93 matches
-
sperăm deci că, în interesul culturei omenești îndeobște, limba turcească va deveni limba Academiei ungurești din Pesta. Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de față dizolvarea comitetelor românești formate pentru a veni în ajutorul societății Crucii Roșie din București. Pretestul a fost că prin formarea unor asemenea comitete se prejudițiază stricta neutralitate a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
depărtat, prietene, asta ești tu pentru mine. EL: O țară care răsună, știu. Dar știu dintr-un refuz total al totalității. EA: Există ocazii care străbat ca printr-o podea putregăită. Dar rămân numai ocazii, abstruzități spirituale, prietenii ca și caraghioslâcuri. Deci cineva și-a pus ca exemplu o cocardă de încurajare peste creier pentru un prieten, și dintr-o dată asta e prelucrată de un ins total idiot. Asta este coeficientul de greșeli al nimicului. EL: Toate valorile la care ții
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Bacău), Un fapt consemnat la această pagină nu poate fi de prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe Gălățanu împotriva colegilor de la școala Tarnița, scenă care mi s-a părut de un caraghioslâc năucitor. Cu acest amestec de prejudecăți, amestecate cu sentimente de veselie și contrarietate, eram pornit rău împotriva celui care reacționa violent la orice fleac. Găsisem suficiente argumente pentru a-l face „praf și pulbere”. Îmi repetam în gând primele fraze
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o vană exasperare. O căutare ce duce spre niciunde și, oricum, nu spre un orizont al limpezirilor de conștiință. Cu strîngere de inimă, după clipa de amuzament, descoperi mai curînd o caricatură a detectării unui liman anume, trimițînd totul în caraghioslîc, în derizoriu. Să-i iei oare în rîs pe maniacii ăștia, să-i compătimești? O fi comică o existență distrusă, cu sensurile vraiște? Vinovăția, a cărei obsesie îi împunge pe ipochimeni, cum ar putea fi cît mai just cîntărită? Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la nivelul cuvintelor și-al sentimentelor, care apar ca expresii ale unor dimensiuni interioare ca: melancolia, sentimentul armoniei, visul, dorința, certitudinea, foamea eminesciană de repaos, osificarea spirituală a lumii generate de civilizație. În volumul "Ironice" (1970) poetul se distrează cu "caraghioslâcuri", "hagialâcuri", într-un cuvânt persiflează și parodiază existența. "Cârciumioara Trocadero are-un vin egal cu zero/ cine-l bea nu se mai scoală/ de sub piatra funerară." Nota de gravitate își face loc odată cu apariția volumului "Mioritiada" (1973); ostentativ uneori ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință și caraghioslâcuri, de martiraj și frumusețe inefabilă. Simon Fussgänger este cel care, refuzând să se uite pe sine de dragul celuilalt, să se dăruiască prin iubire, se livrează cercului infernal al istoriei, obsedat de nefericirea de a exista. Iată portretul-robot al protagonistului, desenat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată și numele actorilor: Krispipin, Skakapin, Kangrenino, Mercebufonario ș.a.m.d. La polul opus se află Alexandru, o victimă nu numai a acestor măști truculente, dar și a propriului program
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Universității moldovene, și a scriitorilor moldoveni, acela de a putea să nu fugă după mediatizări, așa cum fac ceilalți. Eu, care stau la București din motive ușor de înțeles, nu mai vreau să fiu mediatizat. Refuz anumite metode de mediatizare, precum caraghioslâcuri de tipul celor o sută de români. Sunt lucruri pe care eu le refuz din start. Ierarhizările acestea, americanismele acestea... Moldovenii sunt mult prea serioși în acest sens și sper să nu-i atingă morbul neseriozității. E un lucru bine
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ar fi crezut, interesul, chiar și puterea de a-și susține până la capăt rolurile ? Partitura devenise nesuferită, nu-l mai captiva ? Ca și cum s-ar fi săturat să mai poarte măștile prea complicate ale inteligenței. Totul se năruia în zădărnicie și caraghioslâc... Îi era lene, probabil, nimic nu mai conta, nimic nu putea fi mai adânc, mai ispititor, mai sigur, mai înțelept decât lenea - părea să-și spună. O zărea pe femeie ca printr-o ceață deasă și umedă. Nu mai găsea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meseriă, cu chyr Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreeră tribunalele României, care-n loc de cocoveaul îngîna încet și printre dinți vorba: Considerînd!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comediă: Viclenie și amor, în trei acte, cu boschet și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lasă toate proiectele pentru mărunțișul de viață al bătrâneții. Numai timpul elimină sterilul refugiat în artă. Tragici sunt eroii care optează prea târziu. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Fă ceva ! Nămeții senectuții oricum vin. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Cu trecerea timpului, frustrările artiștilor devin orgolii. Nu judecați inima vârstnicilor după vehicolul rablagit care o cară. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. Viața nu-mi inspiră încredere. E
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
copilărie. Din copilărie rămân icoane, nu amintiri. Mi se întâmplă uneori să - mi așez gândurile sub formă de șotron. Orice inimă are un marsupiu pentru copilul de altădată.. Cu trecerea timpului, frustrările artiștilor devin orgolii. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Fă ceva ! Nămeții senectuții oricum vin. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. SECOLUL NOSTRU Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. Timpul liber, amplificat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
particular al primei. După Marian Popa "parodia e imitația caricaturală a unei forme, ironia, imitația caricaturală a unei idei"48; așadar, dacă e să admitem aserțiunea ca fiind valabilă, referentul ar putea face diferența. Efectul parodiei este amuzamentul, ilaritatea sau caraghioslâcul (la Arghezi, de multe ori savant) care se adaugă șarjei satiristului sau acțiunii subversive a ironistului, pentru că atât parodia, cât și ironia sau satira sunt surse ale artisticității în textul polemic sau pamfletar. După Jankélévitch, parodiei i-ar corespunde umorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
joacă rolul nebunului. Ambele texte trebuie citite obligatoriu în pereche, pentru că numai astfel putem avea imaginea completă a biografiei personajului comic. Mai întîi, personajul nu e un nebun violent, care să inspire teamă, ci un bufon de curte, "însărcinat" cu "caraghioslâcuri" și "giumbașlucuri". În momentul în care își depășește atribuțiile și "se sui în capul Împăratului, asupra căruia căpătase o înrâurire covârșitoare", nebunul aplică logica sa inversată lumii reale, provocând o bulversare totală: "Pe muți și pe netoți îi bagă la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul, așadar, gama afectelor în registrul comic este extrem de flexibilă. Atunci când își propune să denunțe atitudinea megalomană a adversarului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și egali în drepturi" iată o propoziție abstractă și decontextualizată, interzisă tehnic pe ecran. Generalitatea și impersonalitatea unui enunț de drept face imposibilă punerea în imagini a statutelor juridice (precum cel de cetățean, de proprietar sau de creanțier) în afara unor caraghioslâcuri jenante. Dreptul nu are drept la imagine 107. Imaginea ignoră operatorii sintactici ai disjuncției (fie... fie) și ai ipotezei (dacă... atunci). La fel și subordonările, raporturile de la cauză la efect, ca și pe cele de contradicție. Mizele unei negocieri sociale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
luat din viață și i-a pus în cărți. Ei au părăsit cărțile și s-au întors înapoi în viață, continuând opera pe seama lor, ca și cum creatorul le-ar fi spus, blestemându-i: "Amintiți-vă că sunteți caraghioși și că în caraghioslâc vă veți întoarce!""91. Departe de a atinge punctul final și fără pretenția epuizării sale în adâncime, analiza și cartografierea traseului literar al acestor (arhi)personaje Mitică, semidoctul, craidonul, politicianul oferă o imagine grăitoare în privința bogatei moșteniri caragialiene pe tărâmul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care îmi zvâcnea dureros în urma loviturii neașteptate, stăteam cu ochii strâns închiși și mintea mea hoinărea pe valurile unei mări în care eu înotam, fericită, iar zvâcnetul valurilor de mare din ochii mei închiși însoțea zvâcnetul frunții mele îndurerate... Ce caraghioslâc! A trebuit, până la urmă, să deschid ochii și să revin cu picioarele pe pământ. Doar acum suntem în ianuarie, mă aflu în toiul iernii și la sfârșitul unei plicticoase vacanțe școlare - deși, mă rog, trebuie să recunosc, tot mai bine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și cu bună rânduială i se făcuse laude. Tocmai cu un ceas mai înainte îl adusese un sergent pe sus și cu nepusă-n masă la îndeplinirea sfintelor datorii liberale. Vorba lui Sandu-Napoilă: "De, boieri d-v., pe lângă bejănie și caraghioslîc! " [25 noiembrie 1877] O LĂMURIRE ["O FOIȚĂ FABRICATĂ... "] O foiță fabricată în oficina "Romînului" se supără foc pe descrierea comică ce am făcut-o unei reviste a gardei cetățenești. N-avem de gând a răspunde acelei foi, pentru că n-ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nimic; dar ce-o să spună prințul, care s-a înroșit tot deodată? — Mi se pare că e adevărat ceea ce spuneți, dar că exagerați foarte mult, zise prințul, care într-adevăr roșise. — Dar dumneavoastră, prințe, n-ați furat nimic? — Ptiu! Ce caraghioslâc! Vino-ți în fire, domnule Ferdâșcenko! interveni generalul. — Asta-i, de îndată ce s-a trecut la fapte, vi s-a făcut rușine să povestiți, așa că vreți să-l trageți după dumneavoastră și pe prinț, mai ales că e o persoană atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
își bagă mâna în nas în prezența perechii regale, spunându-i, printre dinți: „șezi frumos că te vede madam Carol!“ nu e vorba nici de antimonarhism, nici de critica pedagogiei „burgheze“, ci, înainte de toate, de hazul imanent al unui simplu caraghioslâc. Nu mă grăbesc să evacuez pe „abisalul“ Caragiale, pe expresionistul grotesc, pe antipaticul „nepatriot“ sau pe idilicul duios al unei benigne clase de mijloc. Treacă de la mine și analiza structuralistă a textelor („funcția actanțială“ a scrisorii pierdute). Dar recunosc că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru protejarea monumentelor a mediului sau pentru sănătatea alimentară, sunt, totuși, pași către descentralizare, care trebuie făcuți. Numai că, fără inversarea procentelor de constituire a bugetelor locale față de cel central și fără depolitizarea acestor instituții, nu vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința în ograda aleșilor locali. 14 septembrie 2009 La patru decenii de la aselenizarea americană (reală sau, dacă ar fi să dăm crezare scepticilor, filmată la Hollywood), am devenit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
declarat că nu a avut vocația martiriului astfel încât să se opună regimului comunist. Afirmația sa incendiară a provocat stupefacție și repulsie. Reamintesc, apoi, prestația ridicolă și grotescă a preotului Simion Tatu, în timpul primului regim Iliescu, în cadrul Parlamentului României: tocmai datorită caraghioslâcului său redundant, acesta a fost unul din caii de bătaie ai revistei Academia Cațavencu. Acestea sunt doar câteva pilde prin care Biserica Ortodoxă s-a descalificat: nu în zadar, Mircea Dinescu, pamfleta hâtru, în revista sus-amintită pe tema „îngerilor sleiți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
textelor, uneori în notă ironică, alteori cu valoare evaluativă, într-o complicitate atent regizată cu publicul cititor: "Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare". Remarcăm astfel, în perspectivă diacronică, interesul din ce în ce mai mare al gazetarului pentru instituirea unei relații autentice cu publicul cititor. Astfel, dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]