477 matches
-
lucruri care atrag privirea și chiar aceasta e logica reclamei contemporane. Fiecare marfă e împinsă în față grație unei duble producții: mai întîi e făcută la propriu și în al doilea rînd i se face imaginea. Ca să scapi de această carceră comercială, trebuie să te sustragi prin retragere, separîndu- te de tărîmul simbolurilor mediatice. Această retragere este o seducție, „se-ducția” însemnînd ducerea minții în alt loc decît cel în care se afla cu o clipă mai devreme. Cine e robul producției
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
Ťînchisorii noastre de toate zileleť." (pag. 14) Finalul cu poantă (s-ar cuveni să punem cuvântului două rânduri de ghilimele) e frisonant. Invocatul Ioanid nu e un oarecare, ci însuși faimosul memorialist Ion Ioanid, cel care avea să fie martorul carcerelor comuniste. Echivocul nu mai ia naștere din limbaj, nici aici, nici aiurea, ci (o noutate aproape absolută la Foarță) din trama epică. Sunt, desigur, calambururi cât pentru o întreagă copilărie, sunt rarități terminologice cât să legitimeze prezența unui glosar, dar
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
coborînd singură scara către beci, am descoperit că omul făcuse pe perete un adevărat tablou din fecale; un fel de schiță a unui peisaj. Adică omul acela nu mai avea absolut nimic, era aproape gol, stătea de unul singur la carceră și și-a „desenat” o operă de artă. Mi-am zis: acesta e omul. M-am dus sus în birou și am încercat să le explic colegilor entuziasmul meu, dar bineînțeles că au rîs de mine. M-am supărat foarte
Ester Naomi Perquin: „Munca de gardian la închisoare mi-a oferit o experiență bogată“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5027_a_6352]
-
fi fost niciodată așa de îngrijit dacă te creștea o târfă. Nu vezi că nu se ține nici măcar de cuvânt? Te-a trădat!». Ultima propoziție a strigat- o. Au trebuit să ma ia cu forța și să mă ducă la carceră. După un an am aflat de la șeful cel nou că mama nu fusese niciodată convocată la vorbitor.” (Grădinarul) Stă adesea pe bancă și se uită la cer. Când se lasă seara și albastrul nui nici închis, nici deschis. Cântecul ăsta
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
căruțe ce trec prin vaduri stropite de soare, prostii pe care să le poată da și el altora, la schimb sau pe bani. Pobjoy lălâul e o specie între om și girafă: e așa de înalt încât atunci când intră în carceră trebuie să se îndoaie din mijloc de parcă mi-ar face temenele - invers de cum ar trebui, dată fiind situația. Așa că mă văd silit să mă ploconesc și mai și, să mă cocârjez până dau cu nasul de băltoacele și mâzga de pe
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Direcțiunii Penitenciarului Văcărești care este anunțată că lotului din care făceau parte Alexandru Marcu și Mircea Vulcănescu („lotul Ion Antonescu”, n.m.) i-a fost respins recursul. Alte documente de importanță istorică sunt cele de la filele 41 („Copie de pe foaia de carceră a Penitenciarului Văcărești” prin care „deținutul Alexandru Marcu, doctor în litere, arestat pentru crime de război” era „închis pentru 12 ani temniță grea fără acte, pe timp nelimitat”, deoarece nu era menținută data începerii pedepsei, prin lipsa mandatului de arestare
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
găsește pe Alexandru Marcu în Penitenciarul Craiova. Grav bolnav. Conducerea penitenciarului trimite, la 29 decembrie, adresa nr. 14741 către Formațiunea 0951 București - Serviciul Sanitar Ministerul Afacerilor Interne: „Înaintăm alăturat referatul medical privind pe deținutul criminal de război Marcu D.Alexandru, carcera 82/949 a penitenciarului Aiud și 2919/1954 a penitenciarului Craiova, care este condamnat la 12 ani temniță grea pentru crimă de război, pedeapsa începe la 30 august 1946 și expiră la 26 august 1958. Din referatul medical reiese că
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
Actul de verificare a morții” susține: „Subsemnatul dr. Moțiu Eugen încredințez că examinând în Spitalul Văcărești cadavrul Marcu Alexandru am constatat că moartea a fost reală și nu există nici o bănuială asupra cauzelor ei.” Nici o bănuială, în afară de regimul perpetuu de carceră la care fusese supus, nici o bănuială în afară de munca în condițiile și torturile anchetelor de temniță grea... Ultimul document pe care-l citim la fila 62 este emis de penitenciarul Văcărești - Biroul Evidență, Dosar nr. 82 /949 criminal de război adresa
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
de tăgadă, exterminarea profesorului Alexandru Marcu, cu metodele unei torturi lente, la care a rezistat 7 ani, cu boli grave ale organelor vitale, cauzate de condițiile inumane. Mai avea de executat încă 5 ani de temniță grea în condiții de carceră. Nu mi-e greu să spun că, din fericire, biologia a cedat și chinul vieții lui s-a oprit. Citind dosarul altui martir al închisorilor, Mircea Vulcănescu, am constatat asemănarea cutremurătoare a destinelor lor. Dar aceste destine se multiplică la
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
după moarte, spre a se grupa, în final, în două curente. Primul e cel al „acusmaticilor”, un soi de sihaștri mizantropi punînd accent pe asceză, potrivit credinței că viața e o pedeapsă pe care sufletul trebuie s-o îndure în carcera trupului. Din această perspectivă, viața e o penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
unei temeri străvechi, declanșatoare de nevroze, imaginea lui Lulu, cu „țâțele de vată sub bluza fantastă, plină de dantele, cu nasturi sferici ca perlele“ e purtătoarea unui mesaj - „o hieroglifă“, o cheie pentru o „cameră interzisă din subterana plină de carcere a minții“. Ultima sintagmă sintetizează perfect arhitectura escheriană a narațiunii (pe care Cărtărescu o va schimba, în Orbitor, pe fantasticele arhitecturi citadine ale lui Monsu Desiderio), cu trecerile imperceptibile dintr-un plan în celălalt, cu fantomaticele apariții ale unor personaje
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
remarcă prin excese comice. Acuzat aiurea că a încălcat regulamentul, Tuțu Spiru, student încarcerat din Iași, spune unui asemenea ambițios că se numește Caius Iulius Cezar și că e închis pentru reincarnare. Gardianul, mulțumit că are pe cine trimite la carcera, cheamă la raportul de seară deținutul să ispășească pedeapsă. Doar că Iulius Cezar nu e de găsit. Nici nu poate fi recunoscut. Toți deținuții sunt slabi și îmbrăcați la fel. Nimeni nu recunoaște. Superiorului îi este însă limpede că Iulius
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
insinuarea subtilă a grotescului și trivialității, nu în ultimul rând, forța teatralității. Adrian Ălui Gheorghe insistă pe două mari tipuri de evaziuni, definitorii: mai întâi visul, reacționar prin oferta suprarealității și, deci, o formă de libertate. Apoi, gândurile din singurătatea carcerei, vătămătoare și esențiale pentru cel ce coboară în abisul interior până dincolo de sine. Cele două evaziuni interzise sunt prelucrate prin relația intimă cu voință. Înțelegem că urmele sunt periculoase prin ideea de libertate transmisă simbolic, arătând o slăbiciune a sistemului
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
ideologici. Toate dau mai departe seama de absurdul unei lumi ce se scufundă încet și sigur. Totodată, urmele au aceeași semnificație cu umbră. O realitate secundă ce concentrează ideea de Om. Scenă cu dialogul interior al lui Gurii Lovin din carcera este emblematica pentru transferul realităților. „Vezi că există o ieșire de fiecare dată?” se întreabă prin una din plăsmuirile interiorității. Interogație ce aduce, evident, cu „Răzbim noi cumva la lumină”. Tot cuvintele magice ce preced sinucideri întârziate prin dialogul prelungit
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
un anume context istoric și cultural". Sînt cuvinte prilejuite de prima carte postumă a lui Marian Papahagi, transformate într-o veritabilă profesiune de credință. În tumultul vieții, căci cronicile din prima parte radiografiază în bună măsură pagini din exil, din carcera comunistă sau din subteranele torturii, "cronicarul" înregistrează nu culisele senzaționale, nici scenele polemice, care macină energii, ci dovezile unei etici exigente, mărturiile scrisului văzut drept conștiință a unei misiuni. De altfel, gravitatea raportării la un text (văzut întotdeauna ca semn
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
ca un arc torsionat ca un cerc între istorie și mit iluzii ale necuprinsului și ale prea plinului găuri negre și diluții de gînduri în nesfîrșitul palpabil ca o cascadă de existențe unele visate de altele unele mîncate de altele carcere fără repaos labirinturi înflorind în viața mea zugrăveală și cenușă am reușit să depun mărturie despre Tine dar nu am fost întru Tine aștept în vidul gîndului în care s-a născut să se întoarcă timpul înapoi în miezul labirintului
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
pleznesc în ceața toracelui în întunericul animal imagini se scurg încet cu tot raiul de sînge porumb smuls de pe știuleți cangrenați amintirile mele tunel luminos seringă moleculă tratament metafizic pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria asupra
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
urmă, o doamnă căreia natura i-a luat cochetăria, lăsîndu-i pasiunea excentrică, iar cultura (din '47 încolo) i-a luat blazonul literar, lăsîndu-i doar sertarul și refuzul. Apoi, și mai aproape de vremea noastră, două femei exersînd burlescul supraviețuirii, într-o carceră atît de absurdă că-ți vine să rîzi, atît de concretă că-ți vine să plîngi. Mai tîrziu, doamna cu care ,istorisirea" pleacă din țară, desfăcîndu-se într-o pereche de povești, una care pătimește în amintirea Mamei furate, aici, alta
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
emplacements", în other words the conquest of the centres that produce and extend consent. Keywords: Gramsci Antonio, Marxism, Italian Communism, Egemony, Theory of State, Civil Society. Stato " integrale" o "allargato" "Stato" e "società civile" sono categorie che nei Quaderni del carcere di Gramsci hanno certamente una presenza e un significato anche presi în sé. È tuttavia mia convinzione che l'unico modo per coglierne bene îl senso è considerarli în modo dialetticamente connesso, come un tutt'uno articolato, mă unitario. È
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
considerazione sganciata da queste coordinate di fondo. Note 1 Christine Buci-Glucksmann, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976, p. 65 2 Indico în questo modo direttamente nel testo Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Îl primo numero riguarda îl quaderno, îl secondo îl paragrafo, îl terzo la pagina o le pagine, Q 10 ÎI, 41. VI, p. 1310. 3 Ibidem, Q 1, pp. 150
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ibidem, Q 1, pp. 150, 132. 4 Ibidem, Q 4, pp. 38, 460. 5 Ibidem, Q 4, 49, p. 476. 6 Ibidem, Q 10 ÎI, 15, pp. 1253-1254. 7 Ibidem, Q 12, 1, p. 1518. 8 Antonio Gramsci, Lettere dal carcere, a cură di Antonio A. Santucci, Palermo, Sellerio, 1996, pp. 458-459. 9 Ibidem, Q 1, pp. 47, 56. 10 Ibidem, Q 9, pp. 69, 1141. 11 Ibidem, Q 7, pp. 28, 876. 12 Ibidem, Q 7, pp. 83, 914. 13
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pp. 130, 1020. 18 Ibidem, Q 6, pp. 10, 691. 19 Ibidem, Q 15, pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of the modern italian state) Ioana Cristea DRĂGULIN Abstract. The main conclusion that Antonio Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard a adus argumente, cu precădere pe parcusul Caietelor din Închisoare, (Quaderni del Carcere) că proiectul creării statului și a națiunii italiene a fost impus de structurile statului piemontez și ulterior italian fără să fie acceptată o alternativă. Totodată, prin critică adusă metodelor, și-a imaginat un model risorgimental alternativ, prin care metodele evoluționiste
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p.89. 7 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), Editura Politică, București, 1969, p. 212. 9 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., p.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]