33,486 matches
-
rană veche, stârnita de ură și de rușinea care s-a strâns în mine și în toți ai mei, ca în politica românească mai bântuie un astfel de bișnițar cu ideologii. Emisiunea am urmărit-o pe streaming undeva într-o capitala euroapeana. Stop tape la minutul 52 și 29 de secunde. Rewind în player până la 51.58. “Eu n-am venit aici să vă ascult pe dumneavoastră...Minutul...Maimuță....Dragoș, nu tu.” Over and over again. Nu mă mai saturam...la
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
privește "interesele materiale și politice" evocate, toate bisericile constituite din lume au, prin forța lucrurilor, asemenea interese. Care nu coincid întotdeauna cu cele ale majorității credincioșilor". Fundalul unor atari manifestări, exprimate și prin mijlocirea unor apeluri anonime care au împînzit Capitala, n-ar putea fi decît nesiguranța de sine a unei instituții cu un trecut dubios: "Limbajul fundamental al afișelor cu pricina arată, fără să vrea, un singur lucru: că frica ierarhiei ortodoxe de a nu-și pierde oile din turmă
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
ascultători; succesul primului moment susținut de maestrul Ilarion Ionescu Galați este mai mult decât promițător. Continuă - în cazul Formațiilor Muzicale Radio - colaborarea cu Institul Francez din București, lăcaș de cultură dinamic, puternic implicat în viața artistică, inclusiv cea muzicală, a capitalei. Nu poate fi trecută cu vederea participarea Orchestrei Naționale Radio, săptămânile trecute, la Târgu Mureș, în concertul de închidere a Festivalului dedicat memoriei celui care a fost Constantin Silvestri. În sfârșit, la Opera bucureșteană opera "Werther" de Massenet a fost
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
prietenul lui Aurel Manea, al lui Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicolaus Wolcz, intrat în neagra și corupta fundătură a Teatrului Național din Timișoara cu sincera dorință de a face treabă și la fel de sincera credință că orașul lui e încă o �capitală a provinciei". Și descoperă că nu-i deloc așa: actorii sînt fie netalentați, fie pretențioși, fie amîndouă, administrația e coruptă - directorul administrativ, inginerul silvic Socaciu, a dezvoltat o întreagă rețea de import și distribuție a... ficățeilor din Ungaria, folosind dotările
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
felul însuși de a fi, se ghicește în trăsăturile sale. O generație care, în plus, stăpînea la perfecție și ceea ce se cheamă "arta conversației"". Am citat superbul portret pe care Cristian Bădiliță îl face unui "monument" al emigrației românești din capitala Franței, în volumul Captiv în lumea liberă. Deși poate părea paradoxal, tușele artiste ale lui Cristian Bădiliță confirmă, într-un fel, imaginea acelui Theodor Cazaban schițat în aqua forte de Monica Lovinescu: ""Theodor Cazaban, un demn reprezentant al speciei ce
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
1963), un succes la vremea apariției lui, să fi fost tradus în românește pînă acum. Complexitatea personalității sale este, de aceea, greu de intuit de către cei care nu au avut un contact direct cu elita intelectuală a comunității românești din capitala Franței. Prin publicarea amplului său dialog cu Theodor Cazaban, Cristian Bădiliță face un veritabil act de cultură. El recuperează, pe de o parte, o personalitate importantă a culturii române din diaspora și, pe de altă parte, pune într-o altă
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Cultură, șușotelile cînd "treaba era groasă" pe scenă, "șuetele" cu oficialități de la județ, de la Timișoara, pe care le luam cu voluptate peste picior, stabilindu-ne din ochi strategia, discuțiile teatrale cu cei curioși să afle ce mai e nou pe la capitală. N-am făcut politică. Deloc. Era mare lucru pe atunci. Ne-am respectat, tacit, opțiunile. Nici acum, după atîta timp nu știu în ce "bărci" ne aflăm. în fine, am jucat X și O, pe carnețelul meu, și, mai ales
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
sale asupra poeziei, conținute în plachete precum Medium, Castelul orbilor, Teribilul interzis, că ele se nutresc consistent din tezele și din practicile comilitonilor parizieni, fundamentate, după cum am amintit, pe opera unor predecesori, asimilați cu fervoare în cîteva directive resimțite drept capitale. Acestea în ceea ce privește încadrarea bardului în curentul pe care și-a propus a-l sluji cu devoțiune. Dar personalitatea robustă a lui Gellu Naum nu pregetă a se diferenția de generalitățile doctrinei la care a aderat ca și de modelele stricte
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
vasele și tacîmurile și să nu mai pună în vînzare prăjituri expirate, onor conducerea a sunat stingerea. Proverbul românesc vorbește de aruncarea copilului din albie odată cu apa murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în diabet din Capitală, la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste, stau la uși, îi așteaptă pe puținii medici, singurii în măsură să le prescrie insulina salvatoare, și asta
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
Ștefan Cazimir Destinul statuilor din București a fost și rămîne un destin turmentat, și nu o dată un destin ironic. În primele luni ale anului 1948, zelul demolator al noului regim a distrus cu sălbăticie cîteva din monumentele reprezentative ale Capitalei: statuia lui Carol I și aceea a regelui Ferdinand (ambele făurite de Mestrovici), monumentul lui I. C. Brătianu, al lui Take Ionescu, al lui Lascăr Catargiu. A scăpat ca prin urechile acului statuia lui Alexandru Lahovari (poate pentru că era mai puțin
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
ocult, Caragiale și-a pierdut soclul, dobîndind în schimb un postament jalnic, mai înalt cu o șchioapă decît peluza înconjurătoare. Cine a avizat năstrușnicia? Cine își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
extracție cinematografică ale lui Nae Girimea și Mache Răzăchescu - și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea, o altă parte către Capitala anilor '30 ai secolului trecut. Bogată, poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea împrumutată din anii '30. în ciuda faptului că Victoria Bucun a gândit o serie de dansuri menite să sublinieze atmosfera de carnaval, ele
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Cristian Teodorescu Aine intra într-un salon de nebuni furioși se simte mai în siguranță decît pe patru roți pe străzile Bucureștiului, în ultimele trei săptămîni. Se fac mari reparații. Așa-numitul covor asfaltic de pe marile artere ale Capitalei e înlocuit într-un asalt general care a zăpăcit nu se știe pentru cît timp toată circulația din București. Dacă n-aș vedea despre ce e vorba, aș zice că merită să ne facem nervi cîteva luni pentru binele urbei
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
mă pot împiedica să mă întreb pe cine trebuie să mai îmbogățească acest proiect? Ca să ni se închidă gură ni s-a spus că se umblă și la ca-nalizare pe aceste artere și că se va face o adevarată reparație capitala care să țină ani la rînd. N-o să țină. Se scurma în stratul de asfalt cam 10 centimetri și se toarnă asfalt în loc. Nu tu canalizare, nu tu baza drumului, la care nu s-a mai uitat nici unul dintre cei
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
vor mai putea trece stradă decît în dreptul stațiilor de metrou. Mai prompți în reacții par a fi șoferii care au descoperit că Bucureștiul va fi tăiat în două de acest metrou al stupidității. Sau al bătăii de joc! În orice Capitala care își merită majuscula, din Europa, un asemenea proiect ar fi stîrnit furia locuitorilor ei. Numai bucureștenii asista pasivi sau îi apucă nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
pe cai mediatice și de reprezentanți politici, de voci critice sau umanitare? O mereu mai acută răutate la adresa "celuilalt" ("vecin" totuși, nu "dușman"!), o cumplită invidie, egoism și nepăsare la necazurile "vecinului". În timpul războiului al doilea circulă, cu privire la bombardamentele asupra Capitalei, bancul cu babă care se închină: "Du-i, Doamne, la Ploiești!". Era o reflectare de egoism, însă mai degrabă a unui primitiv instinct de conservare, de apărare personală, aș spune că de mai slabă forță blasfematorie decât dorința de moarte
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
al nostru tînăr", cel din poemul eminescian, progresistul secolului al XIX-lea, proaspăt întors de la Paris cu încredințarea că știe tot ce e nou în materie de mode și mondenități, dacă, printr-un capriciu temporal, ar nimeri în centrul unei capitale din zilele noastre. Corect îmbrăcat, cu nodul cravatei bine făcut, cu mustață răsucita obraznic, cu straturi vestimentare de bună calitate itindu-se unele de sub altele pînă la sifonul alb-spumos al cămășii, cu părul numai bucle și lorgnonul la ochi, junele nostru
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
de un om precum Vasile Popovici înseamnă a fi nu doar habarnist în materie de politică externă, dar și un catastrofal administrator al intereselor țării : imaginați-vă cu ce ochi de uită, după plecarea lui, comunitatea diplomatică și economică din capitala provensală, pe care realmente a sedus-o, la hahalerele incapabile să deschidă până și ușa celei mai neînsemnate dintre oficialitățile orașului... Prezent la ceremonia invocată, dl. Năstase nu prididea, din prezidiu, să arunce bezele "excelențelor" ce populau, de face și
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari în capitală, care primește de acasă bani și mîncare la pachet, care încearcă să-și facă suportabilă camera de cămin. Relația celor două fete este în acest sens specială - întîlnim aici un spirit de solidaritate foarte răspîndit în "campusurile" românești. Găsim încercarea
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
propriul sine, ilustrarea intre-barilor adresate obtuzului eu (conceptul kierkegaardian numit în daneză selvransagelse, care îl face pe Laurence să înțeleagă adevărul că originea tuturor relelor - ca și a bucuriilor - e în el însuși). într-adevăr, orașul protestant modest și curat, "capitala mediului european", unde, cu toată superdezvoltarea tehnologică, nu sunt prețuite decât curăția (interioară și exterioară) și micile bucurii ale vieții, orice semn de infatuare fiind privit cu teamă de hybris mai dihai decât în vechea Elada, poate developa contrastele interioare
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
despre faptele anilor 1950 și 1951, cu specială referire la timpul petrecut la Paris, între 6 noiembrie 1950, data intrării cu trenul în marele oraș, ale cărui drumuri nu sunt nicicând rătăciri dezorientate, și 23 ianuarie 1951, data revenirii în capitala Spaniei. În Madridul unde se stabilise din 1945, după ce îl cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
și 23 ianuarie 1951, data revenirii în capitala Spaniei. În Madridul unde se stabilise din 1945, după ce îl cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului pasionat, politicește ancorat în prezentul imediat trăit de el, atent la reputația științifică pe care și-o râvnește, autor de păreri, plăsmuiri
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
capitala Spaniei. În Madridul unde se stabilise din 1945, după ce îl cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului pasionat, politicește ancorat în prezentul imediat trăit de el, atent la reputația științifică pe care și-o râvnește, autor de păreri, plăsmuiri ale ochiului corectat de rațiune, spirit pozitiv
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de titlul - poate puțin sarcastic - al celui de-al doilea volum de interviuri cu scriitori clujeni întocmit de poeta Flavia Teoc (Din Capitala Provinciei) cititorului i se oferă o frescă a unei vieți literar - artistice de o efervescență remarcabilă. Pluralitatea preocupărilor celor intervievați șochează deopotrivă prin eclectism (lăsând la o parte literatura și critica aferentă, ele merg de la caligrafia japoneză - Rodica Frențiu - la
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
Petraș ce țin de domeniul gender studies ("limba română ș...ț este cea mai sexuată dintre limbile europene" - pag. 127), sunt diverse repere incitante pe care autoarea le prezintă cititorului interesat de o radiografie culturală a Clujului. Flavia Teoc, Din Capitala Provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Editura Limes, Cluj, 2002, 152 p.
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]