297 matches
-
deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii caracterologice, urmărind pe de o parte, procesul de formare a eroului martor și actor, Felix, iar pe de altă parte, formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru social, anume în cadrul vieții burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea, 1909-1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian. De la clasicism îi aparțin atât desfășurarea gradată a acțiunii, asemenea unei piese de teatru, cât mai ales unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
propune să determine sensul scopurilor individuale ale omului sau scopurilor colective ale grupurilor sociale, să identifice motivele comportamentelor individuale sau colective, dar principalul - să explice factorii predispozitivi, subiectivi și obiectivi ai conflictului. În categoria factorilor subiectivi intră particularitățile de ordin caracterologic ale personalității - calități de principiu ale caracterului, care-l provoacă pe om la ciocniri cu cei din jur. În categoria factorilor obiectivi intră: neînțelegerile dintre posibilitățile naturale și particularitățile individului respectiv și normele sociale ale activității în cadrul unor condiții; neînțelegerile
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1444783155.html [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
p. 28). Protagoniștii nu au interioritate. Lipsește în mod deliberat analiza psihologică. Spiritul auctorial se plasează în punctul din care, fără a fi omniscient și omnipotent, poate observa personajele doar prin conduita și comportamentul lor. Romanul nu dezvoltă o perspectivă caracterologică strictă, dar găsește modalitatea prin care să lase să transpară apetența pentru valori, precum bunul simț, responsabilitatea, eroismul cotidian al respectului celuilalt, onestitatea și privirea calmă asupra unui trecut dureros și de neschimbat. Tema se structurează din convergența faptelor, evenimentelor
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-parvulescu-cv-un-roman-al-interioritatilor-goale-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
unui caracter de două parale brechtiene găurite dizarmonic. Personalitate puternică, cel pe care am ales a-l numi aici simbolic Godot nu a așteptat niciodată a se întâlni, fie doar și pentru o scurtă perioadă de vreme, cu acel antipod caracterologic al său, irealul, de astă dată, personaj beckettian cu același nume - simbol perfect al așteptării în tăcere a acelui „ceva” anume complet distinctiv, chipurile, și cu funcție indubitabil nodală în destinul oricărui trăitor al pământului -, și nici măcar nu a dorit
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
de bază aparține domeniului tehnic - tehnician proiectant - Teodor Barbu și-a etalat excepționalul talent și în domeniul poeziei, al publicisticii sau ca epigramist. Concentrată în câteva versuri, epigrama înfățișează de obicei, în mod direct sau doar aluziv, o anumită trăsătură caracterologică sau comportamentală a unei persoane sau a unei categorii de persoane. Persoanele sau categoriile de persoane cărora „acele” epigramistului Teodor Barbu le înțeapă „cojoacele” sunt: directori, poeți, pescari, pensionari, politicieni, demnitari, patroni, meseriași, meteorologi, prieteni, oratori, avocați, militari, femei, critici
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_ace_pentru_cojoa_al_florin_tene_1378101235.html [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
ci mai degrabă ca urmare a creșterii nivelurilor de stres sau din cauza unor dificultăți personale care pot fi corelate situațional. Acest lucru este ipotetic a fi din cauza naturii cronice a tulburării, starea de spirit depresivă fiind deseori considerată un model caracterologic pentru individul în cauză. De obicei distimia este diagnosticată pentru prima dată prin gestionarea Interviului Clinic Structurat pentru DSM-IV. În acest moment, cu ajutorul unui profesionist instruit, de cele mai multe ori este discutată o anumită linie de tratament și apoi selectată. Este
Distimie () [Corola-website/Science/326509_a_327838]
-
compătimind pe țăranii obidiți. Concepția operei lui Tolstoi s-a complicat treptat. Renunțând, la începutul operei sale, să introducă în român personalități istorice și oameni de stat din epoca zugrăvita, scriitorul a ajuns ulterior la ideea de a completa „concepția caracterologica”, cu „concepția istorică”. La 19 martie 1865 el scria în jurnalul sau: Totuși „concepția istorică” complică enorm muncă la român și în altă privința: s-a ivit necesitatea studierii minuțioase, migăloase a unui număr imens de noi documente istorice, memorii
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor Lipan urma să se schimbe caracterologic de trei ori în timpul filmului. Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan. Filmul "Baltagul" a fost realizat ca o coproducție româno-italiană
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
caricaturiștii: Vaughn Shoemaker, Charles Werner, Jacob Burck și Richard Yardley. După încheierea celui de-al doilea război mondial, în America a survenit o perioadă de destindere și lejeritate a vieții sociale. Această atmosferă a oferit numeroase subiecte mondene pentru satira caracterologică și de atitudine. Tom Little, Clifford și James Berryman (tată și fiu), Reg Manning cat și mai vârstnicii Dan Fitzpatrick și Lute Pease au ocupat cu precădere spațiile destinate caricaturii din marile publicații naționale. Pentru această perioadă cel mai reprezentativ
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
teme din prima secțiune sunt introduse, sugerând apariția lui Faust, până ce tema acestuia și cea a Margaretei se Împletesc Într-un duet pasional al iubirii. Apariția lui Mefistofel În ultima secțiune poate fi interpretată ca o Înfățișare a unei laturi caracterologice a lui Faust, o altă fațetă a personalității eroului sau poate fi Înțeleasă ca o portretizare a personajului demonic. Indiferent de opțiunea pe care ascultătorul o va alege, se poate remarca incapacitatea lui Mefistofel de a-și crea propriile teme
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
este făcută imponderabilă până la anihilare de contrapunctarea căsatoriei eșuate, prin prezentarea modelului pozitiv al căsătoriei reușite dintre personajele secundare Gyurka și Marika.Dar din creionarea întălnirii și a modului de coadaptare a celor doi lipsește meticulozitatea analizei, respectiv logica evoluției caracterologice, în lipsa cărora se lasă impresia că oricând soarta celor doi pot derapa spre un deznodământ asemenea personajului principal. Seria scrierilor având ca temă metamorfozarea moralei o continuă cu romanul de mare forță expresivă: „A hű asszony meg a rossz nő
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
personalități de prim rang ale culturii române luăm act tot sub forma unei liste (Gabriel Dimisianu, Nicolae Velea, Cezar Baltag, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mihai Zamfir, Gelu Ionescu, Damian Necula, Magdalena Popescu-Bedrosian, Dana Dumitriu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea), puțin detaliate caracterologic în alte pasaje ale cărții. Lipsă completă de simț anecdotic și de talent portretistic, discreție, indolență? Cert e că, deși Ion Ianoși a frecventat asiduu, în calitate de instructor CC și de membru aproape permanent al Comisiei de Critică a USR, lumea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
afla dacă e deja căsătorit sau dacă nu trăiește cu un alt bărbat sau dacă nu e un avar patologic sau dacă citește Jeffrey Archer sau dacă are orgasm numai dacă-ți spune „mami“ sau toate celelalte mii de defecte caracterologice care nu erau evidente din secunda în care dădeai mâna cu el, îi zâmbeai privindu-l în ochi, simțeai o căldură bâzâitoare în stomac - căldură care nu avea nimic de-a face cu drogurile pe care se putea sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
scriitorului american (de origine irlandezăă este un personaj cu trăsături „în curs a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară, unde se pătrunde pe cale treptată, prin indicații sugestive și aluzive”1, Electra autorului român se descoperă de la început, neoferind evoluție caracterologică. Oreste constată nenorocirile abătute asupra neamului său, apoi pedepsește. Finalul ne prezintă un personaj torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra sângelui și blestemului strămoșesc; e un erou mai apropiat de cel sartrian, determinat de hotărârea sa și de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
său, publicat în 1998, adevărat „roman” documentar asupra exilului românesc. Început în mod sistematic în 1952 și susținut cu consecvență, din păcate, doar vreme de câțiva ani, jurnalul surprinde momente semnificative din epopeea luptei anticomuniste românești, scene esențiale sub raport caracterologic din existența câtorva dintre personalitățile culturale și politice reprezentative ale exilului, filtrate de privirea lucidă și de spiritul complex, zbuciumat ale autorului însemnărilor. Scris alert, într-o notă profund reflexivă, alternând permanent propriul examen de conștiință cu rechizitoriul acid al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
-mă și tot am s-o las să iasă la iveală. Pe la nouă ani, aveam foarte plăcuta convingere că eram cel mai iute alergător din lume. Sunt tentat să adaug că era genul acela de îngâmfare, fundamental aflată în afara programării caracterologice, care dispare greu și, chiar și azi, la cei patruzeci de ani supersedentari ai mei, mă pot vedea, în haine de stradă, țâșnind pe lângă o serie de alți olimpici stradali, distinși, dar răsuflând din greu, și fluturându-mi, amabil, mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este foarte important să surprindem elementele tipologice, și nu cele particulare. Avem de-a face, până la un punct, cu un portret-robot, din care nu trebuie să lipsească trăsăturile comune speciei (profesionale, temperamentale) din care face parte personajul. Iată de ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
notar conștiincios al propriei biografii, ci se întoarce la jurnal numai în fazele de criză."17 Pentru autor, jurnalul devine o formă de remisiune a propriilor stări nevrotice. Și nu numai atât. Ele capătă o stranie luminozitate fosforescentă la nivel caracterologic, mai ales în ceea ce-l privește pe Ladima. În 1928, scriitorul nu consemnează nimic în Note zilnice dar, ceva mai înainte, ține să precizeze că acesta va fi cu certitudine anul sinuciderii sale: "De altminteri, convingerea mea intimă e că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
completă este chiar pluriperspectivismul și, în situația romanului Patul lui Procust, eroii se reliefează unul prin celălalt adică, după cum s-a mai remarcat, grație complementarității. Să nu omitem nici o clipă destinul individual al autorului. Ce amănunt biografic susține poetica intercondiționării caracterologice repetată cu frenezie? Într-o copilărie marcată de absența dureroasă a părinților naturali, obligat să îndure cu stoicism privațiuni materiale și ofense aduse de vecinii din mahala, singura figură luminoasă, de care scriitorul își va aminti mai târziu cu nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
comuniști, Jean Ciutariu este un tânăr compozitor, dar și un ,,impostor sentimental”, Lazarovici scrie și el un roman și împărtășește aceleași vederi de stânga, Vlădescu este mereu dezamăgit de ceea ce îl înconjoară. Fiecare personaj este foarte vag creionat, în linii caracterologice șterse. Replicile sunt menite să susțină idei și nu pe eroi ca posibile elemente ale unității narative. De aceea, o dată în plus, romanul apare fărâmițat într-o sumedenie de opinii pe care personajele nu fac decât să le transmită, îndeplinind
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Farkaș la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Expresivitatea sa cromatică ține de recuperarea povestirii, în cheia naivă și de parcursul unui traseu de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu universul cotidian, transpus in tematici de abilitare a ironiei sub semnul generozității culorii.” (Ionel Bota) „...Doina Hlinka un corespondent artistic, pentru care, chiar dacă nu inventează jocuri și suprafețe plastice din regimul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
modul de raportare la unele evenimente, situații, comportamente, aspirații, opțiuni profesionale etc. Dintre cele mai cunoscute chestionare/inventare de personalitate enumerăm: - Inventarul de personalitate 16 PF (R.B. Cattel); - Inventarul de personalitate Freiburg - FPI; - Inventarele de personalitate ale lui Eysenck; - Chestionarul caracterologic al lui Gaston Berger; - Chestionarul O - de ostilitate; - Chestionarul de anxietate morală (L.R. Good și Catherine C. Good); - Chestionarul W‑M (Woodworth‑Mathews); - Inventarul de temperament Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de personalitate Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de temperament Strelau - STIR; - Bateria G.C.
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci exact pe schema ecuației narative și teatrale prevăzută de autor, mai mult, verosimilitatea caracterologică și de mentalitate ia locul celei a realității materiale, pentru că într-o piesă de teatru totul nu-i decât o punere în scenă. De aceea spațiul narativ al multor piese este chiar o piesă de teatru. Deci o virtualitate. Imposibilitatea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
comentariilor critice: Radu Paul (Concepția clasicismului, Romantismul, Pesimismul metafizic al lui Eminescu), Albert Willner (cu trei eseuri, despre Dostoievski, Molière și I. Al. Brătescu-Voinești), Ștefan Iorga (Ideea națională în dramă românească), Al. Roșca și Salvator Cupcea, autori ai unui studiu caracterologic despre dramaturgia lui H. Ibsen. „Pagina folcloristica” cuprinde folclor și studii de dialectologie, sub îngrijirea lui Mircea Enătescu, Aurelian Borșianu și Salvator Cupcea, acesta din urmă semnatar, împreună cu N. Massim, și al cronicii literare. Alți colaboratori: Radu Pușcariu, Octavian Mureșanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289237_a_290566]