179 matches
-
mult mai scăzut și "respectarea dreptului de alegere a principilor". El a surprins faptul că sultanul arăta o deferență specială pentru Transilvania, căci "se teme de revolta supușilor și amestecul împăratului de la Viena". Raporturile cu Poarta otomană erau reglementate prin intermediul capitulațiilor. În baza lor se întărea alegerea principelui și se trimiteau însemnele domniei. După organizarea Transilvaniei ca principat conducerea supremă o realiza principele suveran. În cadrul procesului evolutiv de la voievodat la principat, se revine la recunoașterea dreptului de liberă alegere: principele era
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pene și un cal cu tot harnașamentul. Înscăunarea avea loc în cadrul unui ceremonial, în prezența reprezentantului sultanului (ceauș), în orașul de reședință a curții princiare, Alba Iulia. După obținerea confirmării, principele era obligat, sub prestare de jurământ, să asigure respectarea capitulațiile și menținerea raporturile cu Poarta. Treptat, pe măsura creșterii intereselor Porții, procedura se va modifica: principele va fi numit direct de sultan, urmând o confirmare a Dietei, alteori impunându-se chiar persoana care trebuia aleasă. Puterea principilor a fost limitată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
supus protejat și cere punerea sa în libertate de bunăvoie sau cu forța. Guvernul adresează proteste energice, dar fără succes. Una dintre aceste afaceri, dusă la ambasada de la Constantinopol, nu are altă urmare decât un îndemn foarte acru la executarea capitulațiilor și, în plus, un mesaj al trimisului englez pe care îl cităm cuvânt cu cuvânt: "Dacă guvernul dumneavoastră nu e mulțumit, i se răspunse agentului Principatelor, să-i declare război grațioasei mele suverane!" Minunată vorbă, dar era adresată unor oameni
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
perioadă pe teritoriul românesc s-au organizat raiale: În Dobrogea, Turnu, Giurgiu,Brăila, Chilia, Cetatea Albă, Timișoara. Astfel dominația otomană avea posibilitatea să supravegheze Țările Române din interior. Menținerea ființei statale ale Țărilor Române Pe baza unor Înțelegeri cu turcii - Capitulații Țările Române Își păstrau autonomia, instituțiile statului, Întreaga structură administrativă și politică, frontierele cu unele pierderi teritoriale. Imperiul urma să respecte principiul alegerii domnilor de către țară. Desigur, turcii manifestă constant tendința de Încălcare a angajamentelor. Principala Îndatorirea Țărilor Române a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
politico - juridică a unui stat suveran asupra unui stat vasal care are guvern propriu, dar care desfășoară o activitate externă limitată. Vasalitate - raport contractual În Evul Mediu Între senior și vasal bazat pe fidelitatea personală. Pașalâc - provincie a Imperiului Otoman Capitulații - acte juridice semnate În sec. XIV-XVI Între Poartă și Țările Române, care prevedeau obligații reciproce după acceptarea tributului ca simbol al răscumpărării păcii mahomedane și al suzeranității otomane. Poarta recunoștea instituțiile, legile și credința locuitorilor Țărilor Române. Mihai Viteazul (1593
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lea au marcat intrarea societății românești Într-o nouă fază a evoluției sale istorice, identificată prin apariția semnelor certe ale modernizării, și afirmării conștiinței naționale. Înăsprirea dominației asupra Principatelor a determinat acțiuni diplomatice repetate ale „Partidei naționale” care prin invocarea capitulațiilor caută să obțină creșterea autonomiei și chiar independența. Au fost adresate marilor puteri memorii prin care se solicita modificarea statutului politic internațional al Principatelor. 40 dintre acestea solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
aveau un caracter reprezentativ. La 7 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu declara În Adunarea Ad -hoc de la Iași că “ cele Întîi, cele mai mari , mai generale dorințe ale țării sunt: respectarea drepturilor Principatelor și Îndeosebi a autonomiei lor În cuprinderea vechilor Capitulații Încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor Într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii În religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Țara Românească au fost obligate: o să accepte plata tributului; o să se resemneze cu pierderea cetăților: dunărene Giurgiu și Turnu; pontice Chilia și Cetatea Albă. În schimbul acestor renunțări Imperiul otoman a recunoscut autonomia celor două țări, statut înscris în convenții numite capitulații. 2. Diplomație și conflict în sec. XVI - XVIII pentru Europa sec. XVI a însemnat: o epoca marilor descoperiri geografice și expansiunea statelor europene pe alte continente; o un secol al Renașterii și Umanismului; inventarea și folosirea tiparului; un secol al
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pentru celelalte cestiuni ce rezultă din Tratatul de la Berlin să convoace cel mult în cursul sesiunii viitoare ordinare de trei luni o Adunare constituantă de revizuire, conform art. 129 din Constituțiune. E prea adevărat cumcă moțiunea aceasta cuprinde în sine capitulația liberalilor în privirea dreptului ce îl pretindeau pentru Camerele lor, că pot ceda, lua, face și desface toate celea după plac. "Romînul" a rămas pe jos cu citațiile sale false din Bluntschli, cu vestitele sale rectificări de graniță prin care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de vreme ce ea nu și-au făcut alegerile în prevederea sau fiind la ordinea zilei asemenea cestiuni, și în fine pentru că, chiar în cunoștință de cauză alese, totuși Camerele ordinare n-au dreptul de-a rezolva asemenea cestiuni. Dar ca totdauna capitulația liberalilor e nesinceră. Ce nevoie avea guvernul de autorizația acestor Camere de a ocupa Dobrogea și de a ceda Basarabia, când ele n-au dreptul de a se pronunța nici afirmativ nici negativ în cestiune. Voturile Adunărilor sânt niște pleonasme
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la 9 octombrie 1801156. Evacuarea de către francezi a Egiptului a grăbit și încheierea păcii franco-otomane, tot la Amiens, la 25 iunie 1802. Între condițiile sale erau incluse asistență mutuala a părților contractante, în caz de război reînnoirea tuturor tratatelor și capitulațiilor existente înaintea războiului, astfel că poziția preponderenta a Franței în Levant a fost restabilită 157. des Etats de l'Europe" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît.); pentru textul Convenției, vezi și Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a Țării Românești a Munteniei, teritorii în dispută cu Rusia, dar aflate sub suzeranitatea Porții Otomane. Cu toate că Țările Române erau de câteva secole sub dependența Porții, iar raporturile româno-otomane fuseseră fixate prin tratate numite, începând cu secolul al XVIII-lea, capitulații <footnote Vezi: Mihai Maxim, Țările Române și Înalta Poartă, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 76-102. footnote>, în sensul respectării autonomiei interne și a apărării integrității teritoriale, contra unui tribut anual, declanșarea „crizei Orientale” determinată de căderea Porții, era de natură
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mieg, reprezentant al Curții din Viena. Cel mai important protest adresat Porții a venit din partea domnitorului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, care, într-un memoriu documentat și argumentat, datat la 4 ianuarie 1775, protestează contra cedării teritoriale, invocând vechile capitulații care reglementau raporturile dintre puterea suzerană și Moldova, atrăgând atenția că trupele austriece pot fi respinse cu forța armelor. La instigarea diplomaților austrieci acreditați la Istambul, turcii înțeleg să ia măsuri drastice împotriva domnitorului care le apăra și demnitatea lor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
susținut menținerea integrității Imperiului Otoman. Astfel, „Principatele s-au bucurat de garanțiile Europei cu privire la integritatea acestora”, suzeranitatea Porții fiind „un scut protector la adăpostul căruia Moldova și Țara Românească nu au putut fi înghițite total de vecinii lor”. în plus, capitulațiile ofereau Țărilor Române un statut juridic aparte în cadrul Imperiului Otoman. Prin actele menționate, Poarta se obliga să respecte autonomia Principatelor. Domnii trebuiau să fie numiți după legile țării. Frontierele celor două Principate erau garantate și religia era respectată. în schimbul „protecției
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Imperiului Otoman. Prin actele menționate, Poarta se obliga să respecte autonomia Principatelor. Domnii trebuiau să fie numiți după legile țării. Frontierele celor două Principate erau garantate și religia era respectată. în schimbul „protecției” primită din partea Porții, Țările Române plăteau un tribut. Capitulațiile au oferit temeiul juridic pentru revendicarea completei autonomii în cadrul Imperiului Otoman. Politica expansionistă a Austriei și a Rusiei reprezentau pentru Principatele Române un pericol mult mai mare decât suzeranitatea otomană. Printr-o serie de convenții și acte (Convenția de la Ainali
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Visarion Bealcovschi - Act contrar intereselor națiunii române, Teodor Simionescu - Un stat care renunță la propriile-i teritorii nu se poate bucura de stimă. Ignațiu Orha - Scrisoare președintelui României Emil Constantinescu. Apelul Românilor americani adresat parlamentului României. Andrei Iustin Hossu - Două capitulații antinaționale: Tratatul cu Ucraina, Universitatea maghiară din Cluj Napoca. Mihai Stere Derdina - iarăși amputări teritoriale?. Apelul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Radu Economu - Securitatea națională și Tratatul cu Ucraina. Mihai Creangă, F. G, Marculescu - Ținutul Herța, pământ deapururi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii culturale, limba națională; "Stat și Biserică − politica religioasă" − conștiința creștină, pan-ortodoxismul, relațiile (ierarhice) politice cu exteriorul; "Relațiile internaționale ale românilor" − dreptul istoric, statutul internațional și relațiile cu Poarta, imaginea Porții, teoria capitulațiilor, limitarea drepturilor otomane și respectarea privilegiilor, teritoriul, armata și războiul, ideea de independență, cerere de ajutor și protecție, marile puteri și suveranitatea națională, colaborarea și confederația balcanică; "Conștiința națională" − probleme teoretice, conștiința etnică și problema unității de origine, panromânismul, colaborarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în Strîmtori. Oficialii otomani au răspuns obiecțiilor Aliaților, pretinzînd că guvernul lor cumpărase navele. Marinarii și ofițerii germani au rămas la datorie, dar purtau fesuri turcești. În septembrie, în cadrul unei acțiuni serioase îndreptate împotriva Aliaților din Occident, Poarta a desființat capitulațiile. Presat permanent de germani, Enver a declanșat în cele din urmă în octombrie, o acțiune decisivă: flotei otomane i s-a ordonat să bombardeze porturile rusești de la Marea Neagră. În noiembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Imperiului Otoman. În timpul războiului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la 13 noiembrie. Aflat sub ocupația Aliaților, Constantinopolul era guvernat de o Înaltă Comisie, ai cărei membri erau britanici, francezi și italieni; predomina totuși influența britanică. După preluarea controlului, autoritățile aliate au reconfirmat toate instrumentele referitoate la o intervenție internațională. Capitulațiile au fost reinstituite, iar Comisia Otomană a Datoriilor Publice și-a reluat activitatea. Între timp, forțele britanice, italiene și franceze își preluaseră îndatoririle de ocupante. Ținuturile arabe au fost scoase de sub administrația otomană și trecute sub control francez și britanic
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Tracia și dreptul de a ocupa Izmirul și o parte a hinterlandului acestuia. După cinci ani, un plebiscit ale cărui rezultate erau previzibile va determina soarta acestui ținut. Constantinopolul rămînea în posesia turcilor, dar Strîmtorile erau internaționalizate. Erau restabilite toate capitulațiile, iar Aliații dețineau în continuare controlul finanțelor. Britanicii și francezii au căzut de asemenea de acord în privința sferelor lor de influență. Acești termeni prevedeau ca o mică parte a Anatoliei să rămînă sub deplina autoritate a turcilor. Italia păstra și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Reprezentanții turci nu au făcut nici o încercare de a-și menține stăpînirea asupra Siriei, Mesopotamiei sau Egiptului, pe care le pierduseră la Sèvres, dar au reușit să-și apere teritoriile din Anatolia și Tracia. Ei au obținut de asemenea desființarea capitulațiilor și, deși fuseseră de partea Germaniei în timpul războiului, nu au plătit nici o despăgubire. Au fost stabiliți noi termeni pentru plata datoriilor otomane. Stipulări referitoare la Strîmtori au rămas la fel cu acelea din tratatul anterior: căile maritime erau demilitarizate și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
colective, fiind sursa de la care emană bunătatea supușilor săi44. În dialogul cu puterea dominantă, referitor la statutul românilor din Bucovina în cadrul Imperiului habsburgic, Balș face apel, în justificarea revendicărilor referitoare la păstrarea autonomiei și individualității acestui teritoriu, și la teoria capitulațiilor de inspirație cantemiriană, susținând că: "în nefericitul secol al XV-lea, strămoșii noștri au cedat Moldova ca pe o feudă Porții otomane"45. Acest lucru mai era cerut de dreptul istoric, dat de o evoluție istorică aparte, ca și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
avea ambasador la Istambul, care purta numele la vremea aceea de capuchehaie și era considerată ca orice țară liberă. Atunci când sultanii Împărăției încălcau aceste înțelegeri încheiate de Țările Române cu Împărăția Otomană, înțelegeri cunoscute în istoria noastră sub numele de Capitulații, Voievozii români se ridicau la luptă împotriva dușmanilor lor, pe care, de cele mai multe ori i-au biruit și i-au azvârlit peste fruntarii, umilindu-i în fața Europei. De aceea sultanii otomani s-au mulțumit întotdeauna cu plata haraciului și cu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
între ele263. Într-o intervenție în cadrul Adunării, I.C. Brătianu cerea o clarificare a atribuțiilor acesteia, insistând pe acordarea dreptului de a alege un domn ereditar și străin cu un guvern reprezentativ, care urma să fie expresia drepturilor țării obținute prin capitulații 264. Dorințele românilor căpătau, la sfârșitul anului 1857, o formă clară, cuprinse într-un program politic. Diplomația europeană nu dădea însă semne că ar accepta cererile formulate în primele adunări reprezentative românești. Astfel, ambasadorul francez la Constantinopol, Thouvenel, îi cerea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept pretext intervenției "protectoare" a Rusiei. Reluând o tendință sesizabilă în memoriile redactate anterior anului 1859, Brătianu insista asupra relațiilor speciale ce existau între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea de către primii a dreptului de autonomie. Cunoscând atitudinea marilor puteri vis-à-vis de statul otoman, Brătianu dezvolta acum o critică nu la adresa acestuia, ci a domniilor fanariote pentru nerespectarea amintitelor înțelegeri 336. Dacă față de Imperiul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]