215 matches
-
vițel, 130 kg de ceapă, 50 kg de orez, 40 kg de untură topită, 40 l de sânge de porc, 7 kg de condimente și 3 kg de sare, scrie lepoint.fr. S-a confecționat o cratiță uriașă pentru pregătirea caltaboșului care, după ce a fost înregistrat pentru stabilirea recordului, a fost tăiat și vândut pe porții. Veniturile provenite din vânzare vor fi vărsate Crucii Roșii și asociației Aspanias de ajutorare a persoanelor cu handicap mental, potrivit Agerpres.
Cartea Recordurilor: Cel mai lung caltaboş din lume by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55336_a_56661]
-
de bază cu prezentarea unor termeni rari, chiar exotici. Sînt selectate, desigur, mai ales etimologiile spectaculoase și cele controversate (în treacăt fie zis, e mereu tulburător să constați cît de multe cuvinte românești au etimologii incerte sau chiar origine necunoscută: caltaboș, dar și rață sau copil). Pentru cititorul român această carte e de mare folos (și de plăcută lectură): cu atît mai mult cu cît dicționarele noastre generale rămîn încremenite într-o tradiție aridă, indicînd doar etimologia directă, sursa imediată a
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
la munte, fără munte, că n-o să aveți timp să-l vedeți decât pe geam, în timp ce curățați peștele pentru saramură. Sau, hai, și de afară, dar de la mare distanță, în timp ce tăiați porcul, îl pârliți și faceți din el cârnați și caltaboși. Singurul detaliu care v-ar putea lipsi, ca să vă simțiți ca acasă: niște vecini isterici și ultrasensibili la zgomot, care să vă bată în țeavă, deranjați fiind de spartul nucilor pentru cozonaci. S-ar putea însă s-aveți noroc de
Vacanță de neuitat, în 4 pași, fără profesor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19084_a_20409]
-
îi mai bine, adă tri sarșini dă paie, / Să să vadă șî la noi, foc mare șî vâlvătaie!“ Ritualul tăierii porcului constă și în sortarea cărnii, pe urmă împărțirea ei pentru pomana porcului, pentru sărbători, carne friptă, tocătură, cârnați, tobă, caltaboși, șuncă, cotoroage, etc. Ion Jorz în unele din poeziile lui în grai vorbește despre obiceiuri ce se desfășoară cu prilejul Învierii Domnului „Vin Pașcele, cu colași / Șî cu oauă fărbuice, / Cu miros dă cozonași / Șî cu babe pocăice. / Iară trăbă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se zbătuse să pregătească atâtea și pentru anul acesta. Și acum se întreba derutată: de ce? În sufragerie
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte din cuptorul aragazului, Maria
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2184 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
spate e un mic șanț comunal ce servește ca legătură între piața primăriei și portul de îmbarcare, apoi micul canal despre care am vorbit și peste care bătrânul pusese să se construiască un pod japonez văruit grosolan. Oamenii îi spun Caltaboșul, deoarece culoarea lui amintește de cea a sângelui fiert. Pe malul celălalt, se văd ferestrele mari ale unei clădiri înalte, laboratorul Uzinei, unde inginerii se străduiesc să descopere cum să aducă mai mulți bani patronului lor. În dreapta parcului lenevește un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
aceia sunt ai ei și nu ai altcuiva. Dezertorul jură că găsise banii undeva de-a lungul canalului, pe mal. Deci chiar trecuse pe acolo! Da, și? Ce dovedește asta? Tot aici dormiseră tipograful și cu el, sub podul supranumit Caltaboșul - cunoscutul pod zugrăvit anapoda -, la adăpost de frig și de ninsoare, lipiți unul de celălalt: jandarmii găsiseră ierburile culcate la pământ în forma trupurilor lor. Și asta o recunoscuse imediat. Pe malul celălalt al râului, aproape în fața locului unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... -6- Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin îngroșat, capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din aluat dulce, vinul de Falerne băut din cupe de argint masiv, totul încoronat, în final, de întrebuințarea unor penisuri artificiale confecționate din piele și frecate cu piper măcinat și urzică pisată ca în Satiricon. Caricatura discipolilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
faci că muncești, băutura și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară pregătit
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de fluturi, Un bondar a vin duhnind, Trecea aghezmuind. Vreo trei rate dolofoane Învârteau la patefoane; Cinci gânsaci gălăgioși Îi serveau cu caltaboși. Mare nuntă , cu mult sârg, Haideți, măi copii, în crâng! Mirele e de rang mare Cu fireturi sclipitoare. A venit de peste-ocean, La volanul de Mertan, Venit chiar din Rio Bravo Un gândac de Colorado. Cel mai curat motănel Vă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
inamovibile. Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii m-au lepădat, ciudată floare fără parfum
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
și fiecare împărțea la vecini în stânga și în dreapta, iar aceștia la rândul lor făceau la fel și carnea dată se întorcea de unde plecase. Ori asta nu mai înseamnă a da de pomană. Îmi plăcea s-o ajut pe mama la caltaboș, la tobă, la tocat carne pentru trandafiri care se agățau deasupra sobei la uscat, la topitul unturii, la preparat șunca pe care o agrementa totdeauna cu boia iute și mujdei de usturoi, la scosul peciei, carnea slabă din care, mă
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
să mențină focul, să ajute măcelarul, să aducă vase, apă...etc. Chiar dacă mai e până la Ignat, în lumea noastră, modernă, m-am înscris și eu pe o listă de așteptare, la un verișor, care crește porci și îi taie, prepară caltaboși și cârnați (rețete tradiționale), face jumere, pachete de carne, mărunțite/tăiate după pofta fiecărei gospodine, numai bune de pus direct în congelator. Pentru că ieri l-a sărbătorit pe fiul său cel mic, Andrei, în cinstea căruia a sacrificat un râmător
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
rog pe soră-mea, aflată deja la sat, pentru petrecerea lui Andrei. Atât i-a trebuit! În câteva minute se afla deja „la locul faptei”. -Vrei să-ți lase din cap și pentru răcituri sau pui tot la fiert, pentru caltaboși? mă sună ea acum. Deși distanța de parcurs până la sat nu e mare (aproximativ 30-40 de minute), drumul mi s-a părut...nesfârșit. -Prințesă bălană, sărut mâinile! mă ia direct cu glume și reproș vărul-măcelar, echipat...ca la televizor (halat
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
ochii mei larg deschiși, viii și morții viețuiesc în deplină înțelegere: pe cei vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta, spate. Adorm liniștită
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
amintirea bunătăților și țuica fiartă de pe masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
ajuta și înțelege pe cei din jur, bucuria de a dărui și a primi... Simțeam bucuria tuturor, simțeam că trăiesc! Îmi revine în memorie, plăcerea cu care mâncam colindețele, pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul, în dimineața Crăciunului. Colindețele (produse de panificație; pregătite în casă, de către gospodine și oferite colindătorilor-covrigi, colaci, boboroade-pâinici mici) căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, stăteau frumos rumenite, pe colțul plitei
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
dus și eu odată și oamenii ne-au alungat. Eu nu m-am supărat., Mă delectam cu zăpada care scârțâia tare și sclipea în bătaia lunii. Unde sunt acum zăpezile? In dimineața Crăciunului, ne trezeam întrun miros plăcut de sarmale, caltaboși și friptură. Pentru prima dată geamurile nu mai aveau flori de gheață pe ele. Mama nu dormea în noaptea de Ajun. Pregătea bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care mă
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. In mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult decât miile de beculețe puse acum prin pomii din Cluj. Ne duceam la vecini cu
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
20 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINA CU LEGUME În grădina cu legume, Vin copiii să le-adune; Roșii coapte, gogonele Pun copiii în panere. Și ardeiul pișcător, Dar frumos mirositor, Îl culeg, l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru butoi, Să avem la iarnă, noi. Vânata, desi posaca, În salata-i delicată ; O asortam
IN GRADINA CU LEGUME de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353498_a_354827]
-
nr. 1175 din 20 martie 2014. ÎN GRĂDINA CU LEGUME În grădina cu legume, Vin copiii să le-adune; Roșii coapte, gogonele Pun copiii în panere. Și ardeiul pișcător, Dar frumos mirositor, Îl culeg, l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru butoi, ... Citește mai mult ÎN GRĂDINA CU LEGUMEIn grădină cu legume,Vin copiii să le-
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
băutura și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
cea mai citită de pe aici. Nu mă suportă hârtia să-i spun titlul ... - Punct și de la capăt. Omul ăsta, viitorul nostru cititor, dorește ceva de la noi. Și noi? Îi povestim porcării? - Da' cine a pomenit nene' Punctule, de tobă, de caltaboși, cârnați, porcării d'stea? Vorbeam și noi așa, din plictiseală. Nu vezi că nu ne mai citește nimeni? Subliniez: nimeni! - Hai, nu te mai ambala atâta! Puteai să-mi pui ghilimelele că tot aia era. - Eu, ca Liniuță de dialog
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]