108 matches
-
soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și citea cam șapte ore pe zi. Lucru care nu știrbește cu nimic dragostea și devotamentul de care dă dovadă canadianca Nicole Sinu, „cea mai româncă dintre canadience”, o femeie de excepție. Până și hotelului pe care îl posedă în America i-au ales un nume cu tâlc: CORONADO; citit de la coadă la cap sună pe românește tonic: O DA NOROC! Dar norocul e doar o parte din
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
își orânduiește și își păstrează cu sfințenie amintirile, privind adeseori cu nostalgie îndepărtata zare, în care se ascund tainele unei vieți petrecute pe un continent numit Africa... Labirintul familiei Majoritatea prietenilor români necăsătoriți ai lui Dumitru Sinu își luaseră neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaică. Eugen Ștefănescu se căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
absolvite în România n-au fost recunoscute de către canadieni. Câștigă procese grele și se remarcă în avocatură, astfel că la un moment dat este numit reprezentant juridic al Canadei la Națiunile Unite. Avea o carieră strălucită, se căsătorise cu o canadiancă de origine franceză, cu care a avut trei copii. Doi dintre ei s-au stabilit ulterior în Franța. Era un om împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o ființă romantică, sensibilă și cu un suflet frumos și plin de căldură și dragoste pentru el. Înalt, brunet, chipeș, deștept și carismatic, cu alte cuvinte un bărbat frumos, însă fără tragere de inimă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
Nicole Sinu vorbesc cu ea mereu la telefon. Trei copii frumoși au avut Radu și Louise Bumbaru: Dinu, Doru și Ștefan, cărora, după cum e ușor de observat, le-au dat nume pur românești. Numai Ștefan este căsătorit, tot cu o canadiancă de origine franceză și are trei copii. Băiatul cel mare, Dinu, pasionat de fotografie, a publicat o carte foarte interesantă, ce conține fotografii cu diferite tipuri de ferestre din toată lumea; cartea lui se pare că s-a vândut foarte bine
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
funcționând pe principiul vaselor comunicante. Ea ilustrează condiția emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-au conservat românitatea demonstrează că doar astfel se poate păstra echilibrul existențial. Ana-Cristina Stănescu poate rămâne în istoria literaturii ca personaj-tip pentru situația de emigrare
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
funcționând pe principiul vaselor comunicante. Ea ilustrează condiția emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-au conservat românitatea demonstrează că doar astfel se poate păstra echilibrul existențial. Ana-Cristina Stănescu poate rămâne în istoria literaturii ca personaj-tip pentru situația de emigrare
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
atât de mult cărțile încât până și soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și citea cam șapte ore pe zi. Lucru care nu știrbește cu nimic dragostea și devotamentul de care dă dovadă canadianca Nicole Sinu, „cea mai româncă dintre canadience”, o femeie de excepție. Până și hotelului pe care îl posedă în Phoenix, Arizona i-au ales un nume cu tâlc: CORONADO; citit de la coadă la cap sună pe românește tonic: O DA
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și citea cam șapte ore pe zi. Lucru care nu știrbește cu nimic dragostea și devotamentul de care dă dovadă canadianca Nicole Sinu, „cea mai româncă dintre canadience”, o femeie de excepție. Până și hotelului pe care îl posedă în Phoenix, Arizona i-au ales un nume cu tâlc: CORONADO; citit de la coadă la cap sună pe românește tonic: O DA NOROC! Dar norocul e doar o parte
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
absolvite în România n-au fost recunoscute de către canadieni. Câștigă procese grele și se remarcă în avocatură, astfel că la un moment dat este numit reprezentant juridic al Canadei la Națiunile Unite. Avea o carieră strălucită, se căsătorise cu o canadiancă de origine franceză, cu care a avut trei copii. Doi dintre ei s-au stabilit ulterior în Franța. Era un om împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
-răzbunare!” A simpatizat dintotdeauna cu mișcarea legionară, deși n-a făcut parte din această grupare niciodată. Când a reușit să treacă granițele României în 1948, să nu uităm că Dumitru Sinu a fost ajutat de către legionari. Românii și nevestele lor canadience Majoritatea prietenilor lui nea Mitică și-au luat soții canadience de origine engleză sau franceză. Având o abilitate deosebită în învățarea limbilor străine, aproape toți știau mai multe limbi, în special engleza, franceza, germana și italiana. Unul dintre ei, Titi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
făcut parte din această grupare niciodată. Când a reușit să treacă granițele României în 1948, să nu uităm că Dumitru Sinu a fost ajutat de către legionari. Românii și nevestele lor canadience Majoritatea prietenilor lui nea Mitică și-au luat soții canadience de origine engleză sau franceză. Având o abilitate deosebită în învățarea limbilor străine, aproape toți știau mai multe limbi, în special engleza, franceza, germana și italiana. Unul dintre ei, Titi Filip știa și greaca și cu o grecoaică s-a
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
deosebită în învățarea limbilor străine, aproape toți știau mai multe limbi, în special engleza, franceza, germana și italiana. Unul dintre ei, Titi Filip știa și greaca și cu o grecoaică s-a căsătorit. Cornel Popa s-a căsătorit cu o canadiancă din British Columbia, pe nume Eunice, o femeie de excepție, după cum îmi spune nea Mitică. Vorbește din când în când cu ea la telefon, este încă în viață. „Și Cornel Popa a fost plecat în Franța o perioadă” - mă surprinde
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > NICOLE SINU - CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - "PAȘOPTIȘTI" ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - "PAȘOPTIȘTI" ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXVII NICOLE SINU - Cea mai româncă dintre canadience! “Tu vei fi soția mea!”, au fost cuvintele lui Dumitru Sinu, imediat ce a zărit-o pe Nicole, tânăra și frumoasacanadiancă ce-l întâmpinase cu zâmbetul ei fără seamăn într-un magazin din Montreal, în urmă cu o jumătate de secol
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
sfârșit, ea curge lin și le dăruiește bucuria împlinirii: au doi copii minunați, au nepoți deosebiți, au o afacere care le asigură ceea ce-și doresc și trăiesc în armonie, bucurându-se de o viață cu-adevărat frumoasă. Ambiția unei canadience de a vorbi românește! Începutul n-a fost ușor, cum multe n-au fost ușoare de-a lungul timpului, dar au avut răbdare și înțelepciune ca să le depășească pe toate. S-au cunoscut în Canada, la Montreal, dar viața lor
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
el a locuit o vreme în Italia), înțelege limba română dar o vorbește destul de sumar, iar acum învață limba chineză (a și fost de câteva ori în China). “Am avut prieteni răsăriți și am o soție, mai româncă decât toate canadiencele la un loc!” Am avut prieteni răsăriți - îmi spune Dumitru Sinu - medici, profesori, ingineri, care aveau tot soții canadience, dar niciuna nu vorbea românește. De-abia dacă legau câteva cuvinte în limba română, pe când cu Nicole se putea vorbi fluent
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
chineză (a și fost de câteva ori în China). “Am avut prieteni răsăriți și am o soție, mai româncă decât toate canadiencele la un loc!” Am avut prieteni răsăriți - îmi spune Dumitru Sinu - medici, profesori, ingineri, care aveau tot soții canadience, dar niciuna nu vorbea românește. De-abia dacă legau câteva cuvinte în limba română, pe când cu Nicole se putea vorbi fluent, devenise încetul, cu încetul, româncă în toată regula. Toți o lăudau și o apreciau iar ea era așa de
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
pentru că trăiește fericită de-atâția ani alături de un român. “Nu mai are nimic canadian în ea. Nici nu are ce să aibă: Canada este o țară rece, o țară de gheață, atât la propriu cât și la figurat. Deși este canadiancă get-beget, născută la Montreal, Nicole spune acum : Nu m-aș mai duce în Canada, nici în vizită»”- îmizice soțul ei. L-am întrebat odatăpe nea Mitică dacă doamnei Nicole i-ar plăcea să se mute vreodată în România. „Păi nu
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Sinu, iubindu-și și respectându-și jumătatea, a asimilat și cultura poporului căruia Dumitru Sinu îi aparține. „Mi te-ai lipit de suflet, ca marca de scrisoare...” Să nu mai vorbim de muzica românească! Vă imaginați cum cântă o franțuzoaică/canadiancă sadea Așa beu’ oamenii buni? Da, cunoscând-o, eu sunt sigur că la prin felul ei de a fi, prin vitalitatea de care dă dovadă și spiritul acela franțuzesc nativ, moștenit de la un popor pe a cărui carte de vizită
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
frumos se distrau! De multe ori, veselii prieteni ai lui Mitică făceau tot felul de glume cu doamna Nicole: îi cereau să le scoată din magazin, cine știe ce voiau ei, să fure, bineînțeles că o făceau doar pentru că le plăcea reacția canadiencei: Nuuuu! Vă cumpăr eu tot ce doriți, numai să nu furați! Se distrau de minune, erau tineri, erau frumoși, erau veseli și le plăcea compania lui Nicole și-a soțului său. „O cuceriseră cu romanțele, muzicanții mei români, îi cântau
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Ține cont, va veni o zi când vom avea mai mult decât ne va trebui și o să ne plimbăm peste tot în lume!”. Și așa a fost! Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: NICOLE SINU - Cea mai româncă dintre canadience! (Capitolul XXVII) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o ființă romantică, sensibilă și cu un suflet frumos și plin de căldură și dragoste pentru el. Înalt, brunet, chipeș, deștept și carismatic, cu alte cuvinte un bărbat frumos, însă fără tragere de inimă
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]