283 matches
-
universală a fiecăruia dintre noi cred că nu cunoaște neapărat, cum am înțeles, în timp, de la tata un "cititor" în toată puterea cuvîntului!, granițe naționale. De cînd trăiesc în America, de pildă, îi înțeleg poate mai bine pe Cortázar, Buzzati, Calvino, Marguerite Yourcenar. Sper că asta răspunde măcar parțial întrebării dumneavoastră. Aveam, oricum, de gînd să vă întreb cum v-ați format ca intelectual. O parte dintre lucruri le-am spus deja aici, altele, în interviuri sau, mascat, în cărți (mai
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
poate fi lăsată ușor din mînă, spre onoarea Paolei Mastrocola, torineză, născută în 1956, profesoară de italiană la un liceu științific, premiată încă de la debutul din 1999: La gallina volante a fost răsplătită trei ani la rînd cu Premiul Italo Calvino, Selezione Campiello, respectiv Rapallo-Carrige, în timp ce volumul Palline di pane a ajuns în finala Premiului Strega în 2001. Rezumînd cartea în discuție, constatăm că, în esență, situațiile sînt mai ales repetitive: părinții lui Gaspare decid să se sacrifice pentru ca băiatul talentat
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
înțelese fără cunoașterea textelor anterioare. Intertextualitatea între culturi se referă la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru practicarea acestui tip de intertextualitate interculturală; dar și scriitori chinezi contemporani ca Mao Yan (autorul Republicii Vinului) și Gao Xingjian (autorul Muntelui Inimii) se referă la texte din culturi îndepărtate. Văd în acest demers o
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
citi braăr, iar i cu tildă (?, semn clasic pentru nazalizare) ar fi i semivocalic; în vreme ce n cu tildă (n) apare în transcrieri, dar nu în lista inițială de semne. Unele nume apar fără nici o indicație de pronunțare sau accentuare (Italo Calvino, Pierre Bourdieu, M. Blecher), iar la altele se indică doar accentul, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
înșiși poeți (din cei patru citați, doar Pontiggia nu s-a consacrat genului), se dovedesc imbatabili teoreticieni. De aceea, în introducerea selecției lui, pe firul căreia merg rîndurile de față, Testa a pornit de la considerațiile metaliterare ale unui Montale sau Calvino și nu s-a ferit, asemenea lui P.P. Pasolini (spre indignarea apărătorilor intransigenți ai autonomiei artei), să ia seama la climatul social, la factorii istorici condiționanți; între ei, întărirea rolului mass-media care, între altele, înregimentează intelectualii, în dauna comunității literare
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
unii poeți (din intervalul de el decupat), cunoscuți pentru „stilul înalt”, s-au regăsit în front cu debutanții antilirici, ca Giovanni Giudici sau Giovanni Raboni. Radicalizării lingvistice care anula distincția dintre limba scrisă și cea a comunicării verbale (analizată de Calvino în ’76), dintre cea a prozei și cea a poeziei (la care se referise Montale, cu mult înainte) i s-au adaptat - tranzitoriu - și cei din vechea gardă: Montale însuși (Satura), Vittorio Sereni (Gli strumenti umani), Giorgio Caproni (Congedo del
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
Mondadori, Rizzoli, Bompiani, Feltrinelli și Garzanti. Cu excepția unor scurte paranteze, cînd a fost atribuit mai ales pe criterii ideologice (lui Antonio Gramsci, în 1947, pentru scrisori familiale trimise din închisoare), el a consacrat opere de ficțiune de Elsa Morante, Italo Calvino, Giorgio Bassani iar în ani mai apropiați de noi, de Rosetta Loy și Niccolo Ammaniti. Scriitor lombard (născut la Sondrio în 1937, stabilit în Anglia la Brighton), Gianni Celati este prezent în lumea literară de mai mult de trei decenii
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Dacă întro noapte de iarnă un călător Prezentare Prima ediție a romanului Dacă într-o noapte de iarnă un călător a fost publicat de Editura Einaudi în iunie 1979. Cu ocazia apariției cărții, Calvino a vorbit despre roman în numeroase interviuri date unor ziare și reviste. Dar cea mai bună ocazie de a reflecta și discuta structura și semnificația cărții i-a fost oferită de o recenzie a criticului literar Angelo Guglielmi. Calvino i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cărții, Calvino a vorbit despre roman în numeroase interviuri date unor ziare și reviste. Dar cea mai bună ocazie de a reflecta și discuta structura și semnificația cărții i-a fost oferită de o recenzie a criticului literar Angelo Guglielmi. Calvino i-a răspuns cu cele ce urmează, intitulate Dacă într-o noapte de iarnă un narator și publicate în decembrie 1979 în revista lunară„Alfabeta“. Dragă Angelo Guglielmi, „l-aș întreba acum pe Calvino două lucruri“, scrii tu, dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
recenzie a criticului literar Angelo Guglielmi. Calvino i-a răspuns cu cele ce urmează, intitulate Dacă într-o noapte de iarnă un narator și publicate în decembrie 1979 în revista lunară„Alfabeta“. Dragă Angelo Guglielmi, „l-aș întreba acum pe Calvino două lucruri“, scrii tu, dar în realitate sunt multe semne de întrebare, explicite sau implicite, puse de tine în legătură cu Călătorul meu, în articolul tău din Alfabeta nr. 6, intitulat chiar Întrebări pentru Italo Calvino. Voi încerca, pe cât pot, să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Guglielmi, „l-aș întreba acum pe Calvino două lucruri“, scrii tu, dar în realitate sunt multe semne de întrebare, explicite sau implicite, puse de tine în legătură cu Călătorul meu, în articolul tău din Alfabeta nr. 6, intitulat chiar Întrebări pentru Italo Calvino. Voi încerca, pe cât pot, să-ți răspund. Voi începe cu partea din articolul tău care nu pune întrebări, cea în care discursul tău coincide cu al meu, pentru a distinge apoi punctele în care drumurile noastre se bifurcă și încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dezinteresată. Este un rol social în care cred, premisa muncii mele, și nu doar a acestei cărți. Asupra calității de beneficiar al „cititorului mediu“ ești cel mai categoric, atunci când te întrebi: „Nu cumva prin Ludmila, poate chiar în mod inconștient, Calvino întreprinde o operă de seducere (de adulare) a cititorului mediu, care este de fapt adevăratul cititor (și beneficiar) al cărții sale, împrumutându-i unele dintre calitățile extraordinare ale inegalabilei Ludmila?“ Din cele de mai sus, ceea ce nu-mi place e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Flannery vorbește - chiar despre „totalitate“, despre „toate cărțile posibile“. Problema le privește nu numai pe toate, dar și pe cele posibile; la asta se referă obiecția ta, dat fiind că a doua ta întrebare este reformulată imediat astfel: „crede oare Calvino... că posibilul coincide cu existentul?“ Și îmi atragi atenția foarte sugestiv „că posibilul nu poate fi numărat, că nu e niciodată rezultatul unei sume și că se definește mai degrabă ca un fel de linie ce se pierde; fiecare punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
orice tutelă, individuală sau colectivă, și restituită ireductibilității sale“. SCHEMA DIN ORIGINAL DACĂ ÎNTR-O NOAPTE DE IARNĂ UN CĂLĂTOR Lui Daniele Ponchiroli Tocmai te pregătești să începi noul roman Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino. Relaxează-te. Concentrează-te. Îndepărtează de tine orice alt gând. Lasă lumea ce te-nconjoară să se acopere de o ceață indistinctă. Mai bine închide ușa; dincolo, televizorul funcționează tot timpul. Spune imediat celorlalți: „Nu vreau să mă uit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Cerându-și scuze pentru această inconveniență, editura va proceda cât mai curând la înlocuirea exemplarelor defecte etc.“ Spuneți-mi dacă un sărman librar trebuie să se facă de râs din cauza neglijenței altora. Ne înnebunesc de tot. Am controlat volumele de Calvino unul câte unul. Câteva exemplare corecte există, din fericire, și putem înlocui Călătorul defect cu unul în perfectă stare, abia ieșit de sub tipar. Un moment. Concentrează-te. Reordonează-ți în minte ansamblul de informații cu care ai fost inundat dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ce credeai, ci un roman polonez. Asta e cartea pe care trebuie să ți-o procuri acum, imediat. Nu te lăsa tras pe sfoară. Explică clar cum stau lucrurile. -Nu, vedeți, pe mine nu mă mai interesează deloc acel Italo Calvino. Am început romanul polonez și vreau să-l continui, îl aveți pe acest Bazakbal? — Cum doriți. Chiar acum câteva clipe a venit o clientă cu aceeași problemă ca dumneavoastră și a vrut și ea să facă schimbul cu romanul polonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
librăriei acesteia, astfel vom schimba impresiile noastre de lectură. Iar ea răspunse: - Cu plăcere. Tu știi unde vrei să ajungi, țeși în jurul ei o pânză foarte subțire. - Cel mai nostim ar fi dacă, așa cum ne închipuiam că citim un Italo Calvino și era Bazakbal, acum, când vrem să-l citim pe Bazakbal, să deschidem cartea și să găsim un Italo Calvino. — Ah, nu! Dacă e așa, facem proces editurii! — Ascultați, de ce să nu schimbăm numerele noastre de telefon? - (Uite unde voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
țeși în jurul ei o pânză foarte subțire. - Cel mai nostim ar fi dacă, așa cum ne închipuiam că citim un Italo Calvino și era Bazakbal, acum, când vrem să-l citim pe Bazakbal, să deschidem cartea și să găsim un Italo Calvino. — Ah, nu! Dacă e așa, facem proces editurii! — Ascultați, de ce să nu schimbăm numerele noastre de telefon? - (Uite unde voiai să ajungi, Cititorule, învârtindu-te în jurul ei ca șarpele cu clopoței!) - Așa, dacă unul dintre noi găsește că în exemplarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Ludmila își închide cartea, stinge lumina, își lasă capul pe pernă, spune: — Stinge și tu lumina. Nu ești obosit de atâta citit? Iar tu: — Încă o clipă. Aproape am terminat Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino. CUPRINS Prezentare..............................................................................................5 Dacă într-o noapte de iarnă un călător Capitolul întâi ........................................................................................19 Dacă într-o noapte de iarnă un călător .........................................................26 Capitolul al doilea..........................................................................................39 În afara localității Malbork..........................................................................47 Capitolul al treilea......................................................................................54 Ițindu-se de pe coasta abruptă ....................................................................65
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
unei gropi goale.............................................................................215 Capitolul al zecelea..................................................................................227 Ce poveste își așteaptă finalul?...................................................................236 Capitolul al unsprezecelea...........................................................................244 Capitolul al doisprezecelea .......................................................................250 Postfață.............................................................................................251 1 Cinci ani mai târziu, în timpul unei conferințe ținute la Institutul Italian de Cultură de la Buenos Aires, Calvino și-a amintit aceste cuvinte într-o definire și descriere a cărții: „Încercarea de a scrie romane «apocrife», pe care le imaginez scrise de un autor care nu sunt eu și care nu există, am dus-o până la capăt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
momente m-am simțit străbătut de energia creatoare a celor zece autori inexistenți. Dar, mai cu seamă, am încercat să scot în evidență faptul că orice carte se naște din alte cărți, în relație și în confruntare cu ele." (I. Calvino. Il libro, i libri, „Nuovi quaderni italiani", Buenos Aires, 1984, p. 19.). * Listele de cuvinte sunt luate din volumele de Spogli elettronici dell'Italiano contemporaneo, îngrijite de Mario Alinei, 11 Mulino. Bologna. 1973, efectuate asupra unui număr de trei romane italiene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mai citesc cărți "scoase din degete", de-o ingeniozitate atât de iritantă, încât îți trebuie nervi de oțel să nu zvârli cartea cât-colo. Așez în capul de listă al acestui tip de literatură făcătura ultra-inteligentă și ultra-sofisticată a lui Italo Calvino, Dacă într-o noapte de iarnă un trecător. }in bine minte curiozitatea cu care am încercat să citesc, pe la mijlocul anilor '80, acest roman, stârnit de elogiile deșănțate ale presei literare franceze. Dar țin și mai bine minte stupoarea care m-
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
se traduc și li se comentează cărțile. Dar n-am observat ca vreuna să stârnească acel turbion de laude și contestări ce însoțesc consacrarea. Nu se organizează în jurul lor simpozioane internaționale și, vai!, nu se vând nici măcar la nivelul sofisticat-stupidului Calvino. Ca să pastișez titlul mortuarei lui cărți de succes, voi fi fericit doar dacă, într-o noapte de iarnă, un mare editor se va decide să traducă și să promoveze, nu unul, nu doi, ci un raft întreg de scriitori români
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
marcată de idei matematice. Mari opere ale omenirii, ca unele scrieri ale lui Platon, Dererum natura a lui Lucretiu, multe texte din Copernic, Galileo Galilei și Kepler aparțin în egală măsură științei și literaturii. Un mare scriitor italian contemporan, Italo Calvino, îl considera pe Galilei cel mai important prozator al Italiei (Dante fiind într-o altă categorie). în secolul al XIX-lea, apariția geometriilor neeuclidiene a avut un puternic impact asupra literaturii și artei; a se vedea, de exemplu, viziunile celei
Plus sau minus poezie by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/7274_a_8599]
-
de desfătările simțului artistic. Științele sunt ele însele niște edificii eminamente frumoase, iar oamenii de știință sunt naturi cu aplecare estetică, asta însemnînd nu doar că pot gusta frumosul, dar că pot să-l și producă. De pildă, pentru Italo Calvino, Galileo Galilei e cel mai mare prozator italian, la fel cum, pentru Solomon Marcus, textele matematice (nu poeziile) ale lui Dan Barbilian sunt atinse de o francă frumusețe poetică. Doar haina lor diferă - formule sau cuvinte -, dar rezultatul lor e
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]