86 matches
-
Măguran, în Dl. Coasta Cornilor și ocupă tot spațiul din Dl. Măgurii, toate acestea din urmă situate în jurul localității Șuncuiuș. Depozitele sedimentate în Jurasic corespund celei de-a doua faze de depunere a materialelor constituite în principal din formațiuni carbonatice. Formațiunile jurasice aflorează pe o mare suprafață din teritoriul ariei protejate ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pe o mare suprafață din teritoriul ariei protejate ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș. Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf. Drăgușului, apoi pe versantul stâng sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
acestuia. Așa cum s-a văzut deja (în partea de Geologie), constituția și structura geologică a celor două spații muntoase este foarte complexa, fiind reprezentate dominant de magmatite, însoțite de formațiuni cristaline și sedimentare în munții Vlădeasa și de roci carbonatice mezozoice, în munții Pădurea Craiului. Tabel 5. Unitățile geografice principale și suprafața ocupată în cadrul ariei protejate Nr. Unitatea geografică și de relif Aria (ha) (%) 1 Masivul Vlădeasa (relief montan) 7754.91 45.18 2 Munții Pădurea Craiului (relief montan) 9407.46 54.81
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în totalitate relieful ariei protejate la vest de valea Iadei. Singurele formele de tip polie lipsesc din peisajul carstic al Pădurii Craiului. Dacă pentru relieful Munților Pădurea Craiului formele carstice dau nota dominantă, pe suprafețe restrânse, în legătură cu rocile carbonatice, apar și pe dreapta văii Iadului pe suprafața din aria protejată care aparține masivului Vlădeasa. La formele exocarstice se adaugă și cele endocarstice (avenele și peșterile) care apar cu o frecvență foarte mare, între care unele dețin adevărate recorduri - peștera
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ariei protejate, menționăm depresiunea de captare carstică de la Acre și platoul carstic Zece Hotare. Depresiunile de captare carstică reprezintă forme des întâlnite în peisajul geografic al Munților Pădurea Craiului. Se formează la contactul dintre rocile impermeabile (non-carstice) și cele carbonatice, caracteristica morfologică principală fiind aceea că rețeaua hidrografică organizată pe roci impermeabile se "pierde" în subteran odată cu pătrunderea acestora în domeniul rocilor calcaroase. În relief apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2O3 și FeO între 0,1-15% - Oxidul de mangan între 0,1-25% - Oxidul de calciu CaO între 0,1-15% , rareori atingând 20% în unele piroxenite. În cazul în care CaO are conținut mai mare de 25% , magmele sunt de natură carbonatică . Magmele cu conținut în alcali reprezintă 17-18 % din totalul lor. - Oxidul de natriu Na2O are o procentaj de 0,01-15% - Oxidul de kaliu K2O 0,01-10%. În unele magme bazice și ultrabazice conținuturile de MgO Ti O2, Cr2O3 și NiO
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de bază a clasificărilor mineralogice moderne. Clasificarea mineralogică prezintă mai multe trepte de detaliere : I. Criteriul de separarea a rocilor magmatice care are în vedere clasa mineralelor dominante, din care rezultă 4 grupe de roci: 1) roci silicatice; 2) roci carbonatice; 3) roci poxidice; 4) roci sulfurice. Grupele 3 și 4 sunt considerate minereuri și pentru ele nu au fost realizate scheme de clasificare. II. Criteriul de separarea a rocilor magmatice după compoziția chimică; cea mai sumară clasificare este cea făcută
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
2O3 și FeO între 0,1-15% - Oxidul de mangan între 0,1-25% - Oxidul de calciu CaO între 0,1-15% , rareori atingând 20% în unele piroxenite. În cazul în care CaO are conținut mai mare de 25% , magmele sunt de natură carbonatică . Magmele cu conținut în alcali reprezintă 17-18 % din totalul lor. - Oxidul de natriu Na2O are o procentaj de 0,01-15% - Oxidul de kaliu K2O 0,01-10%. În unele magme bazice și ultrabazice conținuturile de MgO Ti O2, Cr2O3 și NiO
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de bază a clasificărilor mineralogice moderne. Clasificarea mineralogică prezintă mai multe trepte de detaliere : I. Criteriul de separarea a rocilor magmatice care are în vedere clasa mineralelor dominante, din care rezultă 4 grupe de roci: 1) roci silicatice; 2) roci carbonatice; 3) roci poxidice; 4) roci sulfurice. Grupele 3 și 4 sunt considerate minereuri și pentru ele nu au fost realizate scheme de clasificare. II. Criteriul de separarea a rocilor magmatice după compoziția chimică; cea mai sumară clasificare este cea făcută
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
pentru injectarea, pe la gurile de vânt, odată cu aerul, a păcurii sau a gazului metan. Dicționar Cocsul metalurgic= combustibil obținut din cărbuni superiori (antracit și huile) prin mărirea puterii calorice a acestora prin incarbonizare În instalații speciale; Fondant= roci, În general, carbonatice care au rol de a determina metalul să nu se lipească de furnal. Cel mai utilizat fondant este dolomita (dublu carbonat de Ca și Mg). Cariere importante sunt la: Hunedoara (Munții Poiana Ruscă), Reșița (Doman), Mahmudia (Județul Tulcea, folosită la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sens" (M.T. Cabré, 1998: 173). Așa de exemplu, nivelul înțelegerii/ cunoașterii conceptului ped. "cernoziom" este dat de activarea tuturor caracteristicilor generale: cernoziom= sol foarte afânat - format sub vegetație ierboasă - condiții de climă continentală. Conceptele formate prin extensiune de la "cernoziom" - cernoziom carbonatic/ cernoziom levigatic - respectă caracteristicile compatibile ale componentelor, apte să formeze câmpuri conceptual-semantice specifice (pentru cernoziom carbonatic: cernoziom: sol foarte afânat - format sub vegetație ierboasă - condiții de climă continentală; carbonatic - care conține carbon). Sintagmele terminologice formate prin extensiune mențin toate caracteristicile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de activarea tuturor caracteristicilor generale: cernoziom= sol foarte afânat - format sub vegetație ierboasă - condiții de climă continentală. Conceptele formate prin extensiune de la "cernoziom" - cernoziom carbonatic/ cernoziom levigatic - respectă caracteristicile compatibile ale componentelor, apte să formeze câmpuri conceptual-semantice specifice (pentru cernoziom carbonatic: cernoziom: sol foarte afânat - format sub vegetație ierboasă - condiții de climă continentală; carbonatic - care conține carbon). Sintagmele terminologice formate prin extensiune mențin toate caracteristicile generale la care se adaugă trăsăturile particulare. În subdomeniul pedologia solului, numeroși termeni s-au format
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
condiții de climă continentală. Conceptele formate prin extensiune de la "cernoziom" - cernoziom carbonatic/ cernoziom levigatic - respectă caracteristicile compatibile ale componentelor, apte să formeze câmpuri conceptual-semantice specifice (pentru cernoziom carbonatic: cernoziom: sol foarte afânat - format sub vegetație ierboasă - condiții de climă continentală; carbonatic - care conține carbon). Sintagmele terminologice formate prin extensiune mențin toate caracteristicile generale la care se adaugă trăsăturile particulare. În subdomeniul pedologia solului, numeroși termeni s-au format în baza substantivelor cu sens masiv, a substantivelor abstracte, prin transfer metaforic din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
clasă, în bazinul Bahluiețului o extindere spațială foarte mare o au cernoziomurile tipice, cambice și pseudorendzinice. Toate tipurile de sol cernoziomic sunt afectate de eroziunea moderată în suprafață, ceea ce face ca nivelul de apariție a carbonaților să fie ridicat (soluri carbonatice și semicarbonatice). Cernoziomurile tipice au o distribuție spațială mai redusă, fiind întâlnite pe formele mai joase de relief din cursurile inferioare ale râului Bahluieț și ale afluenților săi. Sunt soluri cu fertilitate ridicată, bogate în humus (3,5-6,5%), cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții erodați aceste soluri se asociază cu cernoziomurile carbonatice și semicarbonatice sau chiar cu mici areale de soluri halomorfe și hidromorfe. Spre limita superioară se întrepătrund cu solurile cenușii. Fertilitatea solurilor cernoziomice cambice este ridicată datorită proprietăților fizice, chimice și a gradului de saturație în baze (85-90%). (ex profil
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Metode de dimensionare a zonelor de protecție sanitară aplicabile în cazul acviferelor fisurale și/sau carstice Articolul 20 În cazul acviferelor cantonate în fisurile rocilor vulcanice și metamorfice (acvifere fisurale), precum și în cazul acviferelor dezvoltate în fisurile și golurile rocilor carbonatice (acvifere carstice), criteriul timpului de tranzit este mai puțin relevant decât în cazul acviferelor cu porozitate interstițială, deoarece nu au loc aceleași procese de filtrare, adsorbție și biodegradare care să conducă la epurarea naturală a apelor subterane. De aceea se
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților cu pante de 10-200 ; soluri negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
plăcile și foile de căptușeală etc. Metalele (oțel, fontă, fier)se folosesc pentru construcțiile portante (poduri, clădiri industriale) și ca armătură. Materialele de construcție se produc în întreprinderile industriei materialelor de construcție. Materia lor primă se extrage din zăcăminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive și metamorfice.
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
Vodă. Sub raport geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele, categorie de soluri dezvoltate pe calcare, roca predominantă ce intră în alcătuirea unității colinare pe care este amplasat teritoriul comunei. Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
o distanță de cca 15,3 km. Cursul este bogat în vegetație acvatică, râul fiind puternic colmatat și eutrofizat. Pe culmile și versanții toltrelor calcaroase predomină soluri de tip rendzinic. Acest tip de sol este reprezentat prin 2 subtipuri: tipice (carbonatice, cu o pondere mai mare) și levigate. Pe pantele calcaroase din preajma satului au fost identificate urechelnița ("Sempervivum ruthenicum") - plantă înscrisă în Cartea Roșie a Republicii Moldova., șiverechie podoliană (Scivereckia podolica) - specie rară Fondul silvic ocupă suprafețe mici în cursului râului Lopatnic
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]