157 matches
-
sau Palavre și anecdote, pref. M.E. [M. Eminescu], București, 1882; Obiceiuri la români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie, București, 1898. Repere bibliografice: Ov. Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 332; Gh. Cardaș, E. Baican, DCL, I, 111-113; Dicț. lit. 1900, 71; Datcu, Dicț. etnolog., I, 52-53. I.D.
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921), este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
organizat festivitățile prilejuite de unirea Dobrogei cu România, beneficiind de sprijinul consulului Franței, Emile Langle, cel care a conceput planul de decorare a orașului în cinstea acestui eveniment. Astfel, au fost ridicate trei arcuri de triumf decorate de către pictorul Enache Cardaș și tapițerul german Johan Jung. Este semnificativ faptul că au fost construite arcuri de triumf chiar și de către comunitățile: greacă, bulgară și evreiască din oraș415. În ziua de 14 noiembrie 1878 au avut loc la Tulcea festivități prilejuite de sosirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu autoritățile, și de către elevii școlilor din Măcin, Cerna, Carcaliu și Jijila"2741. La Isaccea, familia regală a fost întâmpinată de "o mulțime imensă (...) în frunte cu domnul A. Bălteanu, directorul prefecturii Tulcea, domnul A. Nicolau, subprefectul plășii Măcin, domnul Cardaș, primarul Isaccei, cu întreg consiliul comunal, clerul, școlile și reprezentanții tuturor naționalităților"2742. În orașul Tulcea "atât cheiul, cât și străzile I. C. Brătianu și Carol (...) sumt împodobite cu verdeață, stindarede naționale și ghirlande"2743. La decorarea orașului a lucrat personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mavrocordat, mareșalul Curții Majestății Sale Regelui, comandorul Spiropol, inginerul Râmniceanu, inginerul Ștefănescu, directorul Navigației Fluviale Române, și doamnele Bengescu și Poienaru, doamne de onoare ale Majestății Sale Regina. La Isaccea familia regală a fost întâmpinată de către domnii "subprefect Alexandrescu, primar Cardaș, primarii de prin împrejurimi, cu eșarfele lor tricolore, notabilitățile din Isaccea și împrejurimi"3063. Nava pe care se afla familia regală a trecut prin fața portului Tulcea îndreptându-se spre localitatea Ceatal din Delta Dunării, "unde a rămas peste noapte"3064
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Printre semnatarii telegramei expediate din Sulina se afla atât primarul orașului, domnul A. Petra, cât și ajutorul primarului, domnul D. Jalbă. De asemenea, telegrama expediată din Isaccea era semnată, printre alții, și de către domnul Ștefan Cardaș, președintele comisiei interimare din localitate, și domnul Zisu Psaropol, vicepreședintele comisiei. Telegrama expediată din orașul Chilia Veche era semnată de numeroși cetățeni, printre care și domnul Theodor Serian, primarul localității. La 20 februarie 1912 Direcția Administrației Generale a Personalului din cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
difuzate în țară și străinătate. Scriu în revistă medici, scriitori și publiciști recunoscuți, cum 383 ar fi cei citați dar și prof. dr. Corneliu Sadetay, dr. Richard Constantinescu, prof.dr. Gh. Scripcaru, prof. dr. Traian Ataman, Prof.dr.Nicolae Gorun, dr.Elena Cardaș, dr. Virgil Răzescu, dr. Liliana Grădinaru, dr. Viorica Botezatu, prof. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, dr. Cezar Popescu, dar și mulți colaboratori care întăresc sentimentul de breaslă. Revenirea lor cu noi și noi intervenții în revista care le place și o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de educație plastică. Expozițiile personale au beneficiat de cronici prezentate de personalități cunoscute în viața artistică: Petre Comarnescu, Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Radu Negru. Am realizat două busturi monumentale reprezentându-i pe Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș la comanda Ministerului Agriculturii. Munca de creație nu am considerat-o ruptă de activitatea pe care o desfășor la catedră de aproape treizeci de ani. Am predat mai multe discipline:Desen tehnic și proiectiv,Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Portret, Compoziție I-II, Copiii lumii, Fata cu flori decembrie, Sala Victoria, Iași Expoziție de artă plastică Participă cu două portrete și lucrarea Rod bogat 1987 Conservatorul George Enescu, Iași Expoziție de artă plastică 1989 A realizat bustul biologului Agricola Cardaș (1883-1955) în piatră, amplasat în parcul de la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad, Iași. 2000 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS Participă cu lucrările Rocă de șist lemn și Mărul -ipsos 2002 S-a stins din viață, în data
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
M. EMINESCU, Literatura populară, ediția D. MURĂRAȘU, pag. 315 și 569. 129. I. CREȚU, op. cit., pag. 69. 130. IOAN SLAVICI, op. cit, pag. 20. 131 AUGUSTIN Z, N. POP, Contribuții documentare, pag. 206 și 287. 132. I. E. TOROUȚIU și GH. CARDAȘ, Studii și doc. literare, I, pag. 313. 133. Actul de căsătorie, la AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., p. 90. 134. I. E. TOROUȚIU, op. cit. vol. IV, pag. 82. 135. IDEM, ibidem, pag. 92 și urm. 136. IDEM, ibidem, pag. 96
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G., Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București. Diamant, Teodor, 1958
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sale, St. O. Iosif), Al. Marcu recomandă scriitori italieni recenți, din care și traduce, D. Caracostea urmărește motivul eminescian „Miron și frumoasa fără corp”, Barbu Solacolu analizează raporturile dintre literatură și societate și îl prezintă pe „reformatorul social Saint-Simon”, Gh. Cardaș examinează studierea literaturii în universitate și cărți mai vechi ori mai noi, Emanoil Ciomac dă un studiu despre „miturile wagneriene”, Ioan I. Cantacuzino se ocupă de pictura modernă, arhitectul G. Balș se oprește asupra artei vechi românești, Liviu Marian schițează
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui Paul I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor, completate intermitent cu selecții de texte („Pagini uitate”), rubricile informative „O seamă de cuvinte” și „Ecouri”, cât și, doar în prima parte a anului 1926
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
în colaborare cu Xenia Stroe); Leonid Andreev, Nuvele și povestiri, pref. Tamara Gane, București, 1963 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); Și-Nai-an, Pe malul apei, București, 1963 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Galina Nikolaeva, Povestiri, București, 1965 (în colaborare cu Mihai Cardaș); Rómulo Gallegos, Canaima, București, 1966 (în colaborare cu Constantin Duhăneanu); M. Korșunov, Când îngheață ploile, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Iliescu); V. P. Axionov, La jumătatea drumului spre lună, București, 1967 (în colaborare cu Radu Albala și Eleonora Mircea
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea lui Haralamb Vasiliu și de activitatea acestuia în Secția Agricolă de la Universitatea ieșeană. Medalia subliniază prin efigiile reversului și rolul de excepție pe care l-au avut în viața instituției academice respective, Agricola Cardaș și Neculai Zamfirescu (fig. 50rv). În același timp pe aversul medaliei este valorificată și imaginea simbol a impozantului edificiu din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scapă medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a murit în 1991. Considerăm că sub numele savantului trebuiau marcați anul nașterii și anul morții acestuia, iar anii 1891-1991 puteau să fie trecuți pe revers, în locul inscripției de sub monumentul funerar, care strică unitatea tematică a medaliei. HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ, NECULAI ZAMFIRESCU Personalitatea de numele căreia se leagă înființarea la Iași a învățământului superior agricol a văzut lumina zilei în satul Păușești, comuna Dumești, jud. Iași, la 17 iulie 1880. Așa cum ne informează Ionel Maftei în primul volum din lucrarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
puternice, de proeminența pomeților și a bărbiei, accentuată de gropiță, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricola Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanță de tip aristocratic dată de ansamblul feței, la Agricola Cardaș. Credem că medaliile prezentate în figurile 49av/49rv și 50av/50rv sugerează, prin mijlocirea legendelor și a imaginilor plastice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricola Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanță de tip aristocratic dată de ansamblul feței, la Agricola Cardaș. Credem că medaliile prezentate în figurile 49av/49rv și 50av/50rv sugerează, prin mijlocirea legendelor și a imaginilor plastice, etapele parcurse de învățământul superior agronomic ieșean până la actuala Universitate de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se înființează Secția de Științe Agricole de la Facultatea de Științe a Universității din Iași, ilustrată medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricola Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole în Facultatea de Științe Agricole a Universității ieșene și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole în Facultatea de Științe Agricole a Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricola Cardaș este ilustrativă și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice de valoare fost înlăturate de la catedră pe motive politice. Alături de cei doi mari ctitori, Neculai Zamfirescu, absolvent eminent al Secției de Științe Agricole, reținut
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]