157 matches
-
conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G., Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București. Diamant, Teodor, 1958
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
române literare, București, 1961, 216-232; Lăudat, Ist. lit., I, 214-237; Ștefan Pascu, Sur la version latine de la chronique d’Ureche, „Revue roumaine d’histoire”, 1963, 3; Ist. lit., I (1964), 353-364, 384; Panaitescu, Începuturile, 202-211; Ivașcu, Ist. lit., 147-152; Gh. Cardaș, Odiseea celui mai vechi manuscris inedit al cronicii lui Gr. Ureche, MO, 1970, 5-6; Ion Trăistaru, Portretul în cronica lui Grigore Ureche, R, 1970, 8; I.D. Lăudat, Grigore Ureche, Iași, 1971; Panaitescu, Contribuții, 477-503; Chițimia, Probleme, 197-271; Eugen Negrici, Narațiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
ionale pour L'UNESCO). Capitolul 6 (a) p. 89 în legătură cu problemele generale ale tehnicii informației, v. Aurel Avramescu și Virgil Cîndea, Introducere în documentarea științifică, București, 1960. Pentru teoria bibliografiei, ca și o prezentare generală a bibliografiilor existente v. Gh. Cardaș, Tratat de bibliografie, București, 1931 ; N. Georgescu-Tistu, Bibliografia literară română, București, 1932 ; B. Teodorescu, Istoria bibliografiei românești, București, 1945 ;' Dan Simonescu, Metodica și mijloacele muncii științifice, în Limbă și literatură, voi. VI, 1962. Menționăm totuși principalele bibliografii pe domenii : Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
bio-bibliografic, București, 1959 ; Gavril Scridon, loan Domsa, G, Coșbuc, București, 1965 ; bibliografiile eminesciene întocmite de Jucan Grazian, publicate în Limbă și literatură, voi. V (1961), IX (1965), X (1965). O imensă colecție de documente au publicat I. E. Torouțiu si Gh. Cardaș, Studii și documente literare, 13 vol., București, 1931-1946. Cîteva cataloage de corespondență : Marta Anineanu, Catalogul corespondenței lui V. A. Alecsandri, București, 1957 ; Z. N. Pop, Catalogul corespondenței lui Kogălniceanu, 1959 ; N. Liu, Catalogul corespondenței lui Ion Ghica, București, 1962 ; Extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921), este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
T. Marinetti. La o anchetă în rândul scriitorilor, răspund Gala Galaction, G. Murnu și I. M. Sadoveanu. Preponderente sunt rubricile, cu caracter permanent sau periodic, „Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
latin-român din secolul al XVIII-lea printre manuscrisele Bibliotecii Brukenthal, SCL, 1960, 3; Ștefan Meteș, Din relațiile noastre cu Rusia, MA, 1960, 11-12; Seche, Schiță, I, 10-11; C. Șerban, Contribuție la repertoriul corespondenței stolnicului Constantin Cantacuzino, STD, 1966, 4; Gh. Cardaș, Teodor Corbea, poet și traducător al „Psaltirii”, MO, 1967, 1-2; Octavian Șchiau, Doina Curticăpeanu, „Psaltirea” lui Teodor Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
932; Perpessicius, Opere, II, 30-33; George Baiculescu, George Cornea, „Nebunia lumii”, ALA, 1925, 219; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nebunia lumii” de George Cornea, „Aurora”, 1925, 1007; Tudor Teodorescu-Braniște, G. Cornea, „Aurora”, 1925, 1215; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 277-281; Gh. Cardaș, O lacrimă în amintirea unui prieten: George Cornea, „Țara de Jos”, 1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George Cornea, VL, 1926, 3; Lovinescu, Scrieri, II, 360-363; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 69-71; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
de educație plastică. Expozițiile personale au beneficiat de cronici prezentate de personalități cunoscute în viața artistică: Petre Comarnescu, Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Radu Negru. Am realizat două busturi monumentale reprezentându-i pe Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș la comanda Ministerului Agriculturii. Munca de creație nu am considerat-o ruptă de activitatea pe care o desfășor la catedră de aproape treizeci de ani. Am predat mai multe discipline:Desen tehnic și proiectiv,Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Portret, Compoziție I-II, Copiii lumii, Fata cu flori decembrie, Sala Victoria, Iași Expoziție de artă plastică Participă cu două portrete și lucrarea Rod bogat 1987 Conservatorul George Enescu, Iași Expoziție de artă plastică 1989 A realizat bustul biologului Agricola Cardaș (1883-1955) în piatră, amplasat în parcul de la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad, Iași. 2000 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS Participă cu lucrările Rocă de șist lemn și Mărul -ipsos 2002 S-a stins din viață, în data
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
București, 1962 (în colaborare cu Vladimir Cogan); Theun de Vries, Fata cu părul roșu, București, 1962 (în colaborare cu H.R. Radian); Elsa Triolet, Sufletul.Vârsta de Nylon, București, 1964; Boris Polevoi, Pe țărmul sălbatic, București 1964 (în colaborare cu M. Cardaș); Henri Perruchot, Viața lui Cezanne, București, 1967; Maurice Druon, Regii blestemați, I-III, București, 1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh. Cardaș (8/1991) și Al. Busuioceanu în corespondență cu Gh. D. Mugur (9-10/1994), Cincinat Pavelescu în două ipostaze caracteristice (7-8/1994). Cronicile literare sunt semnate de Octavian Blaga (un timp în cadrul rubricii „Halatus libri”), Miron Blaga, George Corbu, Ion Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
Brianțev, Pe gheața subțire, București, 1964 (în colaborare cu G. Sutașu); Wladislaw Reymont, Țăranii, I-II, pref. Stan Velea, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Holban și B. Jordan); Dhan Gopol Mukherdjee, În junglă, București, 1966 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Frans Eemil Sillanpää, Silja sau O soartă zbuciumată, pref. Alexandru Sever, București, 1967; Antonina Vallentin, Leonardo da Vinci, I-II, București, 1968. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Moartea în pădure”, CNT, 1966, 1; Martin, Generație, 147-155; Dimisianu, Prozatori, 84-88; Adrian Păunescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Nina Melincenco); Vsevolod Ivanov, Parhomenco, București, 1951; A.S. Serafimovici, Torentul de fier, București, 1959 (în colaborare cu Ada Steinberg); D. Davurin, Trenul regimentar, București, 1959 (în colaborare cu Galia Faresova); Vsevolod Kocetov, Frații Erșov, București, 1960 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Galina Nikolaeva, Bătălie în marș, I-II, București, 1960 (în colaborare cu Nicolae Stoenescu); Vilis Lațis, După furtună, București, 1965 (în colaborare cu Iuri Ionescu); Albert Camus, Caligula, în Albert Camus, Teatru, București, 1970. Repere bibliografice: Savin Bratu, Cronici, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
al celor trei Todicești, atât prin mamă, cât și prin tată. Deci dublu nepot. Cu soția matale sunt văr al doilea; tot dublu. 2) Romanțele lui Vict.( or) Manoliu le-am avut. Astăzi sunt sau la Academie, sau la Gh. Cardaș, a cărui adresă o poți obține de la fratele său: Fălticeni, str. Ion Creangă 115271. Eu Însă Îți trimit fotocopiile copertelor. Tot este ceva. 3) Cu urmașele familiei Millo eu am avut legături aci, fiind oarecum rude f. de departe și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
f. de departe și prin alianță. Lucia Brăiloiu 272 este În pat de câteva luni. Are o grea fractură. Nu știu nimic nou despre ea; dar am putință să aflu și Îți voi comunica. 271 E vorba de institutorul Constantin Cardaș. 272 Soția muzicologului și folcloristului Constantin Brăiloiu. 779 Brăiloiu a murit la Paris, nu În Elveția. Cealaltă fiică (Maria)273 deasemenea o cunosc și mă Întâlnesc cu ea. Acum fiind bolnav nu am văzut-o de mult. O voi căuta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță 816 RĂDĂȘANU, Gheorghe 329 1 Bogata, sâmbătă 11 iulie 1970 Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți-vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș 676, Dl. Ghelemé677 etc. 675 Funcționar originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
organizat festivitățile prilejuite de unirea Dobrogei cu România, beneficiind de sprijinul consulului Franței, Emile Langle, cel care a conceput planul de decorare a orașului în cinstea acestui eveniment. Astfel, au fost ridicate trei arcuri de triumf decorate de către pictorul Enache Cardaș și tapițerul german Johan Jung. Este semnificativ faptul că au fost construite arcuri de triumf chiar și de către comunitățile: greacă, bulgară și evreiască din oraș415. În ziua de 14 noiembrie 1878 au avut loc la Tulcea festivități prilejuite de sosirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu autoritățile, și de către elevii școlilor din Măcin, Cerna, Carcaliu și Jijila"2741. La Isaccea, familia regală a fost întâmpinată de "o mulțime imensă (...) în frunte cu domnul A. Bălteanu, directorul prefecturii Tulcea, domnul A. Nicolau, subprefectul plășii Măcin, domnul Cardaș, primarul Isaccei, cu întreg consiliul comunal, clerul, școlile și reprezentanții tuturor naționalităților"2742. În orașul Tulcea "atât cheiul, cât și străzile I. C. Brătianu și Carol (...) sumt împodobite cu verdeață, stindarede naționale și ghirlande"2743. La decorarea orașului a lucrat personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]