653 matches
-
cel puțin de a primi o lege și care a fost prescrisă pe un interval de timp stabilit de drept. § 2. (= 24 § 2) Obiceiul care este respins în mod expres de drept nu este rațional. § 3. (= 26) Obiceiul contrar dreptului canonic în vigoare, sau care este în afara legii canonice, obține putere de drept numai dacă a fost respectat în mod legitim timp de treizeci de ani neîntrerupți și compleți; în schimb, împotriva unei legi canonice care conține o clauză care interzice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
nu se presupune, dar legile posterioare trebuie să fie apropiate de cele anterioare și, pe cât e posibil, trebuie să fie puse de acord cu ele. Can. 22 - Legile civile, la care face trimitere dreptul Bisericii, trebuie să fie respectate în dreptul canonic cu aceleași efecte, numai să nu fie contrare dreptului divin și dreptul canonic să nu prescrie altfel. Titlul II Cutuma Can. 23 - Numai acea cutumă are putere de lege, care, introdusă de o comunitate de credincioși, a fost aprobată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
introdusă de o comunitate de credincioși, a fost aprobată de legislator, în conformitate cu canoanele care urmează. Can. 24 - § 1. Nici o cutumă contrară dreptului divin nu poate dobândi putere de lege. § 2. Nu poate dobândi putere de lege nici cutuma contrară dreptului canonic sau în afara lui, decât dacă este rațională; însă cutuma dezaprobată în mod expres de către drept nu este rațională. Can. 25 - Nici o cutumă nu dobândește putere de lege dacă nu a fost respectată de către o comunitate capabilă cel puțin să primească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
lege dacă nu a fost respectată de către o comunitate capabilă cel puțin să primească o lege și cu intenția de a introduce un drept. Can. 26 - Dacă nu a fost aprobată în mod special de către legislator, o cutumă contrară dreptului canonic în vigoare sau una în afara legii canonice dobândește putere de lege numai dacă a fost respectată în mod legitim timp de treizeci de ani continui și compleți; în schimb, o cutumă contrară legii canonice, care conține clauza interzicerii cutumelor viitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
nu atrage după sine înscrierea la această Biserică. Capitolul II Persoanele juridice Can. 113 - § 1. Din însăși orânduirea divină, Biserica Catolică și Scaunul Apostolic sunt persoane morale. § 2. În afară de persoanele fizice, în Biserică există și persoane juridice, adică subiecte în dreptul canonic de obligații și drepturi specifice naturii lor. Can. 114 - § 1. Sunt constituite ca persoane juridice, fie prin însăși dispoziția dreptului, fie printr-o concesiune specială din partea autorității competente, dată printr-un decret, ansamblurile de persoane sau de lucruri destinate unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sesiune a sinodului. Can. 463 - § 1. La sinodul diecezan trebuie să fie chemați în calitate de membri sinodali și au obligația de a participa la el: 1° Episcopul coadiutor și Episcopii auxiliari; 2° Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarul judecătoresc; 3° canonicii bisericii catedrale; 4° membrii consiliului prezbiteral; 5° credincioșii laici, precum și membri ai institutelor de viață consacrată, care trebuie aleși de consiliul pastoral; modul de alegere și numărul celor aleși trebuie stabilite de Episcopul diecezan, iar când acest consiliu lipsește, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
numească un altul care să-l înlocuiască; aceeași normă se aplică și în cazul Vicarului episcopal. Can. 478 - § 1. Vicarul general și Vicarul episcopal să fie preoți, în vârstă de cel puțin treizeci de ani împliniți, doctori sau licențiați în dreptul canonic sau în teologie sau cel puțin cu adevărat experți în aceste discipline, vrednici de stimă pentru doctrina lor sănătoasă, pentru cinstea și prudența lor, precum și pentru experiența lor în conducere. § 2. Funcția de Vicar general și episcopal este incompatibilă cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fie încredințate capitalului catedralei. § 4. În vicariatul apostolic și în prefectura apostolică, funcțiile colegiului consultanților revin de drept consiliului misiunii, despre care vorbește can. 495, § 2, dacă nu este stabilit altfel de către drept. Capitolul IV Capitlurile canonicilor Can. 503 - Capitlul canonicilor, fie catedral, fie colegial, este un colegiu de preoți căruia îi revine obligația de a celebra funcțiunile liturgice mai solemne în biserica catedrală sau colegială; în plus, capitalului catedralei îi revine obligația de a îndeplini funcțiile ce îi sunt încredințate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
proprii, stabilite printrun act capitular legitim și aprobate de Episcopul diecezan; ele să nu fie modificate, nici abrogate, decât cu aprobarea Episcopului diecezan. Can. 506 - § 1. Rămânând mereu inviolabile legile de întemeiere, statutele să stabilească însăși organizarea capitalului și numărul canonicilor, sarcinile capitalului și ale fiecărui canonic cu privire la celebrarea cultului divin și la exercitarea ministeriului; să reglementeze reuniunile în care sunt discutate activitățile capitalului și, respectând dispozițiile dreptului universal, să specifice condițiile necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și aprobate de Episcopul diecezan; ele să nu fie modificate, nici abrogate, decât cu aprobarea Episcopului diecezan. Can. 506 - § 1. Rămânând mereu inviolabile legile de întemeiere, statutele să stabilească însăși organizarea capitalului și numărul canonicilor, sarcinile capitalului și ale fiecărui canonic cu privire la celebrarea cultului divin și la exercitarea ministeriului; să reglementeze reuniunile în care sunt discutate activitățile capitalului și, respectând dispozițiile dreptului universal, să specifice condițiile necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile, atât cele fixe, cât și cele ce trebuie depuse cu ocazia îndeplinirii unei funcții și, respectându-se normele date de Scaunul Apostolic, care sunt însemnele canonicilor. Can. 507 - § 1. Între canonici să existe unul care să prezideze capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile, atât cele fixe, cât și cele ce trebuie depuse cu ocazia îndeplinirii unei funcții și, respectându-se normele date de Scaunul Apostolic, care sunt însemnele canonicilor. Can. 507 - § 1. Între canonici să existe unul care să prezideze capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin care ei să-i ajute pe canonici, conform statutelor. Can. 508 - § 1. Canonicul penitențiar, atât al bisericii catedrale, cât și al celei colegiale, are în virtutea oficiului facultatea ordinară, pe care totuși nu o poate delega altora, de a-i dezlega în forul intern sacramental de cenzurile latae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin care ei să-i ajute pe canonici, conform statutelor. Can. 508 - § 1. Canonicul penitențiar, atât al bisericii catedrale, cât și al celei colegiale, are în virtutea oficiului facultatea ordinară, pe care totuși nu o poate delega altora, de a-i dezlega în forul intern sacramental de cenzurile latae sententiae, nedeclarate și nici rezervate Scaunului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2. Episcopul diecezan să confere canonicatele numai acelor preoți care se remarcă prin doctrină și viață corectă și care au exercitat în mod demn de laudă ministeriul sacerdotal. Can. 510 - § 1. Parohiile să nu mai fie unite unui capitlu de canonici; cele care sunt deja unite unui capitlu să fie despărțite de capitlu de către Episcopul diecezan. § 2. În biserica, în același timp, parohială și capitulară, să fie numit un paroh ales din rândul capitularilor sau din rândul celorlalți preoți; el are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fost întemeiată, este necesar consimțământul Episcopului diecezan; în schimb, nu este necesar acest consimțământ când este vorba de o schimbare care, respectându-se întotdeauna legile de întemeiere, privește numai conducerea internă și disciplina. Can. 613 - § 1. O casă călugărească a canonicilor regulari și a monahilor, sub conducerea și grija unui Superior propriu, este autonomă (sui iuris), în afară de cazul când constituțiile stabilesc altfel. § 2. Superiorul unei case autonome este de drept Superior major. Can. 614 - Mănăstirile de monahii (maici), asociate unui institut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2 și 969, § 2; aceștia o folosesc și licit dacă, într-un caz particular, un Superior major nu a interzis-o față de supușii săi. Can. 968 - § 1. În cadrul circumscripției lor, au facultatea de a asculta mărturisirile, în virtutea oficiului, Ordinariul locului, canonicul penitențiar, precum și parohul și cei care sunt în locul parohului. § 2. În virtutea oficiului, se bucură de facultatea de a asculta mărturisirile supușilor lor și ale celor care trăiesc zi și noapte în casă, Superiorii unui institut călugăresc sau ai unei societăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
la restituție. Titlul III Contractele și, în special, înstrăinarea Can. 1290 - Ceea ce a stabilit dreptul civil într-o țară despre contracte, atât în general, cât și în speță, și despre desfacerea lor, să fie respectat, cu aceleași efecte, și în dreptul canonic cu privire la lucrurile supuse puterii de conducere a Bisericii, în afară de cazul când sunt contrare dreptului divin sau când în dreptul canonic este prevăzut altfel, rămânând neschimbată dispoziția can. 1547. Can. 1291- Pentru a înstrăina în mod valid bunurile care, printr-o concesiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
despre contracte, atât în general, cât și în speță, și despre desfacerea lor, să fie respectat, cu aceleași efecte, și în dreptul canonic cu privire la lucrurile supuse puterii de conducere a Bisericii, în afară de cazul când sunt contrare dreptului divin sau când în dreptul canonic este prevăzut altfel, rămânând neschimbată dispoziția can. 1547. Can. 1291- Pentru a înstrăina în mod valid bunurile care, printr-o concesiune legitimă, constituie patrimoniul stabil al unei persoane juridice publice și a căror valoare depășește suma stabilită de drept, este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
pentru a ajuta cauzele pioase; altminteri, într-un institut clerical de drept pontifical și în societățile clericale de viață apostolică de drept pontifical este Superiorul major; în alte institute călugărești este Ordinariul propriu al membrilor acestora. Can. 1303 - § 1. În dreptul canonic, sub denumirea de fundații pioase se înțeleg: 1° fundațiile pioase autonome, adică ansamblurile de bunuri destinate scopurilor prevăzute de can. 114, § 2 și recunoscute ca persoane juridice de către autoritatea ecleziastică competentă; 2° fundațiile pioase neautonome, adică bunurile materiale date în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și le rezervă personal. § 3. Vicarului judecătoresc ��i pot fi dați ajutători, numiți Vicari judecătorești adjuncți sau Viceoficiali. § 4. Atât Vicarul judecătoresc, cât și Vicarii judecătorești adjuncți trebuie să fie preoți, de reputație bună, doctori sau cel puțin licențiați în dreptul canonic și să fi împlinit vârsta de treizeci de ani. § 5. Când scaunul episcopal devine vacant, ei nu-și încetează funcția și nici nu pot fi înlăturați de Administratorul diecezan; venind însă noul Episcop, au nevoie de confirmare. Can. 1421 - § 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2. Conferința Episcopilor poate permite ca și laicii să fie numiți judecători; în caz de necesitate, unul dintre ei poate fi ales pentru a forma colegiul. § 3. Judecătorii să fie de reputație bună și doctori sau cel puțin licențiați în dreptul canonic. Can. 1422 - Vicarul judecătoresc, Vicarii judecătorești adjuncți și ceilalți judecători să fie numiți pentru un timp determinat, rămânând valabilă dispoziția can. 1420, § 5, și nici nu pot fi înlăturați decât dintr-un motiv legitim și grav. Can. 1423 - § 1. Mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
intervenția promotorului de justiție sau apărătorului legământului, prezenți la judecată, are aceeași valoare. Can. 1435 - E de datoria Episcopului să numească promotorul de justiție și apărătorul legământului, care pot fi clerici sau laici, de reputație bună, doctori sau licențiați în dreptul canonic și apreciați pentru prudența și zelul lor pentru dreptate. Can. 1436 - § 1. Aceeași persoană, dar nu în aceeași cauză, poate îndeplini și oficiul de promotor de justiție și pe acela de apărător al legământului. § 2. Promotorul și apărătorul pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fi însă numiți mai mulți avocați împreună. Can. 1483 - Procuratorul și avocatul trebuie să fie persoane majore și să se bucure de reputație bună; în plus, avocatul trebuie să fie catolic, dacă Episcopul diecezan nu permite altfel, și doctor în dreptul canonic sau, în caz contrar, cu adevărat expert, și să fie aprobat de același Episcop. Can. 1484 - § 1. Înainte de a-și asuma rolul, procuratorul și avocatul trebuie să depună la tribunal un mandat autentic. § 2. Pentru a împiedica totuși dispariția unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
eparhiot spre aprobare. Articolul 124 Protopopul poate lipsi de la obligațiile sale cu înștiințarea și aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabilește un înlocuitor. Secțiunea a 6-a Preotul paroh Articolul 125 Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită și așezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei și al Comunității bisericești. Potrivit învățăturii bisericești el este părintele duhovnicesc și învățătorul turmei, precum și săvârșitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică. Articolul 126 Preotul paroh viețuiește în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]