KorAP: Find »[drukola/base=carbonic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...32 >

788 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

în fatala Vale a morții. În acea minune a lavei. Și mai mult gaz o fi ieșind încă din fundurile necunoscute ale apei care acopere o parte atât de mare a suprafeței pământului. Din aceste izvoare numeroase curge pururea acid carbonic în aer sau în mare și se restituie în locul acelora cari, zilnic, se detrag aerului și se îngroapă în coaja solidă a pământului. Dacă am ști în cât timp pământul dă atât din el pe cât se îngroapă zilnic în el

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în cât timp pământul dă atât din el pe cât se îngroapă zilnic în el, am putea rosti în vorbe cât timp îi trebuie acestei uriașe roți a lumii care se rostogolește pentru a îndeplini una din uriașele sale învîrtituri. Acidul carbonic, ca și aburul de apă al atmosferei, sânt în continuă circulațiune. Pe când acidul carbonic care plutește în aer îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
am putea rosti în vorbe cât timp îi trebuie acestei uriașe roți a lumii care se rostogolește pentru a îndeplini una din uriașele sale învîrtituri. Acidul carbonic, ca și aburul de apă al atmosferei, sânt în continuă circulațiune. Pe când acidul carbonic care plutește în aer îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer, nefiind nicicând proprietatea reală a ființei singuratece și nepetrecând nicicând mult timp în acelaș

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer, nefiind nicicând proprietatea reală a ființei singuratece și nepetrecând nicicând mult timp în acelaș loc, masa totală a acidului carbonic se mișcă într-o circulație mai lentă și mai mare între pământ și aer. El se ridică din pământ la un capăt al curbei ca gaz elastic, își petrece pe drum, intrând pe scurt timp în schimbările succesive ale formelor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
granit gol cu desăvârșire. Curând se dezvoltă vegetația în forma unei mici și gingașe plante abia văzute cu microscopul; 967 {EminescuOpXIV 968} și această plantă se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu acid carbonic și amoniac. Piatra viorelei se numește acest coperiș fin, prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul cuprins în acest gaz. Ea nu păstrează decât carbonul. Rădăcinile sug apă din pământ și din apa

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul cuprins în acest gaz. Ea nu păstrează decât carbonul. Rădăcinile sug apă din pământ și din apa aceasta combinată cu carbonul, planta formează crohmală, zahăr, grăsime și alte substanțe. Animalul introduce această crohmală

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această crohmală, zahăr sau grăsime în stomahul său, iar prin plămâni introduce oxigen din aer și, cu această materie, distruge munca ce-o făcuse planta, căci, prin plămâni și prin piele, animalul restituie crohmala și oxigenul în formă de acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu această materie, distruge munca ce-o făcuse planta, căci, prin plămâni și prin piele, animalul restituie crohmala și oxigenul în formă de acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce produce animalul prin procesul lui vital și viceversa, animalul consumă ceea ce planta produce. Această circulație se-ncepe așadar cu acid carbonic și apă și se-ncheie tot cu ele. Aceeași

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce produce animalul prin procesul lui vital și viceversa, animalul consumă ceea ce planta produce. Această circulație se-ncepe așadar cu acid carbonic și apă și se-ncheie tot cu ele. Aceeași materie, adică acelaș carbon, își repetă mereu circulația: ici plutește în aer, ici formează substanța plantei ce crește, ici a animalului care se mișcă și s-amestecă apoi iarăși cu aerul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

aplicațiune asupra oamenilor, și mai ales asupra unei generații cu desăvârșire corupte, e o deosebire mare. Rețeta cea mai simplă în contra sărăciei ar fi următoarea: Fiece organism omenesc, prin inspirare de oxigen și prin combinarea acestuia cu carbonul în acid carbonic, dezvoltă căldură. Căldura produce putere musculară și intelectuală sau ceea ce c-un termen din fizică se numește: echivalentul mecanic al căldurii. Acest echivalent omul îl poate întrebuința spre a produce lucruri utile sau îl poate cheltui dormind la umbră. Deci

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
consideram pe om ca pe-o mașină care trebuie alimentată cu material combustibil, a cărui ardere se preface în putere și care putere cată a se 'ntrebuința la producțiune, daca e să nu se prefacă fără nici un folos în acid carbonic și dac - am face bilanțul celor mai mulți, punând de-o parte suma de bunuri ce o consumă și de altă parte ceea ce în schimb produc, am rămânea uimiți de risipa, de irosirea de puteri vii ce se face în această țară

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907

expediție pe care regele o credea deja pierdută s-a întors cu câteva imagini absolut tulburătoare: planeta Z. I-am spus așa pentru că pur și simplu ne e teamă să-i dăm vreun nume. E locuintă de ființe cu metabolism carbonic, în mare măsură apropiat de al nostru. Ne întrec însă cam de trei ori ca talie, rezistă la temperaturi cuprinse între -100 și +150 de grade Celsius, nu respiră dar pot zbura și, mai ales sunt extrem de rezistente la radiații

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284

în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
hidrolizează amidonul nefiert sau copt. d. Ribonucleaza și dezoxiribonucleaza scindează acizii nucleici în nucleotide. Mecanismul secreției pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
Ribonucleaza și dezoxiribonucleaza scindează acizii nucleici în nucleotide. Mecanismul secreției pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând acid carbonic care va disocia în bioxid de carbon și apă. La nivelul membranei bazolaterale a epiteliului vezicii biliare se găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii de clor trec paracelular în sânge pentru a menține neutralitatea electrică

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H CO2 3 ce disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge. Calciul Din ~1g zilnic ~1/2 din calciul luminal provine din alimentație și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
Absorbția intestinală a calciului este reglată de calcemie prin intermediul parathormonului, care stimulează conversia renală a vitaminei D în 1,25 D3, ce stimulează sinteza de CaBP și Ca ATPază. Zincul și Magneziul Zincul este important pentru activitatea unor enzime: anhidraza carbonică, fosfataza alcalină, lactic dehidrogenaza. Din ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
CO2 se găsește sub formă dizolvată în cazul sângelui venos). Bicarbonatul se formează în sânge prin următoarea secvență: Prima reacție este foarte lentă în plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
găsește sub formă dizolvată în cazul sângelui venos). Bicarbonatul se formează în sânge prin următoarea secvență: Prima reacție este foarte lentă în plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
periferice crește încărcarea cu CO2, iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel pulmonar (efect Haldane, fig. 87). Efectul Haldane poate fi explicat printr-o mai bună capacitate a hemoglobinei reduse de a prelua ionii de H+ produși atunci când acidul carbonic disociază și prin facilitatea crescută a hemoglobinei reduse de a forma COHb. Indiferent de modificările care au loc când CO2 este încărcat sau descărcat din sânge, cea mai mare parte din cantitatea de CO2 se găsește în sânge sub formă

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]