171 matches
-
ciclul lui Agazia (prieten și admirator al lui Pavel) în Antologia grecească. Cele mai multe au subiecte erotice, iar temele creștine și păgâne se amestecă aici în mod liber. Bibliografie. Cele două Ekphraseis în PG 86, 2119-2264 (cu comentariul lui C. du Cange la prima); o ed. mai bună în P. Friedlander, Iohannes von Gaza. Paulus Silentiarius und Prokopios von Gaza: Kunstbeschreibungen justinianischer Zeit, G. Olms, Hildesheim-New York 1969 (retipărită, cu adaosuri, a două scrieri editate în 1912, respectiv 1939), pp. 227-265. Trad
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ciclul lui Agazia (prieten și admirator al lui Pavel) în Antologia grecească. Cele mai multe au subiecte erotice, iar temele creștine și păgîne se amestecă în mod liber. Bibliografie. Cele două Ekphraseis în PG 86, pp. 2119-2264 (cu comentariul lui C. du Cange la prima); o ediție mai bună în P. Friedlander, Iohannes von Gaza, Paulus Silentiarius und Prokopios von Gaza: Kunstbeschreibungen justinianischer Zeit, G. Olms, Hildesheim, New York, 1969 (retipărire, cu adaosuri, a două scrieri editate în 1912, respectiv 1939), pp. 227-265. Trad
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
zace răsturnat pe un pat, acoperit până la mijloc cu o velință de preț; el își rotește ochii cu mare spaimă, dă din picioare și își întinde mâinile în toate părțile; iar deasupra-i un diavol îi înfige în inimă o cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște cu silnicie sufletul”605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind de tine”) sunt, de asemenea, pregnante. Și când reușește să evite capriciile unor asociații alese pentru efect, P. găsește în poezie un spațiu care e numai al său prin balansul, convingător, între ușurința jocului și tristețe. SCRIERI
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Pînă și Scoresby, pe bună dreptate celebrul vînător de balene normale, după ce ne dă o imagine amplă dar rigidă a balenei groenlandeze și trei-patru schițe miniaturale și delicate ale narvalului și marsuinului, ne oferă o serie de gravuri clasice înfățișînd căngi, cuțite și „ghiare de pisică“; apoi, cu meticulozitatea microscopică a unui Leuwenhoeck, ne pune sub ochi, ca să ne înghețe, nouăzeci și șase de facsimile ale unor cristale de zăpadă arctică, mărite cu lupa. N-aș vrea să-l denigrez pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca ele să fie tăiate, această cămară oferă, îndeosebi noaptea, un spectacol înfricoșător pentru orice novice. într-o parte a ei, luminată de un felinar chior, e lăsat loc liber pentru muncitori; aceștia lucrează de obicei cîte doi: unul cu cangea, altul cu sapa. Cangea pentru balene seamănă întrucîtva cu unealta cu același nume folosită pentru abordare de echipajul unei fregate. Ea are în vîrf un cîrlig, pe care omul îl înfige în stratul de grăsime, încercînd să-l țină, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tăiate, această cămară oferă, îndeosebi noaptea, un spectacol înfricoșător pentru orice novice. într-o parte a ei, luminată de un felinar chior, e lăsat loc liber pentru muncitori; aceștia lucrează de obicei cîte doi: unul cu cangea, altul cu sapa. Cangea pentru balene seamănă întrucîtva cu unealta cu același nume folosită pentru abordare de echipajul unei fregate. Ea are în vîrf un cîrlig, pe care omul îl înfige în stratul de grăsime, încercînd să-l țină, ca să nu lunece cînd vasul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă se apropiau din nou copaci. Bulboanele îi roteau în loc și-i slobozeau drept către opust. De sus, țăranii sprijineau crengile în cațe și în căngi, mânându- le încet din argea. în bubuitura apei, cu sprinteneală, trunchiurile se strecurau prin stăvilar. Galbenă, lumina felinarului împuțina întunericul. - Io, măă !... se auzi un răcnet lung. - Ațin’te ! Cu plescăit, trunchiul se prăbuși în adânc. Ostenit, omul care străjuise
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
norii erau mai ușurați. Plini de glod ca niște draci, oamenilor le sclipeau dinții. - Păzea ! izbucniră deodată glasurile. Purtată de val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ostenit. O dreptate mai presus de orice patimă. Toți obțin ceea ce cer și li se oferă ceea ce nu cer. Murmură: — Nici nu știi cu cât de ușor poți deveni din spectator spec tacol, ajungând să-ți ispășești plăcerile nefericite prin cange și foc. Vezi că-i mai prudent să rămân aici? remarcă germanul. Scutură din cap. — Ți-am spus că nu mi place să mă duc în mulțime. Mai bine căutăm un loc să ne așezăm un pic și să discutăm
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Moș Gheorghe Cuculeee! Mă întorsei. Bulgarul se îndreptase din șale. Moș Gheorghe ridicase capul. — Ce dracu a mai fi? mormăi bătrânul scuipând într-o parte. Glasurile strigau tot mai prelungi. Putui să deosebesc într-un timp: Un om înecat, adă cangea, moș Gheorghe!... Bătrânul își strânse sumanul roșcat peste cămășoiul de câlți încins cu brâu roșu, scuipă în pipă, îi închise căpăcelul de alamă ș-o vârî în chimir. Cu stânga își ridică de pe frunte căciula jerpelită și porni spre căsuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noi priveam neliniștiți îndărătul lui. La țărm se opri un trup vânăt, umflat de apă. Fața bugedă stă întoarsă spre noi, cu ochii pe jumătate deschiși, sticloși. Barba și mustățile atârnau în jos, în hlei, îngreuiate de apă. Moșneagul puse cangea deoparte, apoi făcu semn cu capul. — Hai, apucați de ici... Flăcăii se apropiară. Coborî și grădinarul malul. Cu luare-aminte cuprinseră trupul moale și luciu și-l aduseră pe năsipiș neted; îl așezară prăvălit pe o coastă; un pârăuaș începu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bătrânul fără a-i privi, și spuneți acolo. Ce să spunem, moș Gheorghe? — Apoi spuneți să vie primarele. Spuneți c-am scos un om înecat. Atât. Ce să spuneți altceva? Parcă numai o dată a venit? numai o dată am prins cu cangea asta înecați? Cei doi tovarăși cu pălării rotunde își întoarseră iar capetele spre străinul neclintit. Bătrânul ridică ochii spre mine. Să vezi când vine apa mare... Dumneata, boierule, nu ești de mult prin partea locului, nu știi... Vin mulți înecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe. Înarmați cu prăjini, căngi, funii de cățărat În copaci, ba chiar și fălci-de-rădașcă: ghearele de fier, cu dinți, folosite de telefoniștii reparatori, ca să urce pe stâlpi. Copiii n-au voie. Copiii rămân acasă. Copiii așteaptă. Uneori adorm, tot Întrebându-se ce-au să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
i-ar fi fost rușine de spaima trecută. Petre, cu spinarea îndoită ușor înapoi, țeapăn ca o stâncă, strângea hățurile, repetând lin și totuși poruncitor: ― Hohoho!... Hohoho!... Privindu-l, Nadina parcă vedea cum i se încleștează mușchii brațelor ca niște căngi de oțel și cum îi cresc mereu puterile, cu cât își înfige picioarele mai dârz în pământ. Își recăpătă calmul complet. Ajunse iarăși veselă în Amara și, coborând din sanie, râse de toată întîmplarea, ciripind gălăgios: ― Am tras o spaimă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și păpușilor sau pisicilor, cu "dragă". Odată se amuza să arunce cu boabe de agrișe într-un păianjen enorm, imobil în mijlocul plasei sale atârnate între doi pomi. Încerca să-l nimerească cu boabele roșii și, când ghemul acela negru de căngi și picioare a luat-o la goană spre marginea pânzei, i-a strigat: "Stai, dragă, unde fugi?" Dar Mendebilul nu trecea niciodată peste o anumită rezervă în sporadicele sale relații cu fetițele, ceea ce era de fapt destul de mult, de vreme ce noi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Pe lângă el, dracul cu coarne și copite e ridicol. Și ce nume aveau, cum se înșirau în borcanele lor: toate sugerau, în înțeleaptă latină, cutremurarea, oroarea. Unii erau groși, cu corpul vânjos și picioare scurte, cu gheare vizibile, alții întindeau căngi roșii ca muiate în sânge. Unii erau subțiri și uscați, ca tarantulele, cu burți negre sau palide, cu cruci sinistre sau pete purpurii, ca de seringă; alții sferici, cu firele picioarelor de zece ori cât corpul. Printre ei, păianjenul păsărar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sută douăzeci și cît?), de străzile ei mărginite de școli și ateliere, vibrează, îmi întind labele transparente prin cameră. Tremur de poftă, de așteptare. Pândesc la geam, apoi, cu agilitate, sar la ușă. Mă strecor printre cărți, lăsîndu-mi afară doar căngile de pe care picură veninul. Fojgăi prin baie și cotrobăiesc prin oalele din chicinetă. E vechea foame, vechea pândă, care nu se mai termină. Pe un fotoliu, la capătul dinspre ușă al patului, un dosar legat cu șiret. Alături, un minitelevizor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
seara, la culcare: când voi stinge lumina, ei se vor năpusti cu toții spre mine, mi se vor încurca în păr, îmi vor alerga peste brațe, vor încerca să-mi intre în nări și în gură, cu picioarele lor păroase, cu căngile lor curbe, cu burțile moi. Mă vor înfășură toată în firele lor alburii și, pe dedesubt, cu zecile de mii, vor începe marele ospăț. Ca să gonesc imaginea asta, strângeam din ochi cât puteam și făceam cu mîinle gesturi de alungare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
luat zborul, vâslind energic din aripile uriașe. Au dispărut repede, topindu-se în cerul albastru. Oul Balenei dădu la iveală un crab roșu ca sângele, cu doi ochi cu gene lungi în vârful cornițelor laterale. Sub ochi, mandibulele și maxilele, căngi și cleștișori minusculi, se tot mișcau cu foame. Cleștii cei mari articulați forfecau greoi în aer. Se trânti cu greu peste tăblia camionului și-o luă la goană, lateral, pe picioarele subțiri, dispărând după lobodele din fundul grădinii. Din oul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dar e un ordin cît se poate de serios, așa că nu-mi rămîne altceva de făcut decît să mă Îndrept spre closetul din spatele pavilionului. O oră car rahat soldățesc, după ce-l pescuiesc din fosa infernală cu un hîrdău și o cange special pregătite pentru o astfel de Îndeletnicire. Mă execut Încercînd să privesc fără gînduri bazinul de ciment, a cărui adîncime e greu de apreciat. Rămîne de văzut ce Înseamnă jumătate, deocamdată rezultatul e aproape nul. Așa că nu observ silueta care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vîrful cangei o cîrpă, o Înmoi În rahat și pictezi frumos peretele de jur Împrejur ca să pară că nivelul era mai... Măî, mă urmărești? Ridici nivelul la urma de căcat, zice el rîzÎnd. Mă uit la el, la hîrdău, la cange, la cîrpă, la groapa infernală, apoi iar la el. — Aha, ce simplu e, zic și Încep și eu să rîd, ușurat. În dormitor e foarte frig. Ultimele nopți nu s-a mai făcut focul deloc În centrală, pentru că nu au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Dacă are vreo dorință, aceea e să moară. Dar moartea se îndepărtează odată cu apa care se retrage. Răsuflarea ei e un cutremur. Balena gâfâie și se rostogolește, strivind sub ea vieți, în timp ce aerul o strivește. În capul ei urlă furtuni. Căngi și funii o înfășoară. Pielea i se jupoaie, în straturi de grăsime. Săptămâni, luni, iar gemetele muntelui de animal putred slăbesc. Orașul risipit se adună înapoi. Mici vieți născute pe uscat împung monstrul cu ace și cuie, îl hăcuiesc, revendicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
clopoței. — Dă-ți acum telefoanele, înainte să bei, îi comandă doctorița. Mâine n-ai să mai fii la garaj, nici în altă parte... — Nu se poate, am obligații, încercă Omar să explice, dar era o scuză prostească, de captiv între căngile unei lăcuste. Când s-a dezmeticit, era noapte, se aflau în centrul orașului și fusese într-o țară umedă și amețitoare, alergând ca un tren, cu locomotiva înainte, pe un drum pe care umblase și-n alte nopți. Se simțea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
înmulțiri, împărțiri, extrageri de radical rezolvate mental. Într-un târziu renunță. Nu se putea concentra. Visul, visul acela blestemat, îl urmărea. ... O corabie cu catargul rupt, desprinsă de țărm... Valurile sânt roșii. Din baia de sânge ies brațe ca niște căngi care se agață de punte și trag... Avu certitudinea unei nenorociri și simți că i se face frică. * Grigore Popa se apropie de fereastră. Noaptea era senină și geroasă. O lună de sticlă filtra întunericul în transparențe albăstrii. Trecători cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]