832 matches
-
bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai ales în condiții de imunodepresie după terapii antibiotice, cortizonice, psihotrope, estroprogestative, psihotrope, la copiii mici, diabetici si alte boli imunosupresive. Stomatitele veziculoase localizate sunt cauzate de virusurile herpetice, coxackie, HIV, virusul variolei și vaccinei. Leziunile veziculoase pot evolua
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia cu fisuri ale comisurii bucale (‚zăbăluță”) sau cu cheilită. Leucoplazia păroasă a limbii este cauzată de virusul Epstein Barr și apare sub forma unor leziuni albicioase imprecis delimitate, ușor reliefate, cu suprafață neregulată, dispuse vertical pe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de alcool și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează în concordant cu forma clinică și etiologică. Antifungicele locale (nistatin, amfotericina B sau miconazol), sunt preferate pentru candidoze la pacienți imunocompetenți, administrarea generală de fluconazol (50 mg/zi x 714 zile) fiind rezervată pacienților imunodeprimati sau în formele recidivante. Asocierile Amoxicilină clavulanat sau macrolid+ metronidazol sunt recomandate în stomatitele ulcero necrotice severe. Medicația antivirală cu aciclovir sau INFECȚII
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
stadializarea clinică a infecției HIV elaborată de CDC, cu două variante, pentru adulți și pentru copii (Tabel 9.2, Tabel 9.3). Tabel 9.2. Clasificarea HIV pentru adulți > 13 ani (CDC, 1993) A B C Asimptomatică Febră/ diaree >1lună Candidoza esofagiană/pulmonară Limfadenopatia acută periferică generalizată Candidoza orofaringiană Toxoplasmoza cerebrală Sindromul retroviral acut H. Zoster> 2 dermatoame > 2 episoade Encefalopatia HIV Angiomatoza bacilara LEMP* Displazia cervicală/ carcinom Limfom primar cerebral Boală inflamatorie pelvină Sarcom Kaposi Candidoza vulvovaginală Pneumocistoza pulmonară Leucoplakia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
CDC, cu două variante, pentru adulți și pentru copii (Tabel 9.2, Tabel 9.3). Tabel 9.2. Clasificarea HIV pentru adulți > 13 ani (CDC, 1993) A B C Asimptomatică Febră/ diaree >1lună Candidoza esofagiană/pulmonară Limfadenopatia acută periferică generalizată Candidoza orofaringiană Toxoplasmoza cerebrală Sindromul retroviral acut H. Zoster> 2 dermatoame > 2 episoade Encefalopatia HIV Angiomatoza bacilara LEMP* Displazia cervicală/ carcinom Limfom primar cerebral Boală inflamatorie pelvină Sarcom Kaposi Candidoza vulvovaginală Pneumocistoza pulmonară Leucoplakia păroasă orală Cașexia (excludere) Listerioza Pneumonia bacteriană
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Asimptomatică Febră/ diaree >1lună Candidoza esofagiană/pulmonară Limfadenopatia acută periferică generalizată Candidoza orofaringiană Toxoplasmoza cerebrală Sindromul retroviral acut H. Zoster> 2 dermatoame > 2 episoade Encefalopatia HIV Angiomatoza bacilara LEMP* Displazia cervicală/ carcinom Limfom primar cerebral Boală inflamatorie pelvină Sarcom Kaposi Candidoza vulvovaginală Pneumocistoza pulmonară Leucoplakia păroasă orală Cașexia (excludere) Listerioza Pneumonia bacteriană recidivantă Purpura idiopatică trombocitopenică Tuberculoza Neuropatia periferică MAC/ M. kans. diseminate Infecția HIV/SIDA 167 Tabel 9.3. Clasificarea HIV pentru copii < 13 ani (CDC, 1994) A B C
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
păroasă orală Cașexia (excludere) Listerioza Pneumonia bacteriană recidivantă Purpura idiopatică trombocitopenică Tuberculoza Neuropatia periferică MAC/ M. kans. diseminate Infecția HIV/SIDA 167 Tabel 9.3. Clasificarea HIV pentru copii < 13 ani (CDC, 1994) A B C Limfadenopatie Febră > 1 lună Candidoza esofagiană/pulmonară Hepatomegalie Diaree recurentă/ cronică Toxoplasma cerebrală Splenomegalie Candidoză oro-faring > 2 luni Encefalopatie HIV Dermatită H.Zoster > 2 dermatoame LEMP* Parotidită Stomatită recidivantă cu HSV Limfom primar cerebral Infecții respiratorii superioare: sinuzite, otite Pneumonie limfoidă interstițială (LIP) Sarcom Kaposi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
trombocitopenică Tuberculoza Neuropatia periferică MAC/ M. kans. diseminate Infecția HIV/SIDA 167 Tabel 9.3. Clasificarea HIV pentru copii < 13 ani (CDC, 1994) A B C Limfadenopatie Febră > 1 lună Candidoza esofagiană/pulmonară Hepatomegalie Diaree recurentă/ cronică Toxoplasma cerebrală Splenomegalie Candidoză oro-faring > 2 luni Encefalopatie HIV Dermatită H.Zoster > 2 dermatoame LEMP* Parotidită Stomatită recidivantă cu HSV Limfom primar cerebral Infecții respiratorii superioare: sinuzite, otite Pneumonie limfoidă interstițială (LIP) Sarcom Kaposi Cardiomiopatie Pneumocistoză pulmonară Anemie/ neutropenie/ trombocitopenie Infecții bacteriene severe, multiple
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
contextul infecției HIV Infecția HIV/SIDA 171 este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. 9.5.4 Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită este candidoza, infecția cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl. difficile Virusuri: HIV, CMV, adeno-, picorna-, calici-
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
hipertrofic. (Tabel 9.5 ) Frecvența afecțiunilor orale la persoanele cu infecție HIV variază între 30-80%. Aceste leziuni influențează calitatea vieții din cauza disconfortului, scăderii capacității de comunicare, malnutriției secundare cu scădere în greutate. Manifestările orale pot fi expresia inaugurală a imunodepresiei (candidoza si leucoplazia paroasă) care justifică recomandarea testării HIV. Pot afecta aderenta la TARV (dureri, disconfort) Afecțiunile reumatismale asociate HIV/SIDA sunt de natură inflamatorie (artrite reactive, reumatism psoriazic, artralgii hiperalgice, artrite septice) sau vasculitice (eritem nodos, angeita necrozantă, osteonecroza aseptica
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
15 35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. Infecția HIV/SIDA 173 Tabel 9.5. Etiologia leziunilor orale asociate HIV/SIDA Stomatite Dermite Fungice candida, mucormicoza, criptococoza, histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze (veruci, vegetații), VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival liniar, gingivita ulcero-necrotica, periodontita ulcero necrotica rar: tuberculoza, sifilis Staf. auriu, Streptococ pyogen
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de părere că dozele pot fi crescute de două sau mai multe ori decât cele recomandate convențional, în caz că simptomele nu sunt complet controlate. În timp ce administrarea inhalatorie scade nevoia de glucocorticoizi orali, aceasta prezintă riscul unor efecte adverse mai ample. Pe lângă candidoza orală și disfonie, absorbția sistemică crescută care acompaniază dozele mari de steroizi inhalatori s-a relatat că produce supresia glandelor suprarenale, formarea cataractei, încetinirea creșterii la copii, interferențe cu metabolismul osos și purpură. Multe din preparatele cu steroizi inhalatori disponibile
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cefalee persistentă ori vertij; febră sau frison; dureri abdominale (colici); vărsături incoercibile; edeme ale feței și mâinilor. Situații comune în timpul sarcinii: grețuri și vărsături inconstante (nesistematizate); oboseală și somnolență; constipație. Tablou simptomatologic ce apare comun și tranzitoriu (curent): hemoroizi; varice; candidoză vaginală; lombalgii; edeme; cefalee; crampe abdominale periodice (mai ales în trimestrul al III lea de sarcină). Atitudine terapeutică de principiu: a. repaus la pat caldură locală; b. solicitarea unui consult medical de urgență; c. În cazul apariției unor afecțiuni intercurente
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de scurtă durată (1-7 zile) dar de mare intensitate dureroasă. Cauzele declanșării gastritei acute sunt: -factori externi sau interni, mecanici, termici, chimici și alergici; -factori endogeni (hepatită acută, gripă, febră tifoidă, enterocolite infecțioase, supurații bronho-pulmonare, scarlatină, varicelă, hipertiroidism, diabet zaharat, candidoză); - factori nutriționali (carențe proteice, vitaminice și minerale); -factori exogeni (acizi, baze, raze X, agenți mecanici); -intoxicații alimentare cu produse alterate sau contaminate cu microbi; - consum de alimente prea fierbinți sau prea reci (Înghețate); -masticație insuficientă a alimentelor dure sau greu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
clocotită cu infuzare timp de 15 minute); se consumă 2-3 ceaiuri pe zi cu efecte În rectocolita cu diaree intensă. *Infuzie din flori de coada șoricelului, gălbenele sau mușețel din care se beau 2-3 ceaiuri, cu efecte antibiotice În combaterea candidozei și a stafilococilor. *Infuzie din flori și frunze de păducel (1 linguriță la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute) din care se consumă 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
blefarita, conjunctivita, arsurile sau traumatismele oculare, corpii străini, cataractă, glaucomul bolile urechii: otita, sindomul Meniere, corpii străini bolile nasului: epistaxisul, sinuzita, vegetații adenoide bolile amigdalelor: amigdalita acută și cronică bolile pielii: herpesul, impetigo, arsuri, erizipelul, acneea, pruritul, psoriazisul, plaga, micozele, candidoza, dermatozele date de insecte (pediculoza, scabia), dermatoze virotice, vgetatii veneriene, sifilisul, melanomul malign, vergeturile, epitelioamele, urticarii, lupusul eritematos, zona zoster. Bolile ochilor Cele mai frecvente boli ale ochiului sunt: blefarita conjunctivita arsurile sau traumatismele oculare corpii străini, cataractă și glaucomul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
parazite care se pot transmite și de la animale la om. Cand se instalează la unghii se numesc onicomicoze. Sunt neplăcute mai ales ultimele pentru că degradează unghia și necesită tratament îndelungat. Prevenirea se face prin evitarea încălțămintei folosite de alții. 57 Candidoza Este produsă de o ciupercă din genul Candida ce se găsește în cavitatea bucală și intestinala, favorizate de tratamentul cu antibiotice și cortizon și apar mai des la diabetici. Tratamentul se face de către medicul specialist. Dermatoze date de insecte Pediculoza
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vascular 136 acneea 56 acromegalia 133 amigdalita 52 anemia 118 angina pectorala 89 arsuri 54 arsurile și traumatismele oculare 48 arteritele 91 astmul bronșic 82 atacul de panică 141 blefarita 44 boală Addisson 134 boală Parkinson 138 bola Basedow 133 cancerul de colon 106 cancerul gastric 102 cancerul pulmonar 79 candidoza 58 cataractă 45 cistita 113 conjunctivita 44 corpi străini intraoculari 47 corpii străini intraauriculari 49 depresia 140 dermatoze virotice 58 diabetul zaharat 121 enteritele 104 epilepsia 139 epistaxisul 50 epitelioamele 60 erizipelul 55 feocromocitomul 134 fractură 65 gastritele 99 glaucomul 46 glomerulonefrita acută 112 glomerulonefrita cronică 113 hemofilia 120 hemoragiile digestive superioare 98 hepatitele A,B,C 106, 108 herpesul 53
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită este candidoza, infecția cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl. difficile Virusuri: HIV, CMV, adeno-, picorna-, calici-
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cutanate sunt foarte frecvente la pacienții diabetici dezechilibrați metabolic. Patogenia este multifactorială. Factorii predispozanți includ: hiperglicemia, afectarea circulației capilare, hipohidroza, hipoestezia secundară neuropatiei diabetice, scăderea imunității celulare. Femeile sunt mai frecvent afectate. Cea mai frecventă formă de infecție cutanată este candidoza, în multe cazuri fiind primul indicator al unui posibil diabet zaharat. Interesează în special diabeticii vârstnici. Dermatofițiile sunt de asemenea aproape la fel de frecvente. Atât candidoza cât și dermatofițiile se suprainfectează foarte frecvent, mai ales în prezența unei leziuni de continuitate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
imunității celulare. Femeile sunt mai frecvent afectate. Cea mai frecventă formă de infecție cutanată este candidoza, în multe cazuri fiind primul indicator al unui posibil diabet zaharat. Interesează în special diabeticii vârstnici. Dermatofițiile sunt de asemenea aproape la fel de frecvente. Atât candidoza cât și dermatofițiile se suprainfectează foarte frecvent, mai ales în prezența unei leziuni de continuitate, germenii implicați în majoritatea cazurilor fiind stafilococul auriu și streptococii beta hemolitici. (2) Tulburările trofice cutanate constituie o cauză importantă de morbiditate la pacientul diabetic
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
orală cu Itraconazol (226). Candida Ultimii ani au marcat o creștere a incidenței implicării Candida în IIA; atunci prognosticul devine rezervat (17). După constatările lui Senn (2009), 30-40% dintre pacienții cu perforații gastro-intestinale, infecții pancreatice sau leziuni anastomotice dezvoltă importante candidoze intraabdominale (235). Factorii de risc pentru aceste infecții sunt:folosirea antibioticelor cu spectru lărgit;utilizarea cateterului venos central;nutriția parenterală; - aplicarea imunosupresivelor (corticoterapie, chimioterapie imunomodulatoare); - spitalizare în secția de terapie intensivă a bolnavilor cu insuficiență renală sau neutropenie. Solomkin (2010
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
antibioticelor cu spectru lărgit;utilizarea cateterului venos central;nutriția parenterală; - aplicarea imunosupresivelor (corticoterapie, chimioterapie imunomodulatoare); - spitalizare în secția de terapie intensivă a bolnavilor cu insuficiență renală sau neutropenie. Solomkin (2010) consideră că tratamentul empiric antifungic cu Fluconazol poate descrește incidența candidozei peritoneale la pacienții cu risc (248). Și Pappas (2009) îmbrățișează aceeași recomandare (190). Agenții antifungi precum Caspofungin, Anidulafungin sau Micofungin sunt de preferat la pacienții ce au fost expuși la tratament cu azoli sau la cei cu risc mare de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]