118 matches
-
în corpul academic. 122 În poemul Shakespeare, Marin Sorescu prezintă, cu un deosebit simț al umorului, dar mai ales cu ironie, statutul criticilor, ca al unor "întîrziați" la atribuirea harurilor divine. Pe acești "indivizi care întîrziaseră" (probabil datorită unor trăsături caracterizante care-i plasau en retard), "creatorul i-a mîngîiat cu compătimire" și le-a spus să se facă "critici literari și să-i conteste opera". 123 Vezi George Mirea, Junimea și neologismele, Editura Junimea, Iași, 1983. 124 Titu Maiorescu, Critice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și negoț”. Edificatoare pentru profilul „Daciei literare”, pentru ideologia ei militantă, ni se pare a fi hotărârea lui Kogălniceanu de a retipări în paginile publicației de la 1840, propriul său articol apărut, mai apoi, în „Arhiva românească”, consacrată lui Gh. Șincai. Caracterizant pentru obiectivele urmărite de revista sa editată în 1840, este articolul” Pămîntul moldo-românesc”, publicat de G.Barițiu în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Concluzia autorului articolului este că românii pot și trebuie să se apropie de ținta fericirii lor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Veniamin Costache” din Iași dintre anii 1944 și 1948) este parte a întregului istoric românesc. Plecarea în refugiu, forțată de presiunea armatei sovietice asupra Iașului (anul 1944) este astfel descrisă de autor, care vede peisajul în ansamblu, dar și amănuntele caracterizante: „O mulțime de bărbați, femei și copii, oameni de toate vârstele, moțăind, formau o masă apatică vlăguită de putere și speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știe unde...” Titlul carții este și leit-motivul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
disimulată cu grijă În paginile epistolelor. Andrea Petri va afla În primul rând de la colegul său ardelean aspecte privind „spiritul național redeșteptat al acestor popoare, suferințele lor, năzuințele și străduințele de a atinge un scop care...”. Un al treilea aspect caracterizant pentru atitudinile grupului de la Padova Îl constituie implicarea efectivă În acțiunea politică, În demersul revoluționar. În această privință, cum era de așteptat, exprimările sunt mai ezoterice, aluziile mai voalate, suficiente totuși pentru a furniza unele indicii. Neliniștile studenților padovani trădează
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct d vedere fonetic, lexical sau gramatical, ci mai puțin obișnuite. O asemenea abatere poate consta în utilizarea de arhaisme, neologisme, regionalisme sau termeni argotici, în poziția adjectivului față de determinant, în nuanța cu care sunt utilizate formele pronominale, în rolul caracterizant al unui adverb, în variația modurilor și timpurilor verbale. De exemplu, superlativul absolut dobândește expresivitate sporită, atunci când scriitorul renunță la modul obișnuit în care se construiește acest grad de comparație ( cu "foarte”), recurgând la adverbe echivalente, dar mai expresive, cum
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fapt, era vorba de o problemă de sistem (pentru a folosi un cuvânt din noua limbă de lemn, invocat mai ales atunci când nu poți spune lucrurilor pe nume sau nu poți scoate documentele la vedere). Colecția de narațiuni caracteriale și caracterizante transmise (oral sau scris) superVizorilor din poliția însărcinată cu nebuloase răspunderi în lumea cărturarilor (pretextul fiind "protecția informativă" a patriei) publicată sub titlul de Documente antume ale "grupului din Iași ridică doar un colț din vălul care a protejat acea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un număr de reprezentări, cu mențiunea că ele aparțin sinelui ca părți ale unui singur câmp de conștiință. Acest adevăr trimite însă, supus unei priviri formale firești, la o întrebare care, fără să îl infirme, îi nuanțează prin justă hotărnicire caracterizantă poziția și aria de cuprindere: cine conștientizează, cine atribuie și cine întreține o relație cognitivă cu sine însuși? Cum e posibilă această surprindere de sine și ce instanță terță o realizează? Dacă o conștiință unitară însumează toate experiențele posibile, pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pretindă din partea cercetătorului o anumită viziune), adică un obiect de studiu care lasă opțiune perspectivei de abordare, care permite inițiativa și oferă un spațiu larg originalității creatoare. În al doilea rând, pentru fenomenul personalității (ca de altfel pentru întreg domeniul caracterizant al subiectivității) nu există o tehnică unică de unificare a datului de experiență, această tehnică trebuind să se adapteze la modulațiile imprevizibile ale unei evoluții fără cheie hermeneutică universal-valabilă. Apoi, conștiința reflexivă definește omenescul în cea mai reprezentativă expresie a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la "fața locului", de cele mai multe ori un sens unic de la multiplicitate către unitate, iar parcurgerea acestui drum este rareori dirijată de o temă înglobatoare impusă. Dar, chiar și așa, sinteza conștiinței reflexive nu ar conduce cu necesitate către o concluzie caracterizantă unică, datele unui profil personal fiind însumabile fără supracomentariu. Aici procedeul sintetic are ca scop mai curând explicația decât subsumarea conceptual-categorială, viața sufletească fiind un concept descriptiv și nu o unitate logică, o realitate reprezentabilă și nu o abstracție. În
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
destin al esenței, sau, dimpotrivă, numai un joc al proprietăților aflate în relativă contrarietate. Fără a fi expropriat din regiunea profunzimilor principiale ale schimbării de tip esențial, firescul ține, deci, mai degrabă de suprafața "intensională" a fizionomiei subiective, legând veșmântul caracterizant al ei după legi ale vecinătății exteriorizante. Ele au determinat atitudinea filosofică radicală a lui Henri Bergson, care admitea că "în interiorul eului există deci succesiune fără exterioritate reciprocă; [iar] în afara eului există exterioritate reciprocă fără succesiune"34, considerând că "eul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cărui voință, ca suprem principiu al activității, furnizează suportul individualității incomunicabile care constituie fiecare natură umană ca persoană"44, delegând personalitatea cu statutul de adevărat subiect al acțiunii. Voința devine, într-un asemenea context explicativ, însușirea principală a unui corpus caracterizant chemat să rezume diversitatea ființială umană și să mandateze profilul individual în vederea determinării directe a faptului moral. Dacă alte tipuri de activitate nu implică personalitatea decât indirect, pierzându-se în firescul unui automatism al reflexului vital, întreprinderile din regiunea eticului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la nivelul unei comprehensiuni directe (dar în egală măsură exigente) adevăruri dezbrăcate de expresie tradițional-teoretică, adică reluând în limbaj pragmatic esențialul conținut în aserțiuni ale unei discursivități riguroase. Devenirea inteligibilă este un concept compus care primește accentul diacronic în elementul caracterizant al praxisului și care orientează astfel dubla contribuție noțională în interpretarea unei deserviri semantice ce oglindește fidel realitatea. Componenta intelectuală este pusă în slujba dimensiunii evolutive până la fixarea acesteia din urmă în concepte caracteristice, a căror specificitate temporală degajă structuri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
generalitate suprastructurală și configurațiile individuale, însumând trăsături care caracterizează niveluri diferite de considerare a fenomenelor conștiinței. Structurile pre-actante au legătură cu schema de personalitate întrucât sunt rezultate ale obiectivării acesteia și aspiră și de la straturile superioare determinării individuale aspecte formale caracterizante și constructive. Ele sunt o sinteză ierarhică, o funcție a verticalității care străbate etajele de constituire doctrinară și sumit eficienței concrete întreaga elaborare conștientă de care este capabilă persoana în înalta misiune cognitivă asociată destinului unei vieți. De la ele pornind
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru alte desfășurări reflexive care pot defini traiectoria esențială a unui artist (ilustrată în pașii majori ai operei acestuia). Această traiectorie primește patina substanțialității originare pe măsură ce îi sunt degajate reperele principale, adică se autorevelează în intima sa esență pe parcursul punctării caracterizante a etapelor sale cruciale. Farmecul începuturilor, firava consolidare care urmează, înstăpânirea progresivă, maturizarea stilistică și tematică, crepusculul unui model personal de a ființa creator, sunt toate cuprinse în interpretarea pe care artistul și-o acordă sieși și apoi în interpretarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
absoarbe latura dialogantă în spațiul existențial al trăirilor lăuntrice. Conștiința de sine este capabilă să înlesnească ambele sensuri de parcurgere psihologică. Individualitatea devine, deci, împărtășibilă și în final reductibilă la constante unificatoare și la esență colocvială, păstrând o intimă legătură caracterizantă cu suprafața solidarizantă a persoanei. În virtutea acestui fenomen spiritual se poate forma în corpul social un circuit al conținuturilor sufletești și devine posibilă unificarea într-o definiție coerentă comună a unui ansamblu destinal extins. De aceea, și aici, a fi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are de adăugat dotației existențiale propriile ei constatări și o face cu atâta forță configuratoare încât atinge și generalitatea și aria de cuprindere a acesteia în similară reconstrucție conceptuală. În plus, terenul de dezbatere care găzduiește confruntarea mai multor versiuni caracterizante existențiale poate fi cu înțelepciune conciliat sau ocolit de către o lumină preferențială aruncată în teritoriul îndeobște exilat al subiectivității. Aceasta din urmă participă decisiv la definiția omenescului și poate să se constituie în punct de reper al unei viziuni globalizatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
determinare substanțială la toate nivelurile. Nu se poate vizualiza decât o funcționare a psihismului inseparabilă de mecanismele reflexive, conștiința de sine fiind instanță concrescută pe constituția spirituală omenească. Subiectul se recunoaște pe el însuși și începe de aici o aventură caracterizantă plină de implicații, convertind în calitate și în însușire identitară tot stratul de material sufletesc conex semnificațiilor neutre ale cogniției. Autorevelarea, încercarea plină de neprevăzut a propriei construcții, înscrierea într-un anumit sistem valoric, sunt toate opera tenace a conștiinței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
apus (când Illyricum a fost atribuit părții de răsărit, dar fără Dalmația). Între secolele I și IV d. Hr. creștinismul s-a răspândit în Imperiul Roman până când a devenit, odată cu domnia împăratului Constantin, religia privilegiată și, prin aceasta, element cultural caracterizant, tocmai în timp ce tradiționala structură instituțională romană se prăbușea sub presiunea invaziilor germanice. Diferitele regate barbare, între care a fost împărțită Europa timp de patru secole, s-au caracterizat inițial prin altoirea unor elemente originale pe structură juridică și religioasă anterioară
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în contexte diferite, prin raportare și la experiența anterioară asociată subiectului explicației experiență constând în cunoștințe asimilate anterior, situații în care a fost implicat copilul etc.), precum și de diferitele abilități ale educatorului, explicația poate lua forme 188 ca: explicația-definiție; explicația caracterizantă (explicația caracterizare, explicația descriptivă); explicația demonstrativă; explicația narativă (explicația-narațiune); explicația metaforizantă etc. (vezi și ,,de ce-urile" preșcolarilor capitolul 2). ( Formele explicației pot fi exemplificate, prin raportare la caracteristicile fiecărui nivel (I 3-5 ani; II 5-7 ani), în funcție și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
verde în jur/pentru că e galben, maro...; pentru că apar frunzele, florile/pentru că încep sa cadă frunzele, copacii rămân goi..."; ,,îmi place Clara pentru că este frumoasă; are rochița albă cu buline roșii; este un pic mai înaltă ca mine..." etc. (explicație caracterizantă/descriptivă); ,,Foarfecele taie pentru că face așa... [+ gest prin care demonstrează tăierea unei coli de hârtie]" (explicație demonstrativă); ,,A primit premiul I pentru că și-a cumpărat bicicletă, s-a dus la concurs, a fost atent la regulile de circulație și la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
ignoră complet locurile unde se desfășoară existența lor? Însă decorurile în care se desfășoară acțiunea romanelor lui G.Călinescu beneficiază din partea autorului de o atenție aparte. Aș afirma că nici un alt prozator român nu acordă atât spațiu decorului urban, puternic caracterizant. E uimitor, dimpotrivă, cât de neglijenți sunt alți romancieri cu acest tip de detalii care servesc de minune prozei de întindere mare, chiar celei psihologice. Explicația este probabil una simplă: spre deosebire de G.Călinescu, prozatorii respectivi nu se pricep la asta
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Numele a devenit rapid popular. O damă blondă care întârzie să demareze la stop e încurajată sarcastic de participanții virili la trafic: „Hai, Alinuțo, tată!” Numele proprii, adunate de la lume, se întorc la noi pline de savoarea unor semnificații speciale, caracterizante. Spune-mi cum te numești ca să știu cine ești! Foamea de prepoziții Este știut că, în timpul scufundării Titanicului, orchestra a continuat să cânte. Dar bucătarii ce făceau? E de presupus că strigau: „Pompați apa, că mai trebuie să fiarbă un
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva coincidențe De câtva timp, apar an CURENTUL interviuri realizate de Octavian Paler. Ne-a atras atenția an mod special interviul sau cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Pe langă valoarea caracterizanta, pe lângă greutatea ăntrebărilor, ăn dublu sens, incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot mai greu de găsit an presă cotidiană de la noi. Intervievatorul are un punct de vedere explicit și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vorbitor fermecător, refuzându-se unor "truvaiuri" ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o retorică somptuoasă. Patetism? Poate, dar epurat de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului..." Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, "cu aprinderi și incisivități voalate", dar destul de transparente, spirit parcimonios, "care caută să cenzureze pornirile vijelioase", structural "un delicat". Ce este definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: "eforturile continui de a transcende latura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]