517 matches
-
florilor ori alte „lumi”, toate binecuvântate de Creatorul suprem cu lumină, armonie și iubire. În „lumile” autoarei, pe care ea însăși le creează, binele este întotdeauna învingător, iar răul este învinsul - o entitate înfățișată divers de autoare, cu multe tare caracteriale și de comportament - îndepărtat din viața omului și distrus, dacă nu poate fi adus pe calea cea bună a conviețuirii pașnice, care este, firește, lipsită de metehne morale. Și, pentru că anumite personaje din vechile basme și povești pot înfricoșa copiii
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
însingurare? Evident, este greu de aflat răspunsul adevărat atâta timp cât problemele cu care s-a confruntat individul în cauză nu sunt cunoscute și, în aceeași măsură, nu se cunosc trăsăturile dominante de temperament ale acestuia, condițiile concrete de viață și fondul caracterial care-i imprimă anumite atitudini față de norme scrise ori nescrise. Se spune că singurătatea este o haină grea, chiar foarte grea. Ea apare în viața omului pe neașteptate și este îmbrăcată, mai mult ori mai puțin, conștient. Este adeseori chemată
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
estetice de neîmpăcat. Dacă la Marin Preda lucrurile par, doar par, ceva mai simple, în sensul depistării unor oricum dezonorante slăbiciuni de caracter, de altfel profitabil speculate de comanditarii săi de partid, Petru Dumitriu e cufundat, pe lîngă aceleași slăbiciuni caracteriale, și într-un scenariu de paternitate literară, implicarea intimilor Henriette Yvonne Stahl și Ion Vinea în viața sa diurnă, dar, periculos, și în elaborarea propriei opere, determinînd dubii de mai toate naturile. Complăcîndu-se într-un moment de maxim profitabilă colaborare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-adevăr, factorul fundamental în determinarea randamentului școlar (mai ales în cazul insuficientei dezvoltări intelectuale, care condiționează direct eșecul școlară. Deși a fost considerat determinant, în marea majoritate a cazurilor acest factor este acompaniat de alți factori, interni: emotivafectivi, motivaționali, caracteriali, volitivi, sau externi: metoda de predare, natura sarcinilor școlare etc. Din acest punct de vedere devine evident că studierea reușitei/nereușitei școlare este o sarcină extrem de dificilă, dar în același timp foarte importantă pentru optimizarea activității didactice. Se evidențiază câteva
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
auditivă, prin stări nervoase sau disfuncții metabolice, ori ale glandelor endocrine, influențează negativ activitatea de învățătură și performanță școlară prin reducerea capacității de mobilizare și concentrare care poate fi interpretată eronat, fie ca „lene”, „rea voință”, „împrăștiere”, (adică la nivel caracterială, ori prin atitudini de supraprotecție adoptat de părinți sau de elevi. bă În categoria factorilor psihologici pot fi distinși factorii intelectuali și cei non- intelectuali. Particularitățile intelectului sunt premise dar și consecințe ale activității de învățare. Reușita școlară presupune un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt incluși: factorii motivaționali, afectiv - atitudinali și cei caracteriali. Este recunoscut că o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă sau negativă, își pune, în mod evident, amprenta, asupra obținerii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pune, în mod evident, amprenta, asupra obținerii performanței școlare, prima mobilizând resorturile intime ale personalită ții, cea de-a doua, declașând mecanisme de evitare sau refuz al indeplinirii obligațiilor școlare. Dar, succesul, sau insuccesul școlar depinde și de factori volitivi - caracteriali cum ar fi: conștiinciozitatea, perseverența, ambiția, spiritul de inițiativă, stăpânirea de sine, rezistența la efort, independența etc. Dintre factorii enumerați aici succint, o atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur și Sandra Ball-Rokeach (1999): a. individul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vizate, explic... istoricul est-german Ehrhart Neubert În leg...tur... cu STASI, trebuia s... li se insufle pierderea interesului, depresia, angoasa, descurajarea, panică, sentimentul izol...rîi și neliniștea. Folosindu-se de așa-numiții I.M. (informatori neoficiali), STASI putea profita de defectele caracteriale și morale. Atunci cînd aceste defecte nu existau, trebuia f...cut s... se cread... c... exist..., prin r...spîndirea zvonurilor”. Într-adev...r, principalul obiectiv al acestor enorme și Însp...imînt...toare tentacule care erau serviciile secrete era În primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
debilitate motrică). Se descriu tulburări în epilepsie (scrieri preparoxistice și postparoxistice, schizofrenie, psihoză maniaco - depresivă, isterie etc.). Considerăm important să menționăm că grafiterapia se recomandă în diverse cazuri de tulburări motorii și psihice, obținându-se atât ameliorări grafice cât și caracteriale și psihologice sau chiar fiziologice (Trillat). În concluzie, scrisul este acea mișcare voluntară în care memoria intervine la fiecare moment antrenând simultan și împreună facuItățile intelectuale și proprietățile afectiv instructive și senzorio-motorii; angajează și utilizează cel mai mare număr de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
2. Informarea neadecvată printr-o utilizare defectuoasă a datelor furnizate de pacient despre boala sa Reprezintă una dintre cauzele fundamentale ale unui diagnostic eronat. Ea are la baza doua defecte atitudinale din parte medicului, diametral opuse, în funcție de una dintre dominantele caracteriale ale acestuia cu exprimare în conduita fata de bolnav. 2.1. Preluarea necritică a informațiilor furnizate de bolnav •Sunt “crezuți” toți termenii tehnici medicali furnizați de către pacient (“ am o bronșită”, “mă supără rinichii” etc.) a căror analiză riguroasă (inclusiv indemnul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ales neexperimentat - poate comite greșeli prin supraestimarea diagnostică a simptomelor, fie suplimentând nejustificat medicația, fie încărcând numărul și amploarea investigațiilor. Aceasta discreție necesară în relatarea suferinței depinde mai puțin de statutul social al bolnavului decât de anumite trăsături temperamentale și caracteriale ale personalității. 6.2.3.2.3. Sinceritate în relatarea amănuntelor legate de boala și de evoluția acesteia Bolnavul nu trebuie să-și ascundă simptomele (doar să nu le exagereze) și nici să inventeze altele inexistente, oricare din aceste atitudini
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cardiologie, ginecologie, dermatologie. În anesteziologie se utilizează hipnoza cu sedare preoperatorie, ca agent - ușurând inducția anesteziei generale, ca sedativ - postoperator. S-au obținut analgezii în diverse situații. De asemenea, hipnoza este folosită în nevrozele actuale (angoasă, astenie), în anumite nevroze caracteriale, precum și în sindroame psihosomatice cronice. Se consideră că psihoticii nu sunt hipnozabili. În psihiatria infantilă, s-au tratat cazuri de enurezis, bâlbâieli, ticuri etc. Hipnoza nu presupune “somn”, ea poate fi o stare specială de veghe. În cazuri speciale, ea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o așezare-palat construită după un plan anume ș( care cuprindea școli, ateliere, cantine, bucătării, biblioteci ș.a. Numărul era stabilit de Fourier (n conformitate cu propria teorie a pasiunilor, consider(nd că (ntr-o astfel de cuprindere reușea să grupeze (ntreaga tipologie caracterială. Principala (ndeletnicire trebuia să fie agricultura, ocupație pe care majoritatea oamenilor o poate practica. Capitalul urma a se constitui din achiziționarea de către societari a uneia sau mai multor acțiuni ce dădeau dreptul corespunzător la o parte a venitului obținut. Configurația
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trebuie să fie bine conturată chiar dacă întrunește și trăsături contradictorii, mai ales temperamentale. Asistenții chirurgului trebuie să fie loiali, să nu comenteze atitudinea șefului lor în fața bolnavelor, să se înțeleagă între ei, să fie bine dispuși. Comportamentul chirurgului, trăsăturile sale caracteriale, temperamentale, tehnice, rămân aceleași, dar de fiecare dată, se vor adapta situației ca și cum ar fi o primă confruntare în carieră. Această afirmație este, desigur, nuanțată de personalitate și experiență (gestică, îndemânare, ordine, respectarea țesuturilor, calm, ritm și viteză, executarea timpilor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a copilului în acțiunea directă în procesul instructiv educativ, ca participant activ la formarea propriei personalități, implică reducerea cât mai mult posibilă a rolului de "spectator", în favoarea celui de "factor" și "regizor" al propriei sale formări: intelectuale, motivaționale, temperamentale și caracteriale. Știut fiind faptul că, vârsta școlară mică este vârsta imaginației bogate, a fanteziei, a jocului într-o oarecare măsură iar pentru tot ce îndeamnă pe copii la acțiune este activitatea creatoare, școala este chemată să stimuleze, să antreneze și să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
1. Atenția 130 2. Percepția 132 3. Memoria 136 Capitolul VIII Creativitatea și cultivarea ei în școală Ă Andrei Cosmovici 147 1. Niveluri de creativitate 147 2. Factorii creativității 148 2.1. Factori de natură intelectuală 148 2.2. Factori caracteriali 150 2.3. Factori sociali 151 3. Procesele fundamentale ale imaginației 152 4. Etapele procesului de creație 153 5. Dezvoltarea creativității 154 5.1. Blocajele creativității 154 5.2. Metode pentru stimularea creativității 156 6. Cultivarea creativității în învățământ 158
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și pubertatea influențează multe aspecte ale comportamentului. Colegii încep să fie factor de socializare și influențare comportamentală într-o mai mare măsură decât părinții (socializarea orizontală). Acceptarea de către covârstnici reprezintă o miză. Copiii cu performanțe școlare reduse pot prezenta modificări caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune față de colegi. 3.2.2 Caracterizare analitictc "3.2.2 Caracterizare analitic\" 3.2.2.a. Caracteristici fizice. Cele mai multe dintre fete își încheie puseul de creștere la începutul acestei perioade. În cazul băieților însă, acesta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
literatura, civismul, istoria și artele. 6. Patru pagini scrise de elev privind propriile sale interese specifice. 7. Inventarul cărților citite de elev în cele două luni precedente. 8. Un test privind interesul pentru joc. 9. O baterie de șapte teste caracteriale repartizate astfel: două chestionare privind starea generală, trei privind interesele, preferințele, atitudinile, un test de sinceritate și un test de stabilitate emoțională. Aceste mijloace i-au permis lui Terman să găsească ceea ce căuta, și anume o eșantionare a copiilor dotați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arată că un copil caracterial (cu un „caracter rău”) se prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze relații armonioase între el și mediul social (datorită educației greșite primite și a experiențelor dureroase de viață avute). După R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprimă prin: falsă percepție a celor din jur; absența aprofundării și evaluării corecte a consecințelor actelor comise; respingerea sarcinilor și rolurilor propuse de părinți sau profesori. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mai ales că efortul creator este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Există psihologi care au accentuat multe aspecte comune tuturor creatorilor. Ele se referă la fazele prezente în actele de creație și la aspectele motivaționale, caracteriale, despre care vom aminti imediat. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme”, care trezește spiritul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]