166 matches
-
î.Hr. și în decursul secolelor al IV-lea și al III-lea î.Hr., pe vremea când era probabil capitala statului get, numindu-se Daosdava ("daòi" este denumirea de origine traco-frigiană pentru „lupi”). Celebre sunt picturile murale și reliefurile celor zece cariatide care împodobesc un mormânt din incinta metropolei, consacrate înfățișării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (vezi formele tracice ale orfismului). Acest mormânt este impresionant și prin dimensiuni: cripta are o înălțime de 4,45 m și o lungime de
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
mormânt din incinta metropolei, consacrate înfățișării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (vezi formele tracice ale orfismului). Acest mormânt este impresionant și prin dimensiuni: cripta are o înălțime de 4,45 m și o lungime de 3,92 m. Cariatidele sunt, conform orfismului tracic, organizate într-un grup de patru, care „susține” arhitrava, și două grupuri de câte trei, care împodobesc laturile încăperii. Picturile, rămase neterminate, o înfățișează pe Zeița Mamă, asistată de patru purtătoare de daruri și cununi, învestind
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
Săptămâna, Viața Românească, Albina, Ifiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balș, Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu, Veșmânt și culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârșit de Mircea Eliade. Prima expoziție personală, de sculptură și desen, Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expozițiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziția de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziția de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
dorice, precum și primele încercări de a dirija evoluția orașului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbey este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea planul orașului căpătă treptat, și datorită proiectelor urbanistice inițiate de Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
decorative de metal.În centru se află un chioșc de grădină înălțat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul șef al clădirilor istorice, care oferă o priveliște completă asupra întregii zone ale labirintului.Labirintul oferă și ocazia de a descoperi "cariatidele" adăugate de Caterina de Medici pe fațada castelului; la 300 de ani după ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților. Aflată în
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
șef al clădirilor istorice, care oferă o priveliște completă asupra întregii zone ale labirintului.Labirintul oferă și ocazia de a descoperi "cariatidele" adăugate de Caterina de Medici pe fațada castelului; la 300 de ani după ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților. Aflată în partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii râului), grădina e protejată de eventualele inundații pentru că
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
Universitatea din București. Activitatea sa culturală evidențiază următoarele funcții: Opera poetică a lui Ion Gheorghe, cea eliberată „prompt“ de lestul stihuirilor proletcultiste din "Pâine și sare" (roman în versuri - București, Editura pentru Literatură, 1957), "Căile pământului" (București, Editura Tineretului, 1960), "Cariatida" (București, Editura Tineretului, 1964; augmentat, în ediția din 1967) etc., reunește în bogata-i corolă policromă volumele: Este prezent în: Opera poetică a lui Ion Gheorghe ilustrează, după judecățile critice ale lui Ion Pop, „un foarte ambițios program poetic“, «unul
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
fost înălțate în a doua jumătate a secolului V î.Hr. (culme a perioadei clasice) pentru a înlocui clădirile distruse din timpul războaielor medice. Pe lângă Parthenon, pe Acropolis se mai află și mai micul templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele lui distinctive (stâlpi sculptați sub formă de femei) și o mare poartă de intrare, numită Propylea. Pericle, omul de stat atenian, a pus în aplicare acest program ambițios al construirii de clădiri. Lucrările de construcție au fost supravegheate de Fidias
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
principatului, în special în Monte-Carlo, este Belle Epoque. El își găsește cea mai înfloritoare expresie în din 1878-79 în Marea Sală de Concerte creată de Charles Garnier și Jules Dutrou. Elemente decorative, inclusiv turnulețe, balcoane, mozaicuri multicolore de ceramică și cariatide împrumutate și amestecate pentru a crea o fantezie pitorească a plăcerii și luxului, și o ademenitoare expresie a felului în care Monaco a căutat și caută încă să se înfățișeze. Acest capriccio de elemente franceze, italiene și spaniole a fost
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
pânză); Înțelepciune (2000, ulei/pânză); Testament (2000, ulei/pânză); Patru apostoli (2000, ulei/pânză); Fuga (2001, ulei/pânză); Arcul vieții (2001, ulei/pânză); Parcul îndrăgostiților (2001,ulei/pânză); Natură statică cu vază roșie (2001,ulei/pânză); Edificiu (2001, ulei/pânză); Cariatidele odihnindu-se (2002, ulei/pânză); Timpul cariatidelor (2002, ulei/pânză); Corabia visurilor (2002, ulei/pânză); Lucia (2002, ulei/pânză); 7 martie 2003 (2003, ulei/pânză); Teză (2003, ulei/pânză); Antiteză (2003, ulei/pânză); Portretul lui Silviu Fusu (2003, ulei/pânză
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
ulei/pânză); Patru apostoli (2000, ulei/pânză); Fuga (2001, ulei/pânză); Arcul vieții (2001, ulei/pânză); Parcul îndrăgostiților (2001,ulei/pânză); Natură statică cu vază roșie (2001,ulei/pânză); Edificiu (2001, ulei/pânză); Cariatidele odihnindu-se (2002, ulei/pânză); Timpul cariatidelor (2002, ulei/pânză); Corabia visurilor (2002, ulei/pânză); Lucia (2002, ulei/pânză); 7 martie 2003 (2003, ulei/pânză); Teză (2003, ulei/pânză); Antiteză (2003, ulei/pânză); Portretul lui Silviu Fusu (2003, ulei/pânză); Povestea romantică (2003, ulei/pânză); Poarta spre
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
pe comoditate. Formele mobilierului sunt rectangulare. Scaunele au spătarele drepte, picioarele masive. Patul este caracteristic stilului: are două spătare inegale, curbate spre exterior. Sunt preferate și paturile drepte, dar care au cele două spătare prevăzute cu pilaștri în formă de cariatide. Mesele sunt în general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de animal, sfinx înaripat, cariatidă, gât de lebădă etc. Ca materiale, preferințele se îndreaptă către lemn de acaju, abanos, bronz, metal, marmură. O altă caracteristică o constituie existența mobilierului pentru toaletă și a celui pentru spălat, prevăzut cu oglinzi ovale sau rotunde. Cei mai impotanți
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
îndărăt la ars." "Era interesant acel exemplar?"' "Foarte! Era comic! Ca în Boccaccio. Se epurează și clădirile", continuă Matilda. "Cum clădirile?!" făcui eu mirat. "Da, clădirile. Cunoști blocul din centru, vizavi de Hotel Royal, construit de marele Gociman, cu splendide cariatide... Ei, cariatidele acestea, din pricina sânilor, vor fi dărâmate zilele astea. Tovarășul Calcan, președintele comitetului provizoriu al sfatului popular, ne-a dat, foarte indignat, ordin să terminăm cu "porcăriile" astea..." Nu i-a explicat nimeni?" "Ce să-i explice? Să i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ars." "Era interesant acel exemplar?"' "Foarte! Era comic! Ca în Boccaccio. Se epurează și clădirile", continuă Matilda. "Cum clădirile?!" făcui eu mirat. "Da, clădirile. Cunoști blocul din centru, vizavi de Hotel Royal, construit de marele Gociman, cu splendide cariatide... Ei, cariatidele acestea, din pricina sânilor, vor fi dărâmate zilele astea. Tovarășul Calcan, președintele comitetului provizoriu al sfatului popular, ne-a dat, foarte indignat, ordin să terminăm cu "porcăriile" astea..." Nu i-a explicat nimeni?" "Ce să-i explice? Să i se arate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aceste semne ca pe Matilda, gândeam că n-aveau nici o semnificație neobișnuită. Într-o revoluție se întîmplă multe, revoluția și le asuma, erau inevitabile, când pe scena istoriei apăreau masele... da, puteau călca în picioare câteva cărți, se dărâma o cariatidă, ei și? Aveam să le retipărim acele ediții, ceva mai târziu, desigur, și construi alte cariatide, când tipi așa de proaspeți și idioți ca de-alde Calcan vor fi înlăturați... Puțin pot totuși să anticipez. Nu numai Matilda râdea și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întîmplă multe, revoluția și le asuma, erau inevitabile, când pe scena istoriei apăreau masele... da, puteau călca în picioare câteva cărți, se dărâma o cariatidă, ei și? Aveam să le retipărim acele ediții, ceva mai târziu, desigur, și construi alte cariatide, când tipi așa de proaspeți și idioți ca de-alde Calcan vor fi înlăturați... Puțin pot totuși să anticipez. Nu numai Matilda râdea și nu numai de Calcan, ci și de miniștri, cum era celebrul Zăroni, asupra căruia circulau un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
al lor și de-al altora, într-un desmăț nerușinat. Stătea absolut nemișcată cu brațele la piept având parcă, foarte liniștită, convingerea că pe ea se sprijină lumea, pe picioarele ei voinice, pe umerii ei zdraveni, pe ceafa ei de cariatidă, pe umerii ei îndoiți, dar nu încovoiați, ca să-și acopere cu brațele sânii (altă avere care nu trebuia expusă), în timp ce noi ăștia, neliniștiți, implicați în drame care ne desbinau și care ne plimbam încoace și încolo sub impulsul unor gânduri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
auriu. Studentele se înghesuiau frenetic, înnebunite de plăcere. Am dat să intru în facultate, cu cheful și determinarea celui care vine peste program la locul de muncă, dar m-am împiedicat de-un obiect ascuțit și mi-am pierdut echilibrul. Cariatidele pieptoase ce sprijineau acoperișul au început să se învârtă, umbrele ferestrelor s-au alungit peste spațiul eliberat de picioare și, pentru o clipă, m-am simțit ca-n Chagall și De Chirico. Maria ar fi fost mândră de mine, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din Transilvania, alternează, aproape în fiecare culegere, cu priveliști europene, asiatice, africane etc. Unei emblematice „porți de pe Mara”, celebrată chiar în titlul unei culegeri din 1972, îi răspund unduiri egeene, turnuri din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din Sahara („cariatide într-un templu sur”), caravane a căror umbră „cu cerul curge-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
facă o surpriză. Ne continuăm plimbarea. Totul e nou, diferit, captivant. Între timp ajungem lângă Palatul regal. E un palat imens, dreptunghiular, cu uși somptuoase la intrare, flancate de coloane semicirculare, încastrate în fațadă la parter, iar la etaj cu cariatide, statuete grațioase, în stil rococo, în basorelief, între ferestre. În fața clădirii, pe pavajul larg și neted ca o uriașă oglindă de mozaic lucios se află două tunuri așezate simetric, ca două santinele împietrite și eterne. Ne oprim lângă acest palat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra Iașului”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1956 este membru al Asociației Scriitorilor din Iași, dar debutează editorial abia în 1981, cu volumul de publicistică Intersecții spirituale. În volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere. Convorbire realizată de Ioan Tecșa, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]