161 matches
-
a trebuit să-și pună subalternii să întocmească un proiect de absolvire pentru cineva din afara uzinei. Pleacă furios către director, gata să-l ia de mînă și să-l ducă la județ, dar, ca și atunci, pînă ajunge în fața ușii capitonate, se calmează, așa că prezintă, supus, cele aflate, insistînd asupra oricărui amănunt. Mulțumesc! dă afirmativ din cap directorul Haralamb. E bine ca astăzi sudorul să lucreze în Zona Întîi. Pînă se repară vremea, maistrul Cornea va face parte din echipa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
alunecoasă, cu marginile sculptate, acoperită cu perne brodate în modele unduitoare verzi și cenușii, o oglindă mare, scumpă, gravată cu o fântână din cristal mat, și o masă cu tăblia de cristal, susținută de un arabesc din metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era prea mobilată, cu excepția unor piese curioase din bambus împletit, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
admitea "nevoia" a două corpuri să "cadă" unul spre altul ca un invariant al naturii, preocupându-se numai de modificarea structurii lor nucleare astfel încât această "cădere" să fie încetinită. Parașuta antigravitațională semăna cu un ham de metal, cu câteva porțiuni capitonate pentrtu protecția corpului în zonele în care presiunea se exercită cel mai puternic. Dispunea de două elemente motoare, care însă serveau numai pentru manevrele laterale în timpul căderii. Cea mai lentă viteză de cădere înregistrată era de circa 9 kilometri/oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a zis o actriță parafrazîndu-și rolul Ziței din O noapte furtunoasă. Au mai rîs o vreme jos, În holul de la intrare, au mai rîs apoi sus, În biroul secretarei, care le-a spus că directorul s-a Închis după ușa capitonată, impenetrabilă, după ce pompierul i-a dat mănunchiul cu toate cheile teatrului. Au sunat pe numărul de interior, unul din actorii tineri a zis că ar putea să ajungă pînă la balconul lui pe balustrada orna mentală, dar pentru că e udă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e udă de lapoviță e mai bine să nu Încerce. Da, mai bine. Băăă, tovarășe director, fii rezonabil și vorbește cu noi... și dă-ne cheile, ce dracu’ vrei să facem aici toată noaptea? a strigat un actor la ușa capitonată. Asta e, ar fi mai bine să-l lase În pace acum, să Încerce mai tîrziu, poate Îi vine mintea la cap. S-au Întins la vorbe pe culoar, apoi s-au Împrăștiat În cabine. Știu foarte bine că, deși
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în filmele despre războaie intergalactice. O cască având un microfon încorporat și o vizieră transparentă, o vestă antiglonț, un centiron care semăna cu o centură de castitate, căci cobora în partea din față, spre a proteja organele genitale, jambiere groase, capitonate, care acopereau genunchii, mănuși cu degete din succesiuni de inele, dar mai cu seamă un nesfârșit număr de balonașe, capsule, flacoane atârnate de un întreg harnașament sau vârâte în nenumăratele buzunare ale hainei. Erau, desigur, toate antidoturile și toate serurile
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tot felul de oameni: de sticlă, de lemn, de apă, de foc, de carton, de gheață. Analiza materiei din care sunt construcții dau regulă personajului într-un scenariu. Astfel omului de sticlă i se pot citi gândurile, casa lui este capitonata, că el să nu se spargă. 3. Călătorii. La tema „Călătorii pe meleaguri străine” elevii au alcătuit următoarele compoziții: „Călătorie în țară copiilor curioși”, Călătorie în țară culorilor” și „Călătorie muzicală”. Jocul de rol plasează participanții în ipostaze noi, tocmai
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
C). a) masivul facial: frunte îngustă, arcade sprâncenare și zigomatice proeminente nasul, buzele groase macroglosie, aspect geografic al limbii, amprente dentare mandibula prognatism dinții: diasteme, cad ușor, carii frecvente, cu apariția tulburărilor masticatorii. b) extremitățile: mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate picioarele: late, calcaneu mărit, numărul la pantofi crește. c) torace și abdomen: cifoză dorsală, lordoză stern proeminent torace globulos abdomen proeminent. d) visceromegalie: infiltrația laringelui = voce groasă glanda tiroidă hipertrofică, frecvența nodulilor tiroidieni crește cord global mărit bradicardie, HTA (cardiopatie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
urmăresc variațiile patologice care pot constitui contraindicații, cum ar fi: eritem, cianoză, melanodermie, vitiligo, paloare, ca și topografia lor. Granulația și relieful. Granulația exprimă finețea texturii superficiale. Relieful suprafeței poate fi mai mult sau mai puțin regulat. Aspectul poate fi ”capitonat”, atunci când paniculul adipos subcutanat este gros sau când este ̀ nsoțit de o anumită distrofie, ca în cazul celulitei din obezitate. Fanerele, aspectul lor oferind informații asupra troficității. Aspecte patologice. O serie de modificări ale aspectului pielii pot conduce la
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Un fotoliu Cippendale, veioze cu picior, de sticlă, stil Gallé, o canapea Art-Déco, o berjeră Ludovic al XV-lea, moștenire de la mama lui, un scaun Knoll, un fotoliu-sac Pierro-Gatti, în formă "picătură de ulei" din piele și poliuretan; un taburet capitonat marocan; un paravan vietnamez; umbrele din hârtie imprimată cu înscrisul "Pattaya Beach"; o reproducere după Grădina Plăcerilor lui Hieronymus Bosch; două postere Mucha; o placă de faianță Banania; o mască primitivă Pounou din Gabon; un suport de ananas opalin, culoarea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mami. Ți-am adus ceva. Am văzut-o ieri și n-am putut să rezist! Scoate un pachet ambalat în hârtie aurie și i-l întinde lui Elinor. Foate bățoasă, Elinor desface hârtia... și scoate o agendă albastră cu copertă capitonată, cu cuvintele „Mama lui“ inscripționate cu un scris înflorit, argintiu. Se uită la ea de parcă tocmai ar fi primit cadou un șobolan mort. — Am și eu una la fel! zice mami, victorioasă. Bagă mâna în geantă și scoate agenda pereche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în timp ce tastezi; * Cand simți că s-a acumulat tensiune în articulație, oprește-te din lucru și efectuează câteva mișcări de flexie- extensie și de rotație în articulația mâinii; * Nu-ți odihni încheieturile pe tastatură sau pe birou; folosește un suport capitonat care ține articulația mai ridicată (prezentă acum la unele tastaturi ergonomice); * În timpul tastatului sau utilizării mouse-ului evită să stai cu articulația mâinii pe marginea biroului; * Nu apăsa puternic pe taste pentru că nu vei tasta mai repede ci doar vei irita
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
se desfășoară slujba, drapată toată într-o pânză albastră, nu pot ajunge să văd ce oameni politici sunt prezenți la ceremonie și cum sunt așezați exact aceștia. Am putut vedea, în schimb, aseară târziu cum erau așezate cu grijă scaunele capitonate, asemănătoare cu cele din sălile de conferință, sub cortul albastru. Prezența politicienilor în acest pelerinaj continuă să fie o necunoscută pentru mine, dar și una dintre limitele acestei cercetări în curs. Un semn al sărbătorii care și-a atins apogeul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cineva și-a întrebat: dom’le, da’ un sicriu? Hopa, stai că se pot face și de-astea. Pe-atunci se făceau sicrie pentru pensionari pe acolo, lângă Lacul Morii. Mai avea într-un loc sicrie de lux. Ornamentate, pavoazate, capitonate, da’, în interior, cade mortu’, pentru că nu pune decât niște șipci în curmeziș. Doi inși au venit la noi și ne-au zis cum s-a întâmplat. Nu mă interesează, ei să-și vândă marfa lor. Deși e ca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de Zăvoaia, care le blocase funcționarea optimă a sistemului locomotor. Erau asemenea puilor de rață care, încercând să rupă un fir de iarbă, veneau pe spate cu zgaibele-n sus. Totuși, chiar așa fiind, țintuiți cu partea dorsală pe scaunele capitonate urlau într-un vacarm asurzitor, subscriind la o luptă pe viață și pe moarte. Și pentru a-și manifesta concret ura față de dușmanii noștri seculari, precum și dragostea față de sfânta Sarmisegetuză, își mai turnau un pahar de vin care de pe masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și inactuale chestii culturale, de care ținea să mi se arate tare preocupat. La fel cum, câțiva ani după război, aveam să-l Întâlnesc, În toiul crizelor financiare din acel timp, ca secretar general la fi nanțe, În cabinetul său capitonat și cu lume aștepând afară, pe cât de sigur și de satisfăcut pe scaunul său, care nu-l prea ardea de usturimea răspunderilor, pe atâta de absent pentru orișice altceva afară de (slăbiciunea lui, n-ai ce-i face!) ridicarea spirituală, morală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-și ascunde, la început, neplăcerea în fața "incredibilei forfote" levantine. Părerile decantate printr-o lungă distilare n-au în comun cu impresiile de suprafață decât concizia. Quai O'Orsay, Foreign Office și State Department n-ar trebui să-și deschidă ușile capitonate decât în fața cunoscătorilor temeinici care au rătăcit vreme îndelungată prin Cezareea învățăcei gen Antiochus plimbându-și plictisul într-un Orient pustiu sau visătoarea Berenice cu sacul în spate și cu nasul în vânt. Fără constrângerile vreunei agende. Fără telefon mobil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o scenă trainică folosind niște grinzi de lemn care străjuiau nu de mult pe lângă magazia școlii. Tac - și peste două zile sunt chemat la Comitetul orășenesc de partid de tov. B.B. Mă primește extrem de cordial, mă poftește pe un fotoliu capitonat, confortabil, întrebându-mă despre activitatea generală din școală. Mă sfătuiește să fiu atent la problema cutare, ori cutare și apoi trece la a mă sfătui ce să fac pentru ca în școală totul să fie bine... Îmi propune să fiu prieten
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
somn agitat, chinuit, însoțit de un nou vis-coșmar. Se făcea că eram rechemat de același activist B.B. care-mi trasase linia de conduită în școală în relația mea cu acei inși neprieteni. Acum nu m a poftit în acel fotoliu capitonat ci, imediat îmi arată un enorm tablou înrămat în care trona chipul unui legionar cu centură și zeghe, așa cum apărea Zelea Codreanu afișat în vremea legionarilor. Mă uit atent, iar B.B. îmi spune: „Ziceai că n-ai fost legionar și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și fiica merg la Făgăraș în vacanță, iar eu aștept... limpezirea apelor. La două săptămâni după anchetarea cazului sunt chemat la Comitetul de Partid Bârlad. Aceiași oameni, care călcaseră peste mine judecându-mă strâmb se aflau în aceleași fotolii moi, capitonate. Același secretar acuzator, care se răstise la mine trimițându mă la mama C.C. în bătaie de joc, acum spune că mi s-a făcut dreptate conchizând: „Veți rămâne director la Școala 2, fiindcă ați redobândit calitatea de partid, veți fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
etc.), ca să știe, la o adică, turistul de pe Croazetă ce ratează venind pe Coasta de Azur în loc de Mamaia sau Moeciu... Nu lipseau decât mileurile, canceurile și ștergarele artizanat. în orice caz, contrastul între această imagine a României (meșteșugită în birourile capitonate ale ministerelor) și filmul lui Mungiu (dur, direct, fără înflorituri) este imens. în același timp trebuie spus , contrastul este la fel de tare între ceea ce așteaptă o mare parte din publicul românesc și ceea ce creează neorealiștii furioși cei mai talentați ai momentului
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe dominante de verzui-cenușiu (culori de acvariu...). Montajul Danei Bunescu este perfect, întrucât nu se vede. Iar lipsa muzicii (cu excepția piesei de pe genericul final, folosită mai mult pentru a marca epoca, deși nu era neapărat necesar) accentuează sentimentul de dramă capitonată. 4, 3, 2 este ca un experiment cu oameni, numai că opera nu este a lui Mungiu, ci a lui Ceaușescu ; regizorul-scenarist nu a făcut decât să tragă cortina peste cutiile transparente în care românii avortau zilnic viețile lor. În
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
subit, că „nu muncesc”! Iar la replica mea, iritată, că nici el „nu prea muncește”, mi-a răspuns pe un ton impasibil că „el, ca șef, scapă acestor reguli!”. M-am întors atunci și, îndreptându-mă spre ușa de oglindă, capitonată a biroului, l-am anunțat că nu mă mai interesează și că-l las să facă ce vrea cu revista... Cu mâna pe clanță, tot el m-a oprit și m-a îndemnat „să fiu democrat, să aud și părerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu locuința. Am fost propus de combinat să primesc o garsonieră, dar tabelul s-a rătăcit. Rugați-l să mă primească două-trei minute. Vă primește, tovarășe Vlădeanu, doar să vă anunț... Secretara îmi face semn să aștept, bate la ușa capitonată, apoi intră. Aștept cu privirea ațintită în urma secretarei, parcă aș vrea să mă fi strecurat odată cu ea și mă minunez în sinea mea ce lucru mare e să fii respectuos, fără să întreci limita, ba chiar nici să nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Livia?" Livia, viitoarea mea parteneră de viață; apoi doamna Cristescu și fata cu ochi frumoși, de la I.L.L.; atîtea suflete deosebite, revărsate în fiecare gest. Cum le-aș mai fi recunoscut și apreciat dacă nu era femeia aceea de la mansardă?! Ușa capitonată, pe care stă lipită privirea mea, se deschide încet, iar prin deschizătura făcută se strecoară secretara. Închide ușa cu grijă, trece pe lîngă mine și pune un dosar pe biroul ei, lîngă mașina de scris. Știți..., începe ea, ocolindu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]