210 matches
-
meu uluitor, a descoperit și a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce ar însuma aceasta și care i-ar fi semnele distinctive, emblematice? A enumerat, de fapt, frumusețile naturii, evocate de exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum și durerile lor. Astfel, descoperind frumusețile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural) în toate manifestările acestuia, cum ar fi: muzica, etnografia, plasticieni valoroși de pe ambele Maluri ale
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Parcova duioasă, Ne-mbățișăm tăcuți... Aici, la scumpa vatră A Casei Părintești, Trăim povestea sacră A vieții românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm și-aroma Campestrelor comori. Atâtea pânze cântă Iubirea pentru sat, Pentru credința sfântă Din sufletul curat Al oamenilor gliei, Izvorâtori de rod, Prin munca-bucurie, Făcând spre Cer, un pod! E Festival de Artă, E Tabără de Dor, Frumosul strigă-n șoaptă Și ne
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
sat, Din viața plămădită Cu doina-n vers-suspin, La baștina preasfântă A neamului român. A neamului divin... ---------------------------------- Diana CIUGUREANU-ZLATAN jurnalistă Președinte-fondator al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova 14 septembrie 2016 Chișinău Referință Bibliografică: Diana CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA - LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEȘTI / Diana Ciugureanu Zlatan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Diana Ciugureanu Zlatan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Pârvan, dianaticii (adepții cultului Dianei), "cei stăpâniți de Diana", au dat în limba română pe "zănateci", nebuni, rătăciți (vezi Contribuții epigrafice... p. 120). Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată deoarece transformarea s-a produs într-un mediu popular, rural (campestru și silvestru). Dar nu ne putem aștepta la un proces similar în ceea ce-l privește pe Zalmoxis, deoarece cultul său a fost răspândit printre oamenii cultivați și în mediile urbane. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pentru început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul său ușor, tare și neted se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o succesiune fin articulată de forme de bază relativ scurte (dialogul, relatarea scenică, reprezentarea personală a conștiinței) și prezentarea lumii exterioare ca anticameră a celei interioare, unde converg toate experiențele eroului. Chiar și descrierea serii tăcute de toamnă în spațiul campestru (care este în întregime atribuită conștiinței lui Stephen prin situația narativă în mod distinct personală) este interiorizată prin intermediul metonimiei. Blîndețea plăcută a aerului, mirosul care promite o recoltă rodnică, amurgul care se apropie, toate aceste elemente ale descrierii spațiului rural
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
literare”, „Steagul”, „Sburătorul”, „România nouă” (Cluj). Titlul Zări senine circumscrie un spațiu liric dominat de dorința de înălțare „din lumea veșnicelor patimi”, de aspirația spre edenul florilor și al luminii. Starea poetică este aproape echivalentă cu o baie de imagini campestre și celeste, debordând de încântare vizuală și auditivă, e o comuniune cu natura. Beatitudinea trăirilor senzoriale face ca lucrurile să își piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
omului contemporan, relevând dramatismul impactului cu o realitate degradată, pentru care toposul semnificativ este metropola generică. Sentimentului de dezolare („neantul se aude în lucruri”), omniprezent, poetul nu îi poate opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care vede „dincolo de marile ziduri/ caii despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și asupra
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i se substituie adesea cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului lumii și al constelațiilor. De un lirism
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
-se, un program de ameliorare a realităților rurale (în urma unui stagiu de câțiva ani la țară și prin țară). În cele patru volume intitulate Rustice (1893-1894, ultimul premiat de Academia Română), el descrie, în versuri și în proză, peisaje sau munci campestre, aspecte „din viața zilnică a țăranului” (cum sună titlul unui ciclu), versifică în manieră folclorică diverse motive. Mici întâmplări constituie nuclee epice pentru prozele din aceste culegeri, fără virtuți deosebite, dar considerate de autor bune prilejuri de a-i instrui
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Lovinescu, G. Călinescu ș.a. - rămân în esență valabile pentru tot ce a scris acest „poet fără evoluție”, miniaturist discret, peisagist idilic și cântăreț al interioarelor provinciale, maestru al pastelului, foarte atent la grația formală, creator al unei poezii ușor desuete, campestră sau intimistă, descriptivă și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme cinegetice în Însemnările unui vânător (1985). Eseuri și alte texte memorialistice au fost adunate în 1989, în volumul Evocări literare. SCRIERI
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
decât să „crape de necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni. Râd doi ochi de brigadier Peste câmp și oameniă» Tot atât de fals apare gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
satirice, în cadru doi parteneri gâlcevitori, scoși ca din teatrul naiv, rudimentar, cu Măriuca și cu Vasilache, dialog ce se consumă fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
sciapode întinse pe crengi de copac, grifoni din a căror coadă ieșea un arcuș gata de luptă, creaturi drăcești cu gât nesfârșit, serii de animale antropomorfe și cu pitici zoomorfi se asociau, uneori pe aceași pagină, cu scene de viață campestră unde vedeai reprezentată, cu o vigoare impresionantă, așa încât îți venea să crezi că figurile erau vii, toată viața de la țară: oameni care ară, care culeg fructe, care seceră, țes sau seamănă, alături de vulpi și nevăstuici, înarmate cu arbalete, care urcau
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Boss! zice nea Sandu. În mai puțin de trei minute, cu toții sunt afară, la o distanță sigură, camuflați la adăpostul întunecos al unor boscheți de lemn câinesc și scăpați din torpoarea de etuvă a Secției, în răcoarea jilavă a nopții campestre și în mreaja unor efluvii amestecate, dulcege, de urină de porc, lături și balegă de vaci. Miroase-a râme! constată Dănuț. Pst, pst..., Boss, ce fac urâciunile alea mascate? șopocăiește Fratele, cu o mână pregătită să-i astupe gura lui
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
început - cantonul, cantonierul, șinele, terasamentul, liniile de cale ferată etc. -, punctează un areal cu o simbolistică densă, cuprinzând între semnificații și pe cea a libertății genuine, fruste, pe care o reliefează, prin contiguitate spațială, în primul rând, semantica rusticului, a campestrului, liantul fiind copilul / copilăria. Pe de altă parte, în atare contexte, linia de demarcație dintre mit și realitatea banală este îngustă, încât trecerea dintr-o parte în alta se face pe nesimțite și, de aceea, paradoxal, gesturi cvasiritualice (curățarea mesei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nopți și trei zile în fiecare lună. În noaptea anterioară acesteia a rămas gravidă, dar încă nu știe. Zona e înnegrită, mudară, nu merită s-o privim de două ori. Cineva a dat acestor enorme întinderi cu un aspect deloc campestru numele tehnic de Centură Agricolă, și, de asemenea, prin analogie poetică, cel de Centură Verde, dar singurul peisaj pe care ochii reușesc să-l distingă de-o parte și de alta a șoselei, acoperind fără vreo întrerupere perceptibilă multe mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vârstei, își păstrează încă pasul larg și iute cu care cei tineri se grăbesc. Bătrân sau tânăr, azi vrea liniște. Și n-ar fi o idee bună să-l sfătuiască Marta să ia furgoneta, pentru că cimitirelor, mai ales celor sătești, campestre, bucolice, le datorăm să mergem pe jos, nu din pricina vreunui imperativ categoric sau vreunei impoziții transcendentale, ci din respect față de conveniențele pur umane, atâția au fost în pedestre pelerinaje venerând tibia unui sfânt, încât ar fi de neînțeles să mergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Algor, dar știa că nu putea fi adevărat, pietrarilor, și faptul e riguros istoric, le-a plăcut întotdeauna să mănânce în aer liber, chiar când au lucrat în deșert, cu atât mai mult într-un loc atât de agreabil de campestru ca acesta, cu planșele de uscat sub dudul negru, și plăcuta adiere a amiezii. Indiferent de unde vii, trebuie să ieși afară, spuse Cipriano Algor, problema e cum te scot de aici, ca să te duc în brațe ești prea grea, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a lamentat el. Alice a tras adânc aer în piept. Allingham House. Sigur că auzise de locul ăla. Toată lumea din Bath auzise. Era un conac în stil iacobin care fusese transformat într-un hotel amețitor de scump, plasat în decorul campestru din afara orașului. Era o filială a unui club londonez la modă și se zvonea că devenise un loc căutat de celebritățile care erau libere în weekend. Hotelul avea o reputație incitantă și decadentă, un centru de frumusețe de ultimă oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
oferi o protecție aparentă grupului, și, de ce nu, o notă de diversitate și de pitoresc. Forța centrifugă, îndepărtarea de cetatea blestemată a Florenței, centru al extincției și al păcatului, este rezultatul firesc al dorinței de salvare, iar evadarea în mediul campestru reprezintă un imbold de reîntoarcere către o vârstă a purității și a gingășiei umane, când omul era în comuniune cu natura și se simțea bine în mijlocul acesteia, devine un fel de regresus ad uterum: „iar acolo să ne petrecem vremea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spune la noi - cu spinii ca niște sfere de sârmă rostogolite de vânturi, lumânărica (Verbescum thapsus) cea mândră, înaltă și încinsă cu o flacără galbenă, laptele câinelui (Euphorbia), linarița (Linaria vulgaris), coada- șoricelului (Achillea setacea), pelinărița (Artemisia vulgaris), scaiul-dracului (Eripium campestre) ș.a. Pe margini de drum, condițiile de viață ale plantelor sunt mai grele și traiul lor este mai aspru. Oamenii și vitele le calcă, praful le înăbușă și, totuși, pe marginea drumurilor din câmp, unde condițiile sunt ceva mai bune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oferi o protecție aparentă grupului, și, de ce nu, o notă de diversitate și de pitoresc. Forța centrifugă, îndepărtarea de cetatea blestemată a Florenței, centru al extincției și al păcatului, este rezultatul firesc al dorinței de salvare, iar evadarea în mediul campestru reprezintă un imbold de reîntoarcere către o vârstă a purității și a gingășiei umane, când omul era în comuniune cu natura și se simțea bine în mijlocul acesteia, devine un fel de regresus ad uterum: „iar acolo să ne petrecem vremea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]