726 matches
-
distribuită care depășește valoarea obținută prin aplicarea componentelor tarifare nonCPT la cantitatea de energie electrică distribuită realizată se aplică în mod similar pentru fiecare dintre următoarele categorii de venit: venitul reglementat nonCPT, venitul reglementat CPTutil și venitul reglementat CPTutil suplimentar capitalizat. Articolul 101 Pentru evitarea înregistrării ulterioare a unui nivel semnificativ al corecțiilor, în cazul în care ANRE constată în anul t o creștere/descreștere mai mare de 3% față de cantitatea anuală de energie electrică distribuită prognozată, se modifică prognoza de
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
realizate din energia electrică introdusă care depășește valoarea obținută prin aplicarea componentelor tarifare CPTutil la cantitatea de energie electrică introdusă realizată se aplică în mod similar pentru fiecare din următoarele categorii de venit: venitul reglementat CPTutil, venitul reglementat CPTutil suplimentar capitalizat și venitul reglementat corespunzător acoperirii costului cu CPT aferent tranzitelor suplimentare de energie electrică din rețelele de 110 kV care se recuperează de la producători. ... 5.2.1.3.2. Corecții de perioadă ale venitului reglementat CPTutil Articolul 130 (1) Câștigul de eficiență
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
luarea în considerare a cantităților de energie electrică recuperată din recalculări. ... ... ... 5.2.2. Stabilirea venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat 5.2.2.1. Venitul reglementat CPTutil suplimentar capitalizat Articolul 131 Începând cu perioada a V-a de reglementare, pentru determinarea venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat al anului t + 1 se utilizează valoarea costurilor de capital aferente activelor CPT stabilite pentru anul t + 1, prevăzute la art. 133 , și corecțiile anuale aferente venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat pentru anul t – 1, conform formulei următoare: unde: VR_CPTutil_s_(
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
1) Venitul reglementat CPT suplimentar capitalizat prevăzut la art. 131 se recuperează de la clienții finali ai rețelei de distribuție și de la producătorii care introduc energie electrică în RED, astfel: unde: VR_CPTutil_s_(t+1) = valoarea venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat, pentru anul t + 1; VR_CPTutil_sc_(t+1) = valoarea venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat care se recuperează de OD de la clienții finali ai rețelei de distribuție, pentru anul t + 1; VR_CPTutil_sp_(t+1) = valoarea venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat care
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
4) se determină conform studiului prevăzut la art. 185 . (6) Coeficientul de alocare (i) prevăzut la alin. (4) se utilizează atât la alocarea costului cu CPTutil suplimentar capitalizat, cât și la alocarea valorii corecției anuale a venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat. Valoarea corecțiilor anuale aferente venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat care se recuperează de OD de la producători, pentru anul t – 1, se determină cu formula: unde: KV_CPTutil_sp_(t–1) = valoarea corecțiilor anuale aferente VR_CPTutil_sp_(t+1) pentru anul t – 1; KV_CPTutil_s_(t–1
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
distribuție aplicate clienților finali ai serviciului de distribuție a energiei electrice Articolul 155 (1) ANRE aprobă tarife specifice de distribuție (TDc) rezultate prin însumarea componentelor tarifare specifice corespunzătoare venitului reglementat nonCPT, a venitului reglementat CPTutil și venitului reglementat CPTutil suplimentar capitalizat, cu formula: unde: CTD_nonCPT_c_(i, t+1) = componenta tarifară nonCPT pentru serviciul de distribuție aplicată la clienții finali pentru nivelul de tensiune i pentru anul t + 1; CTD_CPTutil_c _(i, t+1) = componenta tarifară CPTutil pentru serviciul de distribuție aplicată
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
«Variația cheltuielilor de achiziție reportate» Cu ajutorul acestui cont se ține evidența variației cheltuielilor de achiziție reportate aferente asigurărilor generale și asigurărilor de viață. În creditul contului 657 «Variația cheltuielilor de achiziție reportate» se înregistrează: – sumele reprezentând cheltuieli de achiziție capitalizate care urmează a fi repartizate pe cheltuieli (472); ... – sumele repartizate pe cheltuieli aferente cheltuielilor de achiziție reportate prin corectarea cu semnul minus a operațiunii de constituire (472). ... ... 147. La anexă, la capitolul 14 „Funcțiunea conturilor“, la clasa 6 „Conturi de
NORMĂ nr. 8 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282439]
-
de regulă, se folosește pentru creditele pe termen mediu și lung (perioade mai mari de un an), la sfârșitul fiecărei perioade contractate, dobânda capitalizându-se. De altfel, dobânda compusă mai este cunoscută În practica financiar-bancară și sub denumirea de „dobândă capitalizată” sau „dobândă la dobândă”, calculul acesteia bazându-se pe principiul actualizării, determinându-se În baza următoarei relații de calcul. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată); d - rata dobânzii; n - numărul de ani
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
De altfel, dobânda compusă mai este cunoscută În practica financiar-bancară și sub denumirea de „dobândă capitalizată” sau „dobândă la dobândă”, calculul acesteia bazându-se pe principiul actualizării, determinându-se În baza următoarei relații de calcul. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile pentru care se face calculul. Suma care va reveni proprietarului (titularului) capitalului constituit ca depozit, după „n” ani, luni sau zile, se
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
practica financiar-bancară și sub denumirea de „dobândă capitalizată” sau „dobândă la dobândă”, calculul acesteia bazându-se pe principiul actualizării, determinându-se În baza următoarei relații de calcul. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile pentru care se face calculul. Suma care va reveni proprietarului (titularului) capitalului constituit ca depozit, după „n” ani, luni sau zile, se determină În baza următoarei relații de calcul. În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
proprietarului (titularului) capitalului constituit ca depozit, după „n” ani, luni sau zile, se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: NS - suma care va reveni proprietarului (titularului) capitalului, după „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma capitalizată (suma constituită ca depozit bancar); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile, În funcție de caz, pentru care se face calculul. Determinarea dobânzii capitalizate se poate face și În baza relației prezentate anterior, respectiv. În care: CD - masa dobânzii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
va reveni proprietarului (titularului) capitalului, după „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma capitalizată (suma constituită ca depozit bancar); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile, În funcție de caz, pentru care se face calculul. Determinarea dobânzii capitalizate se poate face și În baza relației prezentate anterior, respectiv. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; NS - suma care va reveni titularului depozitului bancar, peste „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
suma constituită ca depozit bancar); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile, În funcție de caz, pentru care se face calculul. Determinarea dobânzii capitalizate se poate face și În baza relației prezentate anterior, respectiv. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; NS - suma care va reveni titularului depozitului bancar, peste „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată sau capitalul avansat). Gestionarea dobânzilor În cadrul instituțiilor financiar-bancare este o operațiune deosebit de complexă, mai ales În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
capitalizate se poate face și În baza relației prezentate anterior, respectiv. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; NS - suma care va reveni titularului depozitului bancar, peste „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată sau capitalul avansat). Gestionarea dobânzilor În cadrul instituțiilor financiar-bancare este o operațiune deosebit de complexă, mai ales În cazul conturilor curente ale agenților economici, În care, zilnic, se pot Înregistra intrări și ieșiri de sume, soldul final al contului modificându-se În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu nivelul economiei; r. în asistența socială prin trecerea de la programe cu eligibilitate universală la programe orientate către categorii specifice ale populației; în domeniul pensiilor, restabilirea echilibrului financiar, echitate generală și complementarea sistemului de plăți în flux (PAYG) cu fonduri capitalizate; asupra ocupării forței de muncă și șomajului, deplasarea accentului de la măsuri pasive la cele active și, în fine, armonizarea legislației muncii cu acquis-ul comunitar (Isărescu, 2001, pp. 104-108). În sensul obiectivelor pe domeniul pensiilor, în special restabilirea echilibrului financiar, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
țăran independent. Diferența era însă majoră, deoarece era dictată nu de preț, ci de statut. Dincolo de această diferență de bogăție exprimată prin „capitalul social” al cetățenilor, exista și bogăția financiară care, neputând fi cheltuită pe piață, era pur și simplu capitalizată, fie în metale prețioase, mai ales aur, fie în obiecte prețioase, cum ar fi operele de artă, fie în bani. În comunism, bogăția depindea de doi parametri: statut sau accesul la piața nereglementată. Ca urmare, bogații României comuniste constau mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încălcarea legii” (51%), chestiune care ține, la urma urmei, tot de relații, justiția fiind și ea dominată de corupție și bani. Relațiile „utile” sunt însă mai degrabă rare, ca și relațiile, în ansamblul lor. Exceptând accesul la îngrijire medicală, probabil capitalizat de-a lungul vieții, între 10 și 20% dintre repondenți au declarat în octombrie 2003 că au prieteni sau cunoștințe care îi pot ajuta în rezolvarea diverselor situații de interacțiune cu autoritățile sau de facilitare a accesului la diverse resurse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de toate nuanțele, lăturalnici și lumpeni. Ar merita totuși sugerat că a caracteriza această combinație exclusiv drept „Lumea a Treia” poate distrage atenția de la modul în care Lumea Întâi este indigenizată în România, foștii privilegiați de până în 1989, precum și cei capitalizați mai recent aparținând Lumii Întâi din punctul de vedere al consumului. Referințe bibliografice Appadurai, A. (ed.) (1986), The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective, Cambridge University Press, Cambridge. Berdahl, D. (1999), Where the World Ended: Re-unification and Identity
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt cele orizontale (non-ierarhice), de tipul interacțiunii între omologi, rezultând, astfel, efecte sistemice de co-evoluție
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ridicate de grâu pr fiecare metru pătrat de luciu de apă. Ori, și mă întorc spre doamna care ori îmi face cu ochiu, ori e chioară, și mă întreb: ce caut aici când afară e atâta mizerie care trebuie exploatată, capitalizată și superior pusă în valoare. Că de aia și suntem atât de căutați de străinătate și mai ales de Interpool, cum scrie cu mândrie pe prima pagină a ziarelor ! Apropos de Interpool: n-ai un pol de trei’jdămii să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Bracque și Metzinger), iar promisiunea versului liber a ruinat disciplina necesară a versului clasic („Probleme de poetică: Decadența“, în Sburătorul literar, 10 iunie 1922). Către 1927, Dadaismul începe să fie însă privit ca un fenomen istoricizat, iar contribuția conaționalului Tzara - „capitalizată” simbolic de nume cu pondere critică și artistică. Sub titlul „Despre cei clari și cei obscuri“, în numărul din 4 mai 1928 al Rampei..., Camil Petrescu publică un eseu despre tradiția clasicizantă în opoziție cu tendințele avangardiste recente (Dada, Suprarealism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
l-a ajuns scandalul și un renume intercontinental, cu orice preț. A izbutit să se strămute din Zürichul cu locuitori lesne buimăciți în Parisul ager la minte, în Parisul care totuși s-a alarmat”, iar „mistificarea” cu răsunet internațional este „capitalizată” în beneficiu românesc: „Maestrul e un june bucureștean care și-a lansat școala și pseudonimul la Zürich, în timpul războiului. Pseudonimul acesta a fost găzduit o singură dată (1915) în revista Chemarea, embrionul înverșunatului cotidian de astăzi în Elveția neutrală, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din care face parte donația) pare atunci să fie un element constitutiv al oricărei vieți sociale: bunurile transmise rămân, în mod continuu, proprietatea cuiva. În schimb, mult mai delicată este conceperea formelor și modalităților specifice patrimonializării și transmiterii bunurilor colective capitalizate, când o colectivitate precum statul ar putea fi subiectul juridic și, prin urmare, actorul principal (protector, conservator, restaurator). Din perspectiva acestuia, capitalizarea și patrimonializarea bunurilor nu implică obligatoriu posesia (în Franța, numeroase bunuri clasate și protejate rămân proprietatea privată a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare pentru "animarea" bunurilor capitalizate. Nici o activitate culturală nu poate fi concepută fără profesioniști, fără posturi afectate, fără servicii administrative ad hoc. După creșterea de buget din 1981, statul s-a lansat în crearea unor locuri de muncă diversificate, axate și teritorializate în domeniul culturii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fondurile care servesc la finanțarea exploatării societății după diverse retratări, având ca obiect estimarea nivelului aportului investit de deținătorii de fonduri. Astfel, fondurile proprii reajustate includ valoarea contabilă a fondurilor proprii, cvasifondurile proprii, interesele minoritarilor, cotaparte a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare capitalizate, impozitele diferite, provizioanele pentru riscuri și retratări și amortismentele sau deprecierile acumulate de supraevaluări. Costul capitalului este egal cu media ponderată a costului fondului propriu și a costului după impozitare a datoriei financiare, conform proporțiilor lor în structura capitalurilor investite
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]