182 matches
-
cea de toate zăpezile...! Dă, Doamne, s-aud că Poetul de Serviciu al Națiunii Valahe a rămas în viață, c-a avut tărie să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de genii ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat, cum zice și imnul României, în fiecare dimineață, pe posturi de radio-tv...! Dă, Doamne, s-aud c-au adormit găile semănătoare
Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
denivelat și mic. A construit peste rezervoarele boltite o curte pătrată, în care se găseau săli de receptie, băi și apartamente luxoase. Oamenii de care nu-i plăcea îi arunca în mare de pe stâncă, ori punea să fie uciși cu căngi și vâsle, conform lui Suetonius. Păstra controlul asupra afacerilor de stat fără a mai interveni, fiind acuzat de ipocrizie, acordând senatului libertate de acțiune, în timp ce el deținea puterea reală. Pretindea că se ghidează după principiile lui Augustus. I-a menținut
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și locuințele cu mijloace de stingere (butoaie, găleți, scări, târnăcoape). Compania de pompieri din Iosefin avea rezultate foarte bune, ca urmare în 1904 primăria a hotărât construirea unei
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
constituită noua nobilime de robă, în timp ce vechea nobilime de spadă încerca să-și demonstreze prestigiul prin sursele bizantine. A apărut prima colecție cu operele autorilor bizantini-"Corpus Parisinus" (1640). În 1711 apar 40 de volume. Charles du Fresne, sieur du Cange a fost considerat a fi fondatorul bizantologiei, realizând primul dicționar al limbii grecești și publicând lucrări despre lumea bizantină ca „Imperiul de Constantinopol în timpul împăraților francezi”, Despre familiile Bizantine și „Istoria Bizantină”. A publicat primul dicționar al limbii grecești și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
călăreți. A trebuit să se Întoarcă, deși a văzut situația disperată a regelui Vladislav și lupta crâncenă a tatălui tău. Am organizat retragerea și am rămas ultimul. Am văzut cum presiunea asupra Apărătorilor devine imensă. Ienicerii Îi dădeau jos cu căngile și Îi ciopârțeau. Tatăl tău a ordonat descălecarea. Era limpede că nici unul dintre ei nu va mai pleca de acolo. Cercul Apărătorilor s-a Împuținat cu repeziciune. În fața regelui, care abia atunci Își dădea seama ce prostie făcuse, Mircea Oană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
una dintre galere sub foc Încrucișat și au scufundat-o! A mai rămas doar una! - Falconetele babord, direcția punte și magazia de muniții, foc! Ordonă, din nou, Francisco. Falconetele bubuiră, măturând puntea galerei de care fregata se apropia pentru abordaj. Căngile echipajului lui Estorga agățară marginile vasului dușman, iar marinarii se balansară pe frânghii, atingând scările celorlalte două catarge rămase În picioare. O salvă de săgeți trasă de ieniceri se Înfipse În scuturile Apărătorilor. Marginile celor două vase se lipiră. - Atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
vergă. Înainte ca drapelul să cadă moale la loc, apucă să zărească imaginea unui craniu, peste două oase În cruce. La mijlocul punții era un tambuchi care dădea spre cală. Poate că Încărcătura navei avea să Îi dezvăluie misterul. Apucând o cange, o Înfășură iute Într-o cârpă gudronată care zăcea pe jos. Din câteva mișcări de amnar, aprinse torța improvizată, iar apoi se aplecă În gol, făcând lumină. Nu văzu echipamente, vergi sau vele de schimb, nici vreun fel de produse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și piețele aglomerate de adolescenți care veneau În centru pentru petrecerea nopții de vineri, și toate colțurile Întunecate și pustii din zona Tor di Nona, unde un rottweiler ivit dintre niște tufe Îi amenință rânjindu-și colții ascuțiți ca niște căngi. Un tip În scaun cu rotile, obez și cu o fizionomie de criminal chemă câinele cu câteva clipe Înainte ca acesta să-i sfâșie. — Nu sunt deloc un bun detectiv, Încercă Sasha să atenueze puțin tensiunea. Concediază-mă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dar e un ordin cît se poate de serios, așa că nu-mi rămîne altceva de făcut decît să mă Îndrept spre closetul din spatele pavilionului. O oră car rahat soldățesc, după ce-l pescuiesc din fosa infernală cu un hîrdău și o cange special pregătite pentru o astfel de Îndeletnicire. Mă execut Încercînd să privesc fără gînduri bazinul de ciment, a cărui adîncime e greu de apreciat. Rămîne de văzut ce Înseamnă jumătate, deocamdată rezultatul e aproape nul. Așa că nu observ silueta care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vîrful cangei o cîrpă, o Înmoi În rahat și pictezi frumos peretele de jur Împrejur ca să pară că nivelul era mai... Măî, mă urmărești? Ridici nivelul la urma de căcat, zice el rîzÎnd. Mă uit la el, la hîrdău, la cange, la cîrpă, la groapa infernală, apoi iar la el. — Aha, ce simplu e, zic și Încep și eu să rîd, ușurat. În dormitor e foarte frig. Ultimele nopți nu s-a mai făcut focul deloc În centrală, pentru că nu au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți și alți dușmani s-au prăbușit. Pe cei ajunși la marginea pădurii i-au luat în primire sulițașii ascunși între tufișuri. Pe alții, rătăciți printre copaci, i-au tras halebardierii jos, cu căngile, iar spadele i-au liniștit pe vecie, cu fruntea în frunzele uscate ori în smârcuri. Atrăgând mulți cavaleri teutoni spre pădure prin acea îndrăzneală și iscusită manevră, doborându-i pe toți, călăreții spătarului Coman au ajutat pe poloni și pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
parcurs, în stări de vis ori de veghe. Vitoria trăia mai mult în sine, cu amintirile, decît la suprafața vieții concrete: „Se împlinesc nouă ani la Sfîntul Gheorghe de cînd a sărit ca o caie asupra lui, să-i vîre căngile în ochi și sub bărbie. El o dădea încet la o parte cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți cheltuiești averea», îl împungea ea cu vorbe îndesate și iar își rășchira căngile. Atuncea el întîi a lovit-o. Pe urmă a cuprins-o la piept și a strîns-o peste brațe. Ea a tăcut deodată, ca și cum ar fi murit. I s-a lipit cu fruntea subsuoară. A așteptat desmierdările ca o ticăloasă. Acu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sonnen "soare"); Schwarz "(porție de) cafea neagră" (> rom. șvarț "cafea filtru") < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); Weizen "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] "idem" (Weizen "grâu", Bier "bere"); Winkel "echer, colțar, vinclu" < Winkel[haken] "idem" (Winkel "unghi, colț", Haken "cârlig, cange, cot"). X. 7. Limba maghiară apró "(anunț de) mică publicitate" < apró[hirdetés] "idem" (apró "mic, mărunt", hirdetés "anunț, publicitate"); deci "decilitru" < deci[liter]; deka "decagram" < deka[gramm]; kölni "(apă de) colonie" < kölni[víz] "idem" (kölni "din Köln", víz "apă"; calc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ciclul lui Agazia (prieten și admirator al lui Pavel) în Antologia grecească. Cele mai multe au subiecte erotice, iar temele creștine și păgîne se amestecă în mod liber. Bibliografie. Cele două Ekphraseis în PG 86, pp. 2119-2264 (cu comentariul lui C. du Cange la prima); o ediție mai bună în P. Friedlander, Iohannes von Gaza, Paulus Silentiarius und Prokopios von Gaza: Kunstbeschreibungen justinianischer Zeit, G. Olms, Hildesheim, New York, 1969 (retipărire, cu adaosuri, a două scrieri editate în 1912, respectiv 1939), pp. 227-265. Trad
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se pot actualiza în textul citat, întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent în dicționarele românești cu mențiunea familiar sau învechit; limbă e prezent cu sensurile „popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă“; deschide, cu „începe“; lume, cu „lumină; piatră scumpă de inel“; formă, cu „tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine“), făcîndu-le inutilizabile într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, în linii mari, și textul autorului, care explică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se pot actualiza În textul citat, Întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, Învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent În dicționarele românești cu mențiunea familiar sau Învechit; limbă e prezent cu sensurile popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă; deschide, cu Începe; lume, cu lumină; piatră scumpă de inel; formă, cu tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine), făcîndu-le inutilizabile Într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, În linii mari, și textul autorului, care explică
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
med. ro. trofic adj. (cf. fr. trophique adj.; en. trophic); tropo-,- trop "întoarcere, trop" (cf. gr. τρόπος, -ου s.m. ,,direcție; atitudine, calitate): med. ro. troponină s.f. (cf. fr. troponine, s.f.; en. troponin); U unci- "cârlig" (cf. lat. uncus,-i s.m. ,,cange, cârlig"): med. uncinat adj. (cf. fr. unciné, adj.; en. uncinate); urano- "cer" (cf. gr. ούρανός, -οϋ s.m. ,,cer, firmament"): med. ro. uranoschizis s.n. (cf. fr. uranoschizis, s.f; en. uranoschisis); uvi-/uvo- "boabe de struguri, bacă" (cf. lat. uva, -ae
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ciclul lui Agazia (prieten și admirator al lui Pavel) în Antologia grecească. Cele mai multe au subiecte erotice, iar temele creștine și păgâne se amestecă aici în mod liber. Bibliografie. Cele două Ekphraseis în PG 86, 2119-2264 (cu comentariul lui C. du Cange la prima); o ed. mai bună în P. Friedlander, Iohannes von Gaza. Paulus Silentiarius und Prokopios von Gaza: Kunstbeschreibungen justinianischer Zeit, G. Olms, Hildesheim-New York 1969 (retipărită, cu adaosuri, a două scrieri editate în 1912, respectiv 1939), pp. 227-265. Trad
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind de tine”) sunt, de asemenea, pregnante. Și când reușește să evite capriciile unor asociații alese pentru efect, P. găsește în poezie un spațiu care e numai al său prin balansul, convingător, între ușurința jocului și tristețe. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Suflete Ciudați mai sunteți voi, oamenii. V’ați blindat În legi și constituții, precum cavalerul În armură. Și știi ce pățea acela, odată căzut de pe cal? Rămânea lat, dând din mâini și din picioare ca un gândac până ce turcul lăsa cangea cu care-l trăsese jos și-i strecura hamgerul printre zăbrelele vizierei... dacă nu-l vindea la târg. La Nicopole ori Varna s’au Îmbogățit... - Ce, voi n’aveți legi? - Ba da, dar ale noastre sunt nescrise, și tocmai de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
întoarsă cu fundul în sus pe un mușuroi de furnici; și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]