specifică a materialului analizat. Dacă pe diagrama apar mai multe peak-uri, endoterme sau exoterme, acestea se raportează la peak-ul endoterm
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
hemolitică, în prezența hemoglobinelor anormale (HbS, HbC sau HbD), în sferocitoza congenitală, în hemoragii acute sau cronice oculte precum și în sarcină (45). Există câteva metode de determinare a hemoglobinei glicate dintre care menționăm: -cromatografia, cu rășini schimbătoare de ioni; -metoda calorimetrică, cu acid tiobarbituric; -metoda de separare electroforetică, pe suport de gel-agaroză; -metoda radioimunologică; -mai recent metoda Abbot-iMx, care nu prezintă interferențe cu serul lipemic sau uremic, cu alte tipuri de hemoglobină și nu este afectată de temperatură sau pH. Principiul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
independent, descoperă gazul pe care Lavoisier îl va numi oxigen. Antoine Laurent Lavoisier Lavoisier este unul dintre cei mai mari oameni de știință ai tuturor timpurilor, care poate fi considerat creatorul conceptului modern al energiei biologice, stabilind pe baza studiilor calorimetrice în diferite condiții (repaus, activitate, alimentare, post) rolul esențial pentru viață al schimburilor dintre organism și mediu. El a demonstrat că producerea căldurii în organismele animale rezultă din oxidarea carbonului cu ajutorul oxigenului. Din acest proces ia naștere CO2. Împreună cu fizicianul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
În continuare vom prezenta proiectul unei lecții de formare de abilități intelectuale prin rezolvări de probleme. Proiect de lecție Obiectul: Fizică Clasa: a X-a Capitolul: Elemente de termodinamică Unitatea de învățare: Transformări de stare de agregare Tema: Metoda diagramei calorimetrice Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi intelectuale prin rezolvări de probleme Locul de desfășurare: sala de clasă Timpul afectat: 50 min Competențe specifice: * Interpretarea transformărilor de stare de agregare și a fenomenelor care decurg din acestea. * Integrarea relațiilor matematice
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
metodele de măsurare a cantităților de căldură. calorimetru: dispozitiv folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau absorbite de corpuri. metode de măsurare a căldurilor specifice: metoda amestecurilor, calorimetrul electric a lui Nernst, calorimetrul lui Bunsen, Berthelot. 8.2. Principiile calorimetrice 1) Într-un sistem izolat, format din corpuri cu temperaturi diferite, aflate în contact, după un anumit interval de timp, toate corpurile ajung la aceiași temperatură - adică s-a realizat echilibrul termic. Corpurile mai calde cedează căldură, iar cele mai
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
număr de grade. 3) Două sau mai multe corpuri, cu temperaturi diferite, izolate termic de mediu exterior și puse în contact va avea loc un transfer de căldură de la corpurile mai calde la cele mai reci, încât Qcedat = Qprimit (ec. calorimetrică). 8.3. Determinarea căldurilor specifice la solide și lichide. a) Metoda amestecurilor. Metoda amestecurilor folosește ca dispozitiv calorimetrul. Calorimetrul este astfel construit să permită schimbul de căldură între corpurile introduse în interiorul lui și să înlăture schimburile de căldură cu mediul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și lichide. a) Metoda amestecurilor. Metoda amestecurilor folosește ca dispozitiv calorimetrul. Calorimetrul este astfel construit să permită schimbul de căldură între corpurile introduse în interiorul lui și să înlăture schimburile de căldură cu mediul exterior. Schema calorimetrului și componentele: 1. vas calorimetric (alamă) sprijinit pe suporturi de plută; 2. vas de volum mare ce delimitează vasul calorimetric de mediul exterior (aer) 3. suporturi de plută 4. agitator pentru omogenizarea amestecului 5. termometru 6. lichid (apă) 7. capacul pentru a asigura o izolare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
să permită schimbul de căldură între corpurile introduse în interiorul lui și să înlăture schimburile de căldură cu mediul exterior. Schema calorimetrului și componentele: 1. vas calorimetric (alamă) sprijinit pe suporturi de plută; 2. vas de volum mare ce delimitează vasul calorimetric de mediul exterior (aer) 3. suporturi de plută 4. agitator pentru omogenizarea amestecului 5. termometru 6. lichid (apă) 7. capacul pentru a asigura o izolare termică mai bună. Determinarea căldurei specifice c a unui corp solid de masă m. Pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cedată de corpul mai cald de masă m, cu căldura specifică necunoscută c, încălzit separat la temperatura t și având în calorimetru temperatura finală ? este: . Cantitatea de căldură primită de apa din calorimetru: . Cantitatea de căldură primită de vasul calorimetric: . În baza schimburilor de căldură dintre corpurile calde și reci, scriem: , unde: c → căldura specifică a corpului de masă m; t1 → temperatura apei și a vasului calorimetric; înainte de a introduce corpul de masă m în calorimetru; t → temperatura corpului de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de căldură primită de apa din calorimetru: . Cantitatea de căldură primită de vasul calorimetric: . În baza schimburilor de căldură dintre corpurile calde și reci, scriem: , unde: c → căldura specifică a corpului de masă m; t1 → temperatura apei și a vasului calorimetric; înainte de a introduce corpul de masă m în calorimetru; t → temperatura corpului de masă m înainte de a-l introduce în calorimetru; → temperatura finală din vasul calorimetric; m1 și m2 → sunt masa apei și a vasului calorimetric. 8.4. Echivalentul în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
c → căldura specifică a corpului de masă m; t1 → temperatura apei și a vasului calorimetric; înainte de a introduce corpul de masă m în calorimetru; t → temperatura corpului de masă m înainte de a-l introduce în calorimetru; → temperatura finală din vasul calorimetric; m1 și m2 → sunt masa apei și a vasului calorimetric. 8.4. Echivalentul în apă al unui corp: ? = ?∙? ?? , unde: m→ masa corpului; c → căldura specifică a corpului; ?? → căldura specifică a apei. Cap.9. Schimbări de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
apei și a vasului calorimetric; înainte de a introduce corpul de masă m în calorimetru; t → temperatura corpului de masă m înainte de a-l introduce în calorimetru; → temperatura finală din vasul calorimetric; m1 și m2 → sunt masa apei și a vasului calorimetric. 8.4. Echivalentul în apă al unui corp: ? = ?∙? ?? , unde: m→ masa corpului; c → căldura specifică a corpului; ?? → căldura specifică a apei. Cap.9. Schimbări de stare (fază) 9.1. Definiții: stare de agregare: starea în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
zero pentru temperatura critică. Căldura latentă specifică de vaporizare normală este cea care corespunde temperaturii normale de fierbere a lichidului. determinarea căldurii latente specifice de condensare ?? se folosește dispozitivul: lichid termometru calorimetru lichid condensat serpentină și rezervor Scriem ecuația calorimetrică: . Înlocuim relațiile Q1, Q2 în Q în ecuația calorimetrică și obținem: După anumite calcule matematice avem: Semnificația mărimilor fizice din relație: ?? - căldura latentă specifică a lichidului m - masa vaporilor condensați m1 - masa apei din calorimetru c1 - căldura specifică a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
normală este cea care corespunde temperaturii normale de fierbere a lichidului. determinarea căldurii latente specifice de condensare ?? se folosește dispozitivul: lichid termometru calorimetru lichid condensat serpentină și rezervor Scriem ecuația calorimetrică: . Înlocuim relațiile Q1, Q2 în Q în ecuația calorimetrică și obținem: După anumite calcule matematice avem: Semnificația mărimilor fizice din relație: ?? - căldura latentă specifică a lichidului m - masa vaporilor condensați m1 - masa apei din calorimetru c1 - căldura specifică a apei din calorimetru m2 - masa calorimetrului c2 - căldura specifică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]