79 matches
-
încărcate de propagandă imbecilizantă etc. Este lumea în care crima își pierde dimensiunile terifiante pentru a se reduplica în cotidian, ca violență generalizată. În Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie, regimul comunist părea îmblânzit cumva de o mare plictiseală, plictiseala unui carnasier care își face siesta după ce a devorat o turmă. Era impresia pe care o lăsa regimul Ceaușescu în faza sa incipientă de falsă relaxare „democratică”, după atrocitățile comise în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În reconstituirea lui Smarzowski, regimul redevine sălbatic din
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
decisive între cele două lumi: între cei deja morți-fără-să-știe și cei ce se pregătesc să moară. E un „dans macabru" construit după regulile artei: lumini și umbre, sunete și șoapte, dezlănțuiri de energie ținută până atunci sub control. Asemeni unui carnasier pregătit să-și devore prada, Januarius Jones se dezlănțuie, indiferent la lumea din jur, indiferent la decizia lui Gilligan de a-l aduce pe Donald Mahon „să asculte muzica" — singurul lucru pe care-l mai putea face, deoarece începuse să
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
ori cu o vorbă de haz. Înțeleptul, care încă servea de model, se mulțumea cu venituri potrivite, atât cât trebuia să trăiască decent; mult mai puțini decât astăzi erau dispuși să se arunce în vâltoare, cu gesturi și apetituri de carnasier. Existau desigur și aceștia, dar nu ei dădeau tonul și nu pe ei îi caracteriza pozitiv opinia publică. Principiile moralei creștine erau încă respectate, de unii cu profundă convingere, de alții cel puțin de formă" (p. 213). A bon entendeur
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
str. I. Neculce nr. 18. Dotată cu aparatură performantă, unitatea este deservită de familia dr. Ionuțescu Emanuel și Mihaela (specializați și cu experiență în acest domeniu) și oferă servicii medicale de specialitate: consultații, tratamente, deparazitări, vaccinuri profilactice, chirurgie, însămânțări artificiale carnasiere, ginecologie și stomatologie și se adresează în special pentru animale de companie. La cerere, reprezentanții firmei se deplasează și la domiciliu, iar acolo unde este cazul se efectuează și internări. Cei interesați pot apela aici și pentru toaletaj sau servicii
Agenda2005-39-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284226_a_285555]
-
îngrozitoare cu cât ea ascunde o resemnare tragică, momentul de frumusețe se va scurge în noroiul cotidian în care trăiesc îngropați toți locuitorii urbei cu destinele lor manufacturate cu mici diferențe după aceeași rețetă meschină a eșecului sau a succesului carnasier. Filonul caragialian are la capătul lui un nerv tragic, o tragedie corozivă pentru că stâlcește prin grotesc și farsă. În doi timpi și trei mișcări, regizorul întorce foaia, îngheață râsul și scârba deopotrivă și relevă o solemnitate de o tristețe dizolvantă
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
febra epopeică a detaliului - nu e fără un scenariu de obsesii cu angoasă) se lasă dus de un impuls baroc, făcînd volte și ocoluri: Elementele imunde ale corpului,/ Elementele perfecte, de jos./ Astfel/ Din unghii va țîșni în sfîrșit medievalul carnasier, roz,/ Renascentist, impresionist, suprarealist, din Bruegel, modern,/ Cu botul încercuit de fiare, rotund și cu gheare” etc. (Turturică roz din suflet, minte și atîtea literaturi). Cu suflul și entuziasmul discursiv e întotdeauna o problemă, căci pot intra ușor în criză
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
obișnuit să ia, nu să ceară, așa cum este obișnuit să își exprime deschis rasismul într-un loc unde el este tabu. În cele din urmă, Larry Charles ne oferă un dictator simpatic, așa cum tigrii devini pisici atunci când se alintă. Însă carnasierul nu dispare în alint, nici în micul puseu sentimental, reinstalat pe tron, Aladeen oferă măsura unei democrații „originale”, în fapt o satrapie mai cosmetizată, pe placul aliaților occidentali. Zâmbetul lui Aladeen are însă colți, iar barba nu e suficientă pentru
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
valoarea de adevăr a autenticității care pompează sânge în teatrul său ieftin. Nicio clipă nu a fost vorba de marivodaj sau vodevil, ci de dramă. Nu este vorba de sentimente la Bartolo, ci de o formă de excitație pe care carnasierul o are când prada i se zbate în gură în timp ce sângele i se scurge printre maxilare. Celelalte «victime» erau de duzină, consumabile, inatacabile în fond, păpuși cu reacție întârziată. Acum Bartolo descoperă că jocul său superficial a declanșat intensități ineluctabile
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
de apă potabilă ale Boliviei prin instalarea la putere printr-o nouă lovitură de stat a generalului Medrano (Joaquin Cosio) tipul clasic al dictatorului sud-american, patriarh marquesian al unei hunte, zîmbind larg și expunînd o strălucitoare și vorace dantură de carnasier. Ițele politicii boliviene, ne sugerează Bond ridicînd indiscret cortina de pe scena negocierilor, trec prin filtrul ,agenturilor străine" cum le numea un alt dictator mai puțin inspirat, iar la masa tratativelor se întîlnesc C.I.A.-ul, principalul ordonator de credite cu dobîndă
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
unii dintre politicienii care și-au făcut un obicei din a ne bombarda cu ilustrele lor fraze la emisiunile de televiziune. N-ai să vezi o față prietenoasă, relaxată sau măcar detașată. Fără excepție, îți sugerează niște animale din categoria carnasierilor, pregătite să țâșnească din ascunzătoare la jugulara victimei, gata s-o devore în câteva minute. Resursele de animalitate nu diminuează o dată cu urcarea în ierarhie, ci dobândesc o forță distructivă parcă invers proporțională cu trecerea anilor. Analizați comportamentul public - adică oglindirea
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
a se apropia hipnotizat de flăcări ca un fluture de lampă. Majoritatea cadrelor tăiate cu o precizie chirurgicală baleiază între tabloul naturalist și tușa expresionistă care redă forța absorbantă a elementarului. O sclipire a privirii sau a dentiției cu ceva carnasier răzbat din întuneric, rîsul ca un scrîșnet de balama adăugînd o intensitate stranie acestor scene, precum cea în care cei doi frați discută și în care Daniel ridică puțin cortina asupra caracterului său. Muzica excelentă a lui Jonny Greenwood își
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
rasate și cu maniere elevate, se confruntă cu autohtoniștii vârcolaci, rustici, cu o violență mai clar marcată și care se comportă asemeni acelor Männerbünde despre care vorbea Mirce Eliade în De la Zalmoxis la Genghis-Han, fratrii războinice adoptând ca totem un carnasier din familia canideelor, de preferință lupul. Că se transformă în lupi, acest fapt nu constituie decât o materializare a figurii de stil, că vânează împreună, atacă grupat aceasta ține de comportamentul haitei, dar și de cel al hoardei. Avem și
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
barcă de salvare alături de un urangutan, o hienă, o zebră rănită și tigrul Richard Parker. De la impozanta „arcă” a tatălui său, Pi se regăsește într-o companie sălbatică care nu va întârzia să se restrângă în beneficiul celui mai puternic carnasier. Există numeroase povești despre supraviețuire, însă cele celebre sunt puține. Robinson Crusoe avea la dispoziție o insulă unde instala cu consecvența unui spirit victorian ordinea civilizației britanice. Tradusă în materie filmică povestea unui nou Robinson (Tom Hanks) în Naufragiatul (2000
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
demențial copacii grei de păsăret cu pene negre. În ciuda antipatiei față de zburătoarea cu pricina, nu-mi pot înfrânge un sentiment amestecat de milă și oroare. Spectacolul mi se pare la fel de odios ca și carnagiile organizate de }iriac-senior pentru amicii lui carnasieri, cu instincte așa-zis vânătorești, presărați în locuri și funcții "de top" în Europa. Ceea ce e probabil adevărat în cazul împușcării ciorilor e invocat de oamenii lui }iriac drept explicație pentru uciderea în masă a mistreților. Încurcate sunt căile ornito-zoologiei
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de vată de zahăr printre statui de nimfe pe care voi să le perpetui. — Eu zic, îi spuneam... eu zic... că ce e între noi e o treabă așa și pe dincolo. A râs carnasier, cu capul dat pe spate, limba vibrând șerpește. — Am o colecție de bile de sticlă, i-am spus la ureche. Globuri logotetice, din alea dungate, din sticlă opacă, fiecare conținând un mic vis încremenit... o căsuță din turtă dulce... o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
chiar și să baby-sitărească. Nu e nici o problemă să convertești un culegător de napi și sfeclă în "căpșunar" sau "vișinar". Dar e aproape imposibil s-o reciclezi pe profesoara de limba română în profesoară de portugheză sau irlandeză. Cu instinctul carnasierului, Vanghelie a simțit unde să lovească. În clipa de față, profesorimea e clasa cea mai fragilizată a României. Suficient de numeroasă și de influentă, ea poate juca - pe de altă parte - rolul unor imbatabili agenți electorali. Vechiul mânuitor la manivelă
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
fie pe mâna unor amatori, fie pe cea a unor vedete obosite, care să redezbată vechile noutăți despre efectul de seră și codul roșu. Și, deodată, un prim-plan cu un reporter abia abținându-și jovialitatea, fremătându-și nările de carnasier. Începe victorios, cu aerul celui care a dat de apă în deșert: „Am o veste proastă!“. „Băi, să vezi că s-a accidentat și Bănel Nicoliță și n-o să joace în meciul cu Zaglebie“, îmi zic. Dar nu, n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
cu disperare, prompterul. După momente bune de tăcere, fără reacție, cineva mai inspirat a scos-o din încurcătură și i-a postat spre lectură un CV. Apoi, „vestea proastă“ s-a transformat într-un spectacol pe toate posturile de televiziune. Carnasierii toropiți de soare s-au trezit la viață. Ce-am văzut vreo câteva zile pe ecran nu avea nici o legătură cu informarea opiniei publice, era un soi de necrofagie prin care au supraviețuit știriștii. A fost aproape imposibil să zapezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
de mult așteptatei reforme În Justiție. Au fost ajutați de primarul Iașului Constantin Simirad, acest mesager infernal picat cu ecuațiile rezolvate În peisajul nespurcat al poeziei și romantismului ingenuu. - Maninul Simirad m-a urmărit pas cu pas În ură lui carnasiera În scopul desăvârșirii „Operațiunii VENUS” act similar cu elanul bestial debușat de torționarul Eugen Țurcanu În Camera 4spital, o apoteoza a Fenomenului Pitești. - Nici o calitate dovedită nu a Îndreptățit pe cineva să-l recompenseze pe Simirad cu demnități diplomatice În afară de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să intre în degringoladă, „reușitele“ lor literare fiind cel mult palide amintiri, silnic aggiornate tematic, manieriste ca stil, a ceea ce scriseseră odată. De la Ianus al lui Eugen Barbu și până la Supunerea lui Eugen Uricaru, numai dezamăgiri. Spectacolul, oricât ar plăcea carnasierilor noștri, e trist. Unde s-or fi dus toți acei scriitori dinainte grație cărora aveam senzația că există o literatură română vie, bogată, de o remarcabilă calitate? În ce poiană se duseseră ei să doarmă? întreb, folosindu-mă de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
p. 83), sau ursul ori cerbul (129, p. 7) etc. Poate că, inițial, era bourul. în unele colinde românești, eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător, nu carnasier (130). Poate că leul, necunoscut propriu-zis de români, a coborât de pe frescele bisericilor, din reprezentările iconografice ale lui Samson. Ceea ce mă interesează acum este faptul că, în colindele românești, „leul” este o ființă zoomorfă cu conotație mitologică precisă, dar cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ăștia... Cât s-a foit el nehotărât, lângă motopompă, flăcăul cu jiletcă și pantalonii ca măslina nemurată a și deschis larg poarta de la intrarea în ogradă. Se întoarse, rotindu-se pe călcâie, către Vartolomei și descoperindu-și buzele vineții de pe carnasierii prelungi, a amiciție și a pașnice intenții, utiliză formula cunoscută prin partea locului: Oameni buni cer găzduire, în fapt de seară. Mașina, albă ca laptele, cu un număr de înmatriculare mâzgălit în semne ciudate, a intrat pe poartă, legănându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ființe încă mai sunt în libertate sub cerul scump al patriei socialiste, ai cărei cetățeni făceau cumplită foame și exemplare acte dăruire Revoluționară, spre a-și achita și ultimile datorii externe. Criticul lansase formularea, devenită în scurt timp marca scriitorului: „Carnasierul băltit Burtăncureanu.“ Încetul cu încetul s-au născut astfel poveștile care stârneau teamă. Multă vreme s-a spus că el însuși trimitea în târg feluritele zvonuri despre posibilele sale fapte, mai ales după evenimente, când o vreme a stat cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu-i dau decît ceva de mîncare. Bună afacere. Da. Și așa aruncam la gunoi, că nepriceputa de nevastă gătea... pentru un regiment. Mă uit la Harpagon mai atent. Are fruntea teșită, orbitele ieșite mult în evidență și dentiția de carnasier. Și vă înțelegeți cu... handicapatul? Da, foarte bine. Este firesc. Între confrați... Plec fără a mai saluta. Harpagon stă cu sapa în mînă. La început, cam nedumerit, dar... grăbesc pasul, mai știi? Bădăranii Infinite sînt modurile de manifestare a bădărăniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot fi asociate cu acțiuni rituale: retragerea În natură și imitarea Înfățișării (prin acoperirea cu blană) și a comportamentului unui animal carnasier, metaforă a vânătorului și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără arme sofisticate, atacarea satului); răgetele Înfiorătoare, cursele nocturne, transa și moartea și renașterea rituală (vezi M. Eliade, 1995, pp. 11-29). În acest sens, eroul și inițiatul se află
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]