KorAP: Find »[drukola/base=carcinogen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...32 >

787 matches

Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997

din fumul de Ńigară aparŃin unor multiple și variate clase chimice, incluzând hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozamine, amine aromatice, aldehide, hidrocarburi organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru om; grup2B posibil carcinogene pentru om (292). Cei mai importanŃi factori din tutun cu rol în carcinogeneză sunt nitrozaminele derivate din nicotină, aproximativ 43

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
clase chimice, incluzând hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozamine, amine aromatice, aldehide, hidrocarburi organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru om; grup2B posibil carcinogene pentru om (292). Cei mai importanŃi factori din tutun cu rol în carcinogeneză sunt nitrozaminele derivate din nicotină, aproximativ 43 de astfel de substanŃe fiind identificate, mai cunoscute fiind

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
N-nitrozamine, amine aromatice, aldehide, hidrocarburi organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru om; grup2B posibil carcinogene pentru om (292). Cei mai importanŃi factori din tutun cu rol în carcinogeneză sunt nitrozaminele derivate din nicotină, aproximativ 43 de astfel de substanŃe fiind identificate, mai cunoscute fiind N-nitrozonornicotina și 4-metil-nitrozamino-1butanona (293) 3.13

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru om; grup2B posibil carcinogene pentru om (292). Cei mai importanŃi factori din tutun cu rol în carcinogeneză sunt nitrozaminele derivate din nicotină, aproximativ 43 de astfel de substanŃe fiind identificate, mai cunoscute fiind N-nitrozonornicotina și 4-metil-nitrozamino-1butanona (293) 3.13.1. Cancerul bronhopulmonar Studiile epidemiologice

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
demonstrat că 85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar ar putea fi prevenite prin renunŃarea la fumat (295). Rolul fumatului în determinarea cancerului bronhopulmonar a fost demonstrat atât prin datele de prevalenŃă obŃinute în studii epidemiologice, cât și prin dovedirea rolului carcinogen al unor componente chimice provenind din combustia tutunului: hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice și nitrozamine. Benzo[a]piren activează oncogenele și interacŃionează cu ADN-ul. Dintre nitrozamine, N’-nitrozonornicotina este una dintre cele mai importante, cu rol dovedit în producerea

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
combustia tutunului: hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice și nitrozamine. Benzo[a]piren activează oncogenele și interacŃionează cu ADN-ul. Dintre nitrozamine, N’-nitrozonornicotina este una dintre cele mai importante, cu rol dovedit în producerea cancerului de tract respirator superior. SubstanŃele carcinogene din tutun produc efecte prin legare la nivelul ADN-ului, inducând leziuni ale lanŃului de ADN prin procese de oxidare și prin peroxidarea lipidelor. Rolul substanŃelor carcinogene provenite din fumat poate fi modulat datorită variabilităŃii genetice care determină diferenŃe ale

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
mai importante, cu rol dovedit în producerea cancerului de tract respirator superior. SubstanŃele carcinogene din tutun produc efecte prin legare la nivelul ADN-ului, inducând leziuni ale lanŃului de ADN prin procese de oxidare și prin peroxidarea lipidelor. Rolul substanŃelor carcinogene provenite din fumat poate fi modulat datorită variabilităŃii genetice care determină diferenŃe ale metabolizării lor prin nivelurile diferite de activitate ale enzimelor superfamiliei citocromului P450 și ale sistemului glutation S-transferazei (296). Hidrocarburile policiclice aromatice și aminele aromatice trebuie activate de

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
Polimorfismul genetic al CYP1A1 a fost dovedit în determinarea riscului de cancer bronhopulmonar. S-a demonstrat rolul variantelor alelice m1 și m2 în dezvoltarea carcinomului bronșic cu celule mici (298). Studiile au arătat că anumiŃi factori fiziologici pot influenŃa riscul carcinogen legat de fumat. Fumătorii cu un indice de masă corporală scăzut au un risc mai mare de dezvoltare a neoplaziei pulmonare în comparaŃie cu subiecŃii cu greutate normală. Se pare că greutatea redusă este un factor de susceptibilitate pentru afectarea

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
cu un indice de masă corporală scăzut au un risc mai mare de dezvoltare a neoplaziei pulmonare în comparaŃie cu subiecŃii cu greutate normală. Se pare că greutatea redusă este un factor de susceptibilitate pentru afectarea ADN ului de către compușii carcinogeni, ceea ce susŃine relaŃia între indicele de masă corporală și riscul de cancer bronhopulmonar. ExplicaŃia ar putea consta în proprietăŃile lipofilice ale substanŃelor carcinogene din tutun care se pot acumula în Ńesutul adipos (299). 3.13.2. Cancerul cavităŃii bucale, faringelui

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
normală. Se pare că greutatea redusă este un factor de susceptibilitate pentru afectarea ADN ului de către compușii carcinogeni, ceea ce susŃine relaŃia între indicele de masă corporală și riscul de cancer bronhopulmonar. ExplicaŃia ar putea consta în proprietăŃile lipofilice ale substanŃelor carcinogene din tutun care se pot acumula în Ńesutul adipos (299). 3.13.2. Cancerul cavităŃii bucale, faringelui și laringelui Riscul de cancer orofaringian este de 2 până la 18 ori mai mare la fumători comparativ cu nefumătorii și este proporŃional cu

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
Cancerul esofagian După cancerul pulmonar, tumorile maligne esofagiene sunt următoarele, ca pondere, având ca factor de risc fumatul. Riscul de a dezvolta acest tip de neoplazie este direct proporŃional cu numărul pachete-an (303). Acet tip de tumoră malignă este datorată carcinogenilor de contact, în special când aceștia sunt cantonaŃi în faringe sau sunt epuraŃi de plămâni și ajung la nivelul mucoasei esofagiane și produc cancerul (304). În Statele Unite ale Americii 80% din cancerele esofagiene sunt atribuite fumatului. Alcoolul potenŃează efectul carcinogen

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
carcinogenilor de contact, în special când aceștia sunt cantonaŃi în faringe sau sunt epuraŃi de plămâni și ajung la nivelul mucoasei esofagiane și produc cancerul (304). În Statele Unite ale Americii 80% din cancerele esofagiene sunt atribuite fumatului. Alcoolul potenŃează efectul carcinogen al fumatului în dezvoltarea cancerelor tubului digestiv (305). 3.13.4. Cancerul gastric Conform unui studiu desfășurat în Polonia pe un număr de 741 pacienŃi, riscul de cancer gastric a fost superior la fumători faŃă de nefumători (306). Riscul se

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
de col uterin, acest tip de neoplasm a fost atribuit într-o treime din cazuri fumatului (318). Nicotina și cotinina au fost detectate în mucusul cervical, la niveluri corelate cu numărul de Ńigări fumate. De asemenea, anumite nitrozamine cu proprietăŃi carcinogene au fost detectate în mucusul cervical al fumătoarelor la valori triple comparativ cu nefumătoarele (319). Riscul relativ de cancer de prostată la marii fumători (mai mult de 40 Ńigări pe zi) este mai mare cu 51%-80%, faŃă de nefumători

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
cercetări similare care au arătat că sugarii cu mame fumătoare, cu prematuritate, dezvoltă tumori cerebrale și leucemii acute (328). Aceste tumori sunt probabil, consecinŃa distrugerii ADN ului celulelor seminale de către compușii chimici din tutun, precum și datorită pasajului transplacentar al compușilor carcinogeni din tutun către fetus. Studii aupra subiecŃilor expuși ocupaŃional la benzen au arătat incidenŃe crescute ale leucemiilor la aceștia. S-au efectuat ulterior studii care au demonstrat acest efect al benzenului și la fumători (329) CAPITOLUL 4. TERAPIA PENTRU RENUNłAREA

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552

procesului de excreție, ele pot Împiedica intrarea colesterolului În sânge, inhibând absorbția lui În intestin. Prin urmare, penuria de fibre poate mări riscul de apariție a afecțiunilor coronariene induse de colesterol; cancerul colonului: Întrucât fibrele pot accelera trecerea potențialilor agenți carcinogeni prin intestinul gros, ele reduc riscul staționării acestora În colon și apariția tumorilor maligne locale; diabetul: penuria de fibre În alimentație dereglează secretarea insulinei de către pancreas. Aceasta duce la excesul de zahăr În sistemul circulator; diverticulita: constipația care rezultă din

Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
conțin mult sulforafan, care ajută la prevenirea și la tratarea tuturor tipurilor de cancer. Beți regulat sucuri de legume. S-a constatat că sucul unor legume obișnuite, cum ar fi morcovii și varza, poate reduce mutațiile celulare produse de agenții carcinogeni din fumul de țigară și din cel provenit de la carnea arsă (grătar). Mâncați multe fructe și beți suc de fructe - În special struguri, lămâi, mere și banane. Eliminați complet din alimentație carnea de vită. Carnea tinde să slăbească sistemul imunitar

Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
preveni cancerul mamar, Împiedicând celulele normale să se transforme În celule canceroase. Adoptați un regim sărac În grăsimi și bogat În fibre naturale, care mărește excreția estrogenului și scade cantitatea de hormoni din fluxul sanguin. De asemenea, fibrele ușurează Îndepărtarea carcinogenilor din corp și mențin sănătatea colonului și a intestinelor. Mâncați alimente bogate În beta-caroten, cum sunt portocalele, morcovii, pepenele galben și caisele. Mâncați regulat plante marine - varec, alge brune, nori (alge comestibile din specia Porphyra), mușchi irlandez (Chondrus crispus), Rhodymenia

Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311

ovăz, orez, soia, sorg etc); cea mai periculoasă este considerată ochratoxina A, care se acumulează în țesuturi (ficat, rinichi, mușchi) și se elimină prin lapte; * patulina este extrem de toxică pentru oameni, animale și plante, fiind creditată cu acțiune mutagenă și carcinogenă; * sterigmatocistinele se întâlnesc în cereale, făină, suc de grepfruit, carne, brânzeturi etc și au efecte toxice și carcinogene asemănătoare cu aflatoxina B1; ele sunt produse, în principal, de Aspergillus versicolor. Depozitarea cerealelor la umidități ridicate favorizează invadarea semințelor de către mucegaiuri

Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi (2012) [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
rinichi, mușchi) și se elimină prin lapte; * patulina este extrem de toxică pentru oameni, animale și plante, fiind creditată cu acțiune mutagenă și carcinogenă; * sterigmatocistinele se întâlnesc în cereale, făină, suc de grepfruit, carne, brânzeturi etc și au efecte toxice și carcinogene asemănătoare cu aflatoxina B1; ele sunt produse, în principal, de Aspergillus versicolor. Depozitarea cerealelor la umidități ridicate favorizează invadarea semințelor de către mucegaiuri; cea mai mare rată de producere a aflatoxinelor se constată atunci când depozitarea are loc la temperaturi de +25

Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi (2012) [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

că neoplazia recunoaște o determinare plurifactorială. Identificarea factorilor cauzali și a mecanismelor de acțiune este deosebit de importantă pentru prevenirea cancerului. 1. Carcinogeneza este mecanismul prin care un țesut normal este transformat într-un țesut canceros. Au fort descriși numeroși factori (carcinogeni) cauzatori: ereditatea, imunitatea, factori chimici, fizici, biologici, geografici, rasa, alimentația, vârsta, sexul, factori endocrini, stări și leziuni precanceroase. Există multiple teorii care încearcă să explice mecanismele transformării maligne. 2. Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare (sialomucine), creșterea tumorală rapidă, blocarea reacțiilor imune și slăbirea supravegherii imune (imunodeficiență). 4. Carcinogeni chimici: Sunt cunoscute numeroase substanțe chimice care pot induce apariția neoplaziilor, la animal sau om (tabelul 17.2). Aceste substanțe acționează, direct sau prin produșii lor de metabolism, asupra sintezei proteice determinând alterări ale enzimelor și ale proteinelor de structură

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
lor de metabolism, asupra sintezei proteice determinând alterări ale enzimelor și ale proteinelor de structură care vor induce mutații ale diviziunii celulare și ale imunității celulare. Efectul carcinogenetic al acestor substanțe este dependent de doză și timp de expunere. 5. Carcinogeni fizici: Expunerea la diferite tipuri de radiații este reputată drept cauzatoare de neoplazii: razele ultraviolete produc cancere cutanate, radiațiile ionizante sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene, iar razele X cancere cutanate, etc. Radiațiile acționează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora care conduce la

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
cancere cutanate, radiațiile ionizante sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene, iar razele X cancere cutanate, etc. Radiațiile acționează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora care conduce la apariția și selectarea clonelor tumorale. Efectul carcinogenetic este dependent de doză și timp de expunere. 6. Carcinogeni virali: Există multiple dovezi ale efectului carcinogenic al unor virusuri asupra animalelor și a omului. Sunt implicați atât virusuri ADN (herpetic, Epstein-Barr, Bittner, polio) cât și virusuri ARN (Rous). Mecanismul de acțiune se bazează pe integrarea ADN-ului viral în

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
pigmentari, leucoplazia și displazia mucoaselor, neurofibromatoza, polipii colonici și rectali, rectocolita ulcerohemoragică. Este deosebit de importantă identificarea acestor leziuni, care corect urmărite și tratate, previne apariția neoplaziei. În actualul stadiu al cunoștințelor, am putea schematiza carcinogeneza astfel: celula normală sub acțiunea carcinogenilor (chimici, fizici, virali) devine o celulă susceptibilă care în prezența cofactorilor (ereditate, mediu, vârstă, status hormonal, iritație cronică) se transformă într-o celulă mutantă cu identitate pierdută și cu un mare potențial de creștere. Asupra acestei celule acționează mecanismele de

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
în diagnosticul și monitorizarea postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]