123 matches
-
de muzică, pe care le-a cântat cu un deosebit succes, de-a lungul celor peste 60 de ani de activitate: opereta, operă, concert cameral (lied), concert vocal-simfonic, oratoriu, romanța românească (pe care a studiat-o cu ilustra Maria Tănase), canțoneta italiană, genul muzicii populare românești, stilizate și genul muzică ușoară, românească și străină (franceză și americană). În acest sens, are mii de afișe, programe, cronici, fotografii din peste 1100 de spectacole de operă cantate și pește 1700 de concerte în
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CANȚONETE CU STICLETE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe mine chiar de mă-nfioară ceața ploilor de meri pe când de ziuă fi-va iară trecută fost-a cea de ieri plouă
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe mine chiar de mă-nfioară ceața ploilor de meri pe când de ziuă fi-va iară trecută fost-a cea de ieri plouă? peste malul tău cu ferestre de-azuriu pana tace-n canțonete eu te scriu te scriu te scriu nu te teme el refrenul bate bate dinspre nord ori răsărit iar penajul de sticlete ne rămâne poleit Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
ieri plouă? peste malul tău cu ferestre de-azuriu pana tace-n canțonete eu te scriu te scriu te scriu nu te teme el refrenul bate bate dinspre nord ori răsărit iar penajul de sticlete ne rămâne poleit Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
de ceasornic, care făcea că platanul aparatului să se miște uniform după ce îi era învârtita manivela de punere în funcțiune. Aveam și mai multe discuri de ebonita marca Odeon, pe care se aflau înregistrate piese de Rossini, Schubert, Suppé, Liszt, canțonete de-ale lui Caruso și altele, pe care le ascultăm cu diverse ocazii, mai ales Cavaleria ușoară a lui Suppé, foarte frumoasă, cu ritmul ei săltăreț, cu siguranță o cunoști. Asta se și auzea, uvertura aceea a lui Suppé, motiv
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
din cele preferate de el, închid la un moment dat ochii, mă gândesc la tata, și vreau să cred că mâna lui mi-atinge ușor umărul,ca aripa unui serafin. În țară,adică în Israel, tata îmi cumpăra plăci cu canțonete napolitane,care ne plăceau amândurora,și altele cu muzica franceză( Aznavour,Yves Montând), iar în copilărie,îmi și recita unele poezii și-mi cântă arii din opere, de pildă Siciliana din" Cavaleria Rusticana ",pe care o închină Turiddu iubitei sale
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
în valoare cu totală lipsă de subtilitate decăzută în introvertire. Nu! Anna Lesko nu-și invalidează singură propria justificare a frumuseții corporale, după cum nu pare nicio clipă a fi artistul care să-și anuleze calitățile vocale prin exersarea într-o canțonetă, să spunem... Anna Lesko a știut dintotdeauna ce să cânte, cum să cânte, ce expresie scenică să etaleze, ce înveșmântare să aleagă, ce spectacole să accepte. Nu a făcut niciodată o greșeală din cauza căreia virtuțile sale să fie incomunicabile publicului
ANNA LESKO. NEÎNCREDEREA ÎN A FI ALTCEVA DECÂT CEEA CE ESTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374742_a_376071]
-
1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cad în ploaie, crizanteme! Toamna, pe la geam s-arată, Cad în ploaie crizanteme Și-n cafeaua terminată Descifez, în zaț, poeme! Brum-apare peste iarbă, E sezonul lui Brumar! Vrăbiuțele au treabă, Cântă canțonete-n dar! La fereastră, trei mușcate Râd de ce se-ntâmpl-afară! Sunt în floare, parfumate, Și susțin că-i primăvară! Nebunia se întâmplă! E frumoasă și distrează! Oamenii brumați la tâmplă, Zâmbete, înregistrează! Referință Bibliografică: Cad în ploaie, crizanteme! / Virginia Vini Popescu
CAD ÎN PLOAIE, CRIZANTEME! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371690_a_373019]
-
artei interpretative. Absolventă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, s-a afirmat ca soprană de coloratură în diferite spectacole, concerte sau recitaluri, interpretând arii din opere celebre de W. A. Mozart, Leo Delibes, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, etc. precum și lieduri, canțonete, romanțe și prelucrări clasice sau folclorice din creațiile compozitorilor T. Brediceanu, C.Trăilescu, Constantin Arvinte și alții.Colaborarea cu Orchestra Națională de Folclor a Fundației „ValențeUmane” începută cu prilejul „Concertul de colinde” din decembrie 2007 la Sala Palatului a fost
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
de W.A.Mozart, aria - Regina nopții, POVESTIRILE LUI HOFFMAN de Jacques Offenbakh, aria Olimpiei - păpușa mecanică, BOEMA de Giacomo Puccini, aria Musettei, TRAVIATA de Giuseppe Verdi, aria Violetei de Valery și RIGOLETTO - aria Gildei, LAKME’ de Leo Delibes, lieduri, canțonete, prelucrări clasice și folclorice. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: Rexlibris Media Group prezintă: - RODICA ANGHELESCU - O ARTISTĂ CU VALENȚE MULTIPLE / Rexlibris Media Group : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
spor cu muzică. Intru pe youtube și îmi aleg ceva de Leonard Cohen, unul dintre preferații mei. Când se termină, constat că aceeași melodie a mai cântat-o cineva. Ia s-o ascult. Din aproape în aproape ajung la niște canțonete cântate de Pavarotti. Văzând că muzica mai mult mă face să pierd vremea, ies din youtube, ies din outlook, ies din agonia și intru în bucătărie. E seară, mă cam roade stomăcelul, dar la ore atât de târzii mâncarea trebuie
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima lor gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O, sole mio... Înfiorîndu-și acordeonul fanat. În urma
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
realităților sociale și politice ale vremii. Comedia Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile (1848) surprinde cu luciditate reacțiile diferitelor pături sociale față de schimbările aduse de revoluție. Unele replici îl anunță parcă pe I.L. Caragiale. D.-M. mai scrie canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
Mare de la Copou. Poate și din cauza unor șicane, se strămută la Focșani, unde construiește un teatru, deschis în 1873. Sărăcit, cu sănătatea șubrezită, moare de cancer. L. a scris mult, mai ales farse și vodeviluri (în parte, traduceri și localizări), canțonete și „cânticele comice”. Cu unele a obținut succese mari, de pildă cu vestita, în vremea ei, comedie Vlăduțu mamei (1875). Piesa, cu muzică de Eduard Caudella, i-a inspirat lui Avram Goldfaden comedia Șmendrik. Alte titluri: Cometul (1855), Paragrafu 37
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
adânc încrustată, pecetea unui gust de epocă. Vizibile mai mult decât oriunde în erotică, înfluențele vin dinspre lirica neoanacreontică, dinspre clasicismul epigonic italian și „mica poezie” franceză de sfârșit de secol XVIII. Astfel, Anacreon, Athanasios Hristopoulos, Metastasio (din care traduce canțoneta La partenza), Giambattista Marino (ale cărui Canzone dei baci le imită în Baciurile sale), Gabriello Chiabrera, Claude-Joseph Dorat, Évariste Parny, Jacques Delille, Gentil-Bernard au ecouri numeroase în lirica lui galantă, manieristă ca și modelele sale, dispusă să sacrifice adevărul sentimentului
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Peșacov, Gheorghe Chițu și Toma Strâmbeanu. Se reiau și poezii de C. D. Aricescu, G. A. Geanoglu (Odă la Safo) sau de I. C. Fundescu (Italia la 1860, La Patrie, La damele române, Soldatul român). Tot reluări sunt „două arii” din canțoneta comică Surdul, „compusă și executată de dl I. Caragiali și publicată de curând la București”. Câteva traduceri din Lamartine (Charlotte Corday - fragment din Istoria girondinilor), Al. Dumas (Frații corsicani), A. Ubicini (Despre antichitățile, monumentele, obiceiurile și costumele românilor) și un
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
de periodice. Autorul care furnizează materialul necesar era însuși directorul N. Andryescu-Bogdan, poet și prozator totodată. Versurile sale erotice (De-ai fi un angel, Pe un album, Sânul ei, Șarada ș.a.) sunt rizibile. Câteva poezii patriotice (Buciumul român, În România, canțoneta Dorobanțul Stan) se inspiră din războiul de la 1877-1878. Mai înzestrat pentru proză, el tipărește în C. de l. un roman „original”, în maniera lui Al. Dumas, intitulat Trandafir, și mai multe nuvele, dintre care Noaptea Sfântului Andrei pare o reminescență
CABINETUL DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
sprijinit material presa românească și propaganda națională din Transilvania. C. Stere a făcut din el, sub numele Leonid Ciupagea, un personaj al romanului În preajma revoluției. Scriitorii Marius Theodorian-Carada și Caton Theodorian îi sunt nepoți. Înainte de Unire, C. a compus câteva canțonete și poezii, care s-au difuzat uimitor de repede, datorită conținutului patriotic manifest. Limba clară, chiar frumoasă, precum și ritmul popular au facilitat răspândirea poeziilor Milcovul sau Cântec și a canțonetelor Muntianul și Pandurul cerșetor. Multe dintre versurile lui au circulat
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
Theodorian îi sunt nepoți. Înainte de Unire, C. a compus câteva canțonete și poezii, care s-au difuzat uimitor de repede, datorită conținutului patriotic manifest. Limba clară, chiar frumoasă, precum și ritmul popular au facilitat răspândirea poeziilor Milcovul sau Cântec și a canțonetelor Muntianul și Pandurul cerșetor. Multe dintre versurile lui au circulat și în Transilvania. Până în 1860, ar fi tradus, adaptat și localizat peste o sută de drame, comedii și vodeviluri. Cele despre care se poate afirma cu certitudine că îi aparțin
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
alcătuiește o trupă cu care dă spectacole la Podul Mogoșoaiei. Actorul boem, de remarcabil talent, interpret de roluri în comedii și vodeviluri, se săvârșește din viață aproape uitat. C., acest histrion prin vocație, nu a fost decât un dramaturg improvizat. „Canțonetele” sale, scrise în maniera celor ale lui V. Alecsandri, sunt rareori înviorate de nostimada unor situații de un comic autentic, precum și de un pitoresc mai ales verbal. Dacă imaginația e săracă, iar limba incoloră și fără miez, spiritul critic nu
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
verbal. Dacă imaginația e săracă, iar limba incoloră și fără miez, spiritul critic nu-i lipsește. El e oricând gata să ia poziție, fie satirizând cu îndrăzneală, fie făcându-și, solemn sau exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
El e oricând gata să ia poziție, fie satirizând cu îndrăzneală, fie făcându-și, solemn sau exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii, unde apare un personaj burlesc de prostănac, se rostește la un moment dat o replică
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
Corsica. Un cuvânt sonor, conținând doar trei vocale. Câte una în fiecare din cele trei silabe: Cor-si-ca. Un nume de insulă. Tot atât de bine ar putea fi și un titlu de canțonetă. Sau de poem eroic. Scăldată generos de apele Mediteranei, insula s-a aflat, din cele mai vechi timpuri, și în calea valurilor istoriei. Rând pe rând, ea a fost stăpânită de vandali, de bizantini, de vizigoți, de longobarzi, de pisani
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
inexistent începu să prindă un contur din ce în ce mai asemănător cu tânărul pictor zărit în umbra pâlpâitoare a sălii. Între timp, Nanone scăpase cu grație de buchet și primise o tamburină cu care marcă ritmul vioi al următorului punct din program, o canțonetă italiană. Încântătoarea ei voce era însoțită nu numai de sunetele tamburinei, dar și de câteva sărituri în pași de dans. Generalul Kutuzov se simți, dintr-odată, deosebit de atras de gleznele ei fine și, încercând niște subtile evaluări de ansamblu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gramofonul nou al tânărului Schmidt, o haimana de licean, francofil aprig, și care proclama că neamțul Schmidt e pur alsacian. Placa era vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de turneul revistei Tour du Monde. Oyral nu era numai o canțonetă care a prins, era însuși afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]