387 matches
-
prea bine, am răspuns. Hainele lui erau oarecum diferite de cele În care Îl văzusem prima oară. Avea părul și barba lăsate să crească În dezordine, purta o pereche de pantaloni din velur ce păreau lipicioși la atingere și o canadiană cu niște pete care parcă formau o hartă. Avea un aer mai degrabă de alpinist decât de vagabond bețiv. — Mi s-a spus să mă Întâlnesc cu tine și să-ți ascult povestea. — Ce mai face Keiko? mă Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Între mine și fesele fetei. În același timp mă Întrebam ce se petrecuse oare cu mine și-mi simțeam deja lacrimile gata să mi se prelingă din colțurile ochilor. În momentul acela am observat doi bărbați, unul Îmbrăcat Într-o canadiană groasă, iar celălalt Într-un impermeabil, În picioare, la capătul mesei mele. — Putem să luăm un loc? a Întrebat unul din ei. Păreau să fie cam de aceeași vârstă. Nu știam ce să fac, așa că n-am spus nimic. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de aceeași vârstă. Nu știam ce să fac, așa că n-am spus nimic. Atunci cei doi s-au prezentat: erau asistenți sociali angajați de municipalitatea din New York; mi-au băgat sub ochi o legitimație și s-au așezat. Bărbatul În canadiană groasă, cu barbă, mi s-a adresat Într-o engleză ușor de Înțeles, articulând bine cuvintele: — Ceva mai devreme ai stat de vorbă cu Yama, nu-i așa? Te-am văzut din mașină. Ești prieten cu el? Am clătinat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Învârtiți pe-aici! M-ai Înțeles? Numai la voi, japonezii, am văzut așa ceva: să existe și cerșetori pe bune, și alții care să se distreze imitându-i! Bărbatul În impermeabil Își ieșise din pepeni și părea foarte agitat. Celălalt, În canadiană groasă, Îl apucă de braț, Încercând să-l potolească. — Voi Încercați cumva să vă bateți joc de noi? mă Întrebă el cu o mină serioasă. Reușisem să Înțeleg cât de cât engleza lor și Îmi căutam În minte cuvintele pregătindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
bat joc de voi?!“. Însă n-am putut deschide gura. Eram foarte confuz, Îmi simțeam trupul ca de piatră și o sudoare rece mi se scurgea pe sub subsuori. În timpul acesta, cei doi se uitau fix la mine. Apoi bărbatul În canadiană scoase un oftat prelung, se ridică În picioare și Îmi aruncă liniștit În față: — Dacă tot ai venit În America, Învață măcar un pic de engleză! Nu pot să vă pricep deloc pe voi, japonezii. Dar ați face mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de aproape două mii de kilometri. Specialiștii ne spun că fluturii Monarh zboară, în medie 50 de kilometri pe zi și găsesc curenții de aer spre Nord pe care planează kilometri și kilometri! Impresionant, e doar un fluture nu migratoarea gâscă canadiana cu anvergura aripilor de peste un metru, dusă spre Nord de gâștele cu experiența migrărilor anterioare. Fluturii Monarh ajunși în Canada se împerechează după care femelele depun ouăle și generația se stinge, fiindcă media de viață a unei generații este doar
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
meu album și voi vedea ce aduce anul viitor. ----------------------------------------- * Top 10 DJ Charts”,vezi: http://www.residentadvisor.net/dj/siminagrigoriu/top10) ** Mukluks sau Kamik, botine confecționate din blană de ren și purtate de populația inuit și yupik, din zonele artice canadiene si estul Alaskăi. *** Poneytail, pieptănătură tinerească prin care părul este adunat într-un mănunchi în partea de sus a capului, numită și „coadă de cal” A consemnat, George ROCA Sydney - Toronto - Berlin 1 iunie 2011 Referință Bibliografică: Interviu cu DJ
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
zi de școală, 6 ianuarie 1986, a fost sublim înviorată de un scop precis: aveam să trec după ore, seara, pe la magazin, să mă pun la punct cu noutățile sosite. La ora șase, după finalul cursurilor, mi-am tras nerabdătoare canadiana pe mine, mi-am pus pe cap burlanul de lână, foarte la modă la vremea aceea, și am plecat fără nici cea mai mică teamă de frig sau de gheață, către magazinul de poșete. Nu aveam idee în acel moment
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
cumpăra, nu doar pe ale mele. Ceva din farmecul fiecărei poșete dispărea, atunci când auzeam câți bani face. Mă simțeam puțin nenorocită și parcă torturată de cuvintele rostite de acel negustor. Fără să îmi dau seama, am băgat mâna în buzunarul canadienei și am început să mă joc cu o monedă de cinci lei, rămasă acolo cine știe de când. - Și aceasta?, am întrebat arătând spre poșeta cea mai importantă pentru mine. Aceasta era desigur, cea mai scumpă. Venise chiar din Franța. Și
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Peștera lui Zalmoxis (sau Decebal, sau Dracula), cred că ar deveni brusc interesante pentru o mulțime de turiști. La întoarcerea de la peșteră s-a pornit o ploaie torențială, care m-a udat până la piele. Eram singurul care nu își luase canadiana din autocar. Eu aveam cu mine doar o româncă, Leni. Mai bună decât o canadiană, la primul popas mi-a cumpărat două tricouri noi, pe care le port și astăzi cu plăcere. Legenda nr. 3 Următoarele legende formează un ciclu
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
mulțime de turiști. La întoarcerea de la peșteră s-a pornit o ploaie torențială, care m-a udat până la piele. Eram singurul care nu își luase canadiana din autocar. Eu aveam cu mine doar o româncă, Leni. Mai bună decât o canadiană, la primul popas mi-a cumpărat două tricouri noi, pe care le port și astăzi cu plăcere. Legenda nr. 3 Următoarele legende formează un ciclu, al căror numitor comun este taurul, un simbol sacru al Cretei. Se spune că Zeus
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
dintre cele mai complexe, departe de tendințele predominanțe comerciale ale majorității operelor de artă vehiculate în galerii locale. Privind astăzi retrospectiv, mi se pare că, atunci când ești exilat și încerci totuși să te inserezi într-o cultură adoptiva, precum cea canadiană, la vârsta maturității, riști să te izbești de rezistență, și să fii respins. Marea mea șansă a fost aceea însă de a nu fi la milă oficialilor culturali locali, ci de a putea să-mi prezint lucrările direct, nemijlocit în fața
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
al nopții. Gerul începea să răzbească prin degete și frunte. Nu prea aveam cum să mă plimb, dar ar fi fost bine să experimentez câțiva pași, altfel m-aș fi transformat într-o statuie colorată, stranie în contextul nopții. Culoarea canadienei mele se definea uman, dar peisajul o respingea. Deveneam un participant exterior, adaptabil la frumusețea peisajului doar din perspectiva observatorului tăcut. Încercam să descopăr orizontul, dar era compromis de alăturarea pădurii grizonate și a stelelor pătate de nori depărtați. Luna
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
Comunitatea română pe care am găsit-o era una prosperă și activă, cu relații la imigrație, la primăria orașului Montréal, la înalte foruri religioase, la cele două guverne, provincial și federal. O comunitate integrată în viața socială, economică și culturală canadiană. Erau atunci două biserici în Montréal, Biserica Ortodoxă Română de Montréal, cu apelativul religios Buna Vestire, întemeiată de primii imigranți în 1914 și Biserica Ortodoxă Română Sfântul Ioan Botezătorul, înființată de reprezentanții patriarhiei de la București în 1973. Urmărind istoria, am
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
unei ferestre deschise, și tocmai trăgeam o gură zdravăna de aer proaspăt, nepoluat de trabucuri, când o voce ascuțită mă înțepă în ureche: - Dan Gherghina este aici? Curios, m-am uitat atent pe peronul de pe care o fetișcana într-o canadiană roșie, cu un breton țepos care-i invada năsucul obraznic, mă privea insistent. - Dan ? Să văd dacă mai răsuflă ! Din spatele meu, cel căutat îmi expedie un ghiont strașnic în coaste. - Eu sunt Dan. Ce s-a întâmplat? - Un plic din partea
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
grămădea”, le făcea grămezi, le stivuia. „Măi, Mitică, ce-au învățat ăștia în Franța, nici nu se compară cu ce-am învățat la facultate în Canada”- îi spunea Cornel Popa lui Dumitru Sinu, făcând comparație între școala franceză și cea canadiană, pentru că era uimit de cunoștințele lui Eugen Ștefănescu în domeniul silviculturii, deși făcuseră aceeași facultate. „Cornel Popa era legionar!” „Cornel Popa era legionar” - îmi spune nea Mitică - și așa cum „la pădure rupea arborele cu dinții”, ideile mișcării legionare erau de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
de el știute, avea un scăunaș cu trei picioare care se desfăceau și se adunau laolaltă, stătea elegant și aștepta vânatul pe scăunaș, până și în pădure se ducea tip-top: bocancii frecați lună, pantalonii drei viertel, strânși sub genunchi, scurtă canadiană, pălărie tiroleză cu smoc la panglică, ce credeți voi?! Treabă cu dichis, vânătoarea lui! M-am rugat odată să mă ia și pe mine cu el. Ucenic, cum s-ar zice. Da el, nu! Dragă Vizdeicule, mi-o spus, voi
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Comunitatea română pe care am găsit-o era una prosperă și activă, cu relații la imigrație, la primăria orașului Montréal, la înalte foruri religioase, la cele două guverne, provincial și federal. O comunitate integrată în viața socială, economică și culturală canadiană. Erau atunci două biserici în Montréal, Biserica Ortodoxă Română de Montréal, cu apelativul religios Buna Vestire, întemeiată de primii imigranți în 1914 și Biserica Ortodoxă Română Sfântul Ioan Botezătorul, înființată de reprezentanții patriarhiei de la București în 1973. Urmărind istoria, am
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
Comunitatea română pe care am găsit-o era una prosperă și activă, cu relații la imigrație, la primăria orașului Montreal, la înalte foruri religioase, la cele două guverne, provincial și federal. O comunitate integrată în viața socială, economică și culturală canadiană. Erau atunci două biserici în Montreal, Biserica Ortodoxă Română de Montreal, cu apelativul religios „Buna Vestire”, întemeiată de primii imigranți în 1914 și Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Ioan Botezătorul”, înființată de reprezentanții patriarhiei de la București în 1973. Urmărind istoria, am
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
de ani. Deși mă aflu la distanță de mii de kilometri de România am continuat sa îmi păstrez identitatea, dragostea si respectul față de țara și neamul meu. În toți acești ani, pe lângă faptul ca m-am integrat corect in societatea canadiana, am urmărit continuu, cu emoții și speranțe, societatea româneasca. Mereu am fost și sunt interesat de viata și gândirea conaționalilor mei, de direcțiile prin educație și propagandă, de randamentul lor social, de cultura și aspirațiile lor. Cu mare tristețe mărturisesc
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
care m-a făcut să simt că emoția mă ridică din scaun se datorează unei întâmplări, pe cât de simplă, pe atât de semnificativă. Pe un stadion din Canada, înaintea începerii unui meci de hokey între o echipă americană și una canadiană, în timp ce o solista cântă imnul Americii, s-a defectat microfonul. Spontan, miile de spectatori canadieni au început să cânte la unison... continuând imul american ținând mâna în dreptul inimii, așa cum fac americanii. Un astfel de glas comun s-a auzit într-
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > ELENĂ BUICĂ - NUNȚILE CANADIENE Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Dragobete, Dragobete,/ Dragobete fură fete.../ Babă Dochia nu-l lasă/ Și'nchide fetele-n casă!/ Dragobete-i supărat/ C-a rămas neînsurat.../ (George Rocă) Nuntă este
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
invadată de substanțe toxice reziduale, introduse sub masca unor importuri de materiale chimice, pe modelul patentat deja de asociatul lui Lowy, Bebe Weinstein. Până în prezent s-au aflat puține lucruri privind dedesubturile afacerii Roșia Montana. Se știe că în spatele firmei "canadiene"Cola Corporation se ascunde un acționariat pestriț, pus la dispoziție de Lowy lui Mark Rich, magnatul evreu susținând financiar, de fapt, întreaga afacere. Acest rol l-a avut "canadianul"Lowy și în afacerea Lucona, băgându-i în față pe Erwin
CAP. 13 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346463_a_347792]
-
mult dorul climatului de acasă. Viața de emigrant nu e ușoară, chiar dacă îți oferă multe oportunități. George ROCĂ: Ați fost profesoară în România și aveți o fiică directoare de liceu în Canada. Cum vedeti diferența dintre școala românească și cea canadiană? Elenă BUICĂ: Sunt multe diferențele, dar cea care m-a preocupat în ultima vreme și despre care am mai scris a fost drumul spre universitate, deoarece nepoata mea, Mara-Elena, s-a pregătit recent pentru acesta. Iată câte ceva despre cele ce
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată și cu cele canadiene. În schimb, la cei doi indicatori ponderea scenelor violente este mai mare în programele difuzate în România, comparativ cu SUA, Canada și Franța: Tabelul 8. Violența pe ansamblul canalelor TV SUA România Franța Canada Ansamblul Rețelelor Canale private Canale publice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]