478 matches
-
cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea din
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda Țăranu, pentru toți basarabenii, macedoromânii și meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
poezie care se adresează țării “sfințită de dureri”, “frumoasă zeiță terestră”, “îmbrăcată în ie de câmpii doinitoare”. Epitetele, comparațiile și metaforele abundă înzestrând țara cu cele mai frumoase atribute. El găsește o țară “grea de lacrimi” unde “Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace.”. 8. Nicu Doftoreanu, medic bucureștean, “Unde sufletul meu a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în versuri.” A publicat în diverse ziare și reviste din țară și din străinătate, a colaborat la antologii de poezie și
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
o visătoare și o romantică inconfundabilă. Ce ziceți, îmi acordați plăcerea de a vă avea parteneră la o cină diseară? - Domnule profesor, vă ofer posibilitatea să serviți un prânz la aceeași masă dacă vă face plăcerea, chiar acum la Cerbul Carpatin unde ne conduceți pentru masa de prânz și de încheiere a cursurilor. Referitor la o nouă întâlnire, dați timpului timp, nu este nicio grabă de a forța timpul. Câmpina nu este așa departe de Brașov sau invers. Cine ne poate
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390223992.html [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
o carte a trecutului imediat a țării noastre, a prezentului aflat “pe nisipurile mișcătoare” ale nesiguranței și al viitorului incert. În acest titlu, “România moluscă”, se ascunde și toată durerea autorului, patriot roman adevărat, nevoit să asiste la transformarea ursului carpatin într-o viețuitoare ce și-a pierdut verticalitatea coloanei vertebrale și s-a retras, resemnat, ca o moluscă, în marea disperare. Și totuși, într-un Post Scriptum, “Speranța nu moare în zori”, nici la generalul (r) Mircea Chelaru. Acesta invocă
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
păsărilor de noapte. CONTELE DRACULA: ( cu blândețe) Întreaga lume din apus îmi va ponegri numele, iar locuitorii acestui pământ vor ajunge batjocura unor impostori! Un nepot sau strănepot de-al meu va avea menirea să restabilească ordinea în aceste ținuturi carpatine ce vor dăinui în vecii vecilor! Câteva clipe se așterne tăcerea PALOȘ: Doamnă Contesă și domnule Conte, permiteți-ne să ne retragem. În curând arșița ne va prinde pe drum dacă mai poposim. CONTESA: (zâmbindu-le) Mergeți cu bine! CONTELE
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
de la Curtea de Argeș a avut ecou peste secole, afirmând că Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală avea nevoie de venirea în mormântul ei a Anei, Regina, pentru a se putea desăvârși. Există mărturii care atestă că regina-poetă Carmen Sylva, fermecată de peisajele carpatine, a dorit și ea acest loc, pe malul râului Peleș, pentru a fi leagănul dinastiei. Întocmai precum augustul ei soț, Elisabeta a avut șansa să trăiască patruzeci și șapte de ani din viață în țara pe care a glorificat o
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
îmi doresc un nou mariaj. Fata mea nu este de acord dar, uitați-vă, am rămas foarte singur, și e prea devreme. Unde lucrați, domnule Sorescu? întrebă Delia. — La Institutul de Proiectări de pe Mihai Viteazul. Vă invit la restaurantul Cerbul Carpatin, să luam prânzul. Dana se uită la ceas. — O, dar e târziu! Când a trecut timpul? Eu vă mulțumesc pentru invitație dar mă întâlnesc cu o veche prietenă pe care nu am văzut-o de ceva ani! Vă doresc poftă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1447955255.html [Corola-blog/BlogPost/374998_a_376327]
-
scrise de Ilie Dobre A scris cărți precum comentează - multe și repede. Vorbim de volume extrem de apreciate dintre care amintim: Dobrin, la clipa amintirilor (Ed. Divertis, 1992), Ilie Dumitrescu - o stea în plină ascensiune (Ed. Militară, 1994), Marius Lăcătuș - săgeata carpatină (Ed. ODEON, 1994), Fane Iovan - o stea ce sclipește lângă șinele Giuleștinei (Ed. Paralela 45, 1994), Florin Halagian - un senior la curtea Regelui Fotbal (Ed. ODEON, 1995), O galerie nebună, nebună, nebună... Galeria Rapidului (Ed. ODEON, 1995), Jean Vlădoiu - o
ILIE DOBRE, OMUL ANULUI ÎN MEDIA. Interviu cu celebrul comentator Sportiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102366_a_103658]
-
peste-amintiri, cu bidineaua, La Fontaine. Cică venise un nou conducător. Avea ambiții mari. În primul rând, schimbă mocheta! Apoi, după ce evaluă situația (c-o bărbăție demnă de un grizzly uriaș), lansă și un program. Toate vietățile se adunară. Ursul nostru carpatin (o să râdeți, avea coadă - ba, chiar două-trei), văzând o vulpe-n fiecare, se declară beligerant cu tot trecutul falnic al pădurii. Că, cică blănurile-s jigărite, că lupii urlă cam strident, că veverițele prea fac provizii și nici brazii nu
Cu mârțoaga-n pușcărie by https://republica.ro/cu-martoaga-n-puscarie [Corola-blog/BlogPost/338189_a_339518]
-
Catedrala’nalță turlele spre stele În mirosul de grătar și de tarabă. Stingerea se sună lung la regimente, Cu ecouri prelungite. În grădină Teatrul râde-n revelații somnolente, Pe când paznic al luminilor de lapte - Sfinx pe soclul său de piatră carpatină - Stă eroul de la șaptezeci și șapte ... - 1930 - Publicată în „Graiul tineretului”, anul II, nr. din 11 iulie 1933 ... Citește mai mult Noaptea caldă ... noapte pasăre nocturnăAripa de neguri grele și-a lăsat-oPe oraș ca un „Adio del Passato”Fredonat într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
de cafenele.Catedrala’nalță turlele spre steleîn mirosul de grătar și de tarabă.Stingerea se sună lung la regimente,Cu ecouri prelungite. În grădinăTeatrul râde-n revelații somnolente,Pe când paznic al luminilor de lapte- Sfinx pe soclul său de piatră carpatină -Stă eroul de la șaptezeci și șapte ...- 1930 -Publicată în „Graiul tineretului”, anul II, nr. din 11 iulie 1933... XIV. ALPINISM, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1693 din 20 august 2015. Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
definiții, până devii punct inodor, incolor și insipid. Tu, CINEVA, aici, trebuie să ajungi NIMIC, fără încărcătură, pentru a fi acolo. Nici fumul de tămâie nu are pașaport ceresc. Mirosul de smirnă nu atinge nici măcar zborul ciocârliei, necum al vulturului carpatin. Rugăciunile noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristalinitate.html [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
si întemnițații, si sihaștrii, ar fi murit de melancolie. ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr port, de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port, ca baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele
ELOGIU ZIDURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_zidurilor.html [Corola-blog/BlogPost/340793_a_342122]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CU CERBI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului CERBUL CARPATIN Mugește cerbul de răsună munții Și boncănitul i se pierde-n cețuri: Anunță codrul că e timpul nunții - Ciopor de ciute-apare din verdețuri... Pășind spre cârd cu coarnele pe spate, El le adoră lung pe fiecare, Iar ciutele-l primesc
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1486277511.html [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
-n căderi, din stâncă-n stâncă... Un vultur apăru din patru vânturi: De sus, plonjă și el peste ponoare. Privighetorile-au tăcut din cânturi Și-n nori se-ascunse-atunci mâhnitul soare. CERBUL DIN CARPAȚI (simbol al poporului român) Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace Printre răzleții brazi din codrul defrișat. El geme-ncet având priviri posace Și nu mai este-n codru împărat. Prin văi, hăitașii-l caută și zbiară Urcând printre hățișuri să-l găsească; Se simte-adulmecat de orice fiară Și
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1486277511.html [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
37 de grade! Singura zi de caniculă standard bucureșteană din vara asta. Până acum. Încă două grade și respiram vodcă! Văd că s-a ajuns departe cu paranoia în ceea ce privește „marele secret mondial” despre trecutul civilizației planetare. Pornită exact de pe plaiurile carpatine!? Să zicem că așa ar fi! La ce ne-ar folosi? Din contra ne pune într-o lumină și mai proastă. Ce-am fost și ce-am ajuns! Să fim serioși! Noi, actualii, avem legături genetice firave cu acea civilizație
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1407741062.html [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
să priceapă ce spune, atât de preocupat era de alte gânduri, apoi când realiza cele spuse îl cuprinse rușinea: — Iartă-mă, Delia, iartă-mă! Sunt un nesimțit. Cum am putut să uit asta? Hai îmbracă-te, mergem acum la Cerbul Carpatin, sau in Poiana. Delia dădu din cap, încercând să-i oprească avântul. — Nu-i nimic, dragul meu, avem timp să sărbătorim, azi grețurile au fost puternice și nu mă simt aptă, si uită-te la ceas, e oră opt, s-
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449221946.html [Corola-blog/BlogPost/343139_a_344468]
-
modelul și de icoana părinților săi, Maria și Nicolae -, Omul Leni, Actrița Pințea, Patriotul Homeag și-au urmat idealurile cu o voință de fier, s-au perfecționat și s-au autoperfecționat continuu, cu tenacitate de Inorog și tărie de Zimbru Carpatin, Zimbru întemeietor, heraldic, pentru ca, sub luminile rampei, să-și poată împlini impecabil, cu inspirație, profesionalism și vocație UNICE Pasiunea domniei sale de o viață: Teatrul, în care a investit, permanent, devoțiunea definitorie numai pentru un sacerdot adevărat. Într-o permanentă, inepuizabilă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dan-lupesculeni-epilog-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine spre Italia și ținta multrîvnită a tuturor cuceritorilor timpului - Roma. În locul numit „Porțile de Fier”, Dunărea este „gîtuită” de stînci și putea fi trecută relativ ușor de către cavaleria nomadă. De aici, la fel ca
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Cetatea Râșnovului la început de august. Fără covor roșu, fără fițe, fără isterie, fără breaking news. Ca să înțelegi ce ți se întâmplă! Subiecte relevante, filme deștepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clădiri venerabile, cântări exuberante, răcoarea nopților carpatine, expoziții, standuri de cărți. Festivalul de Film Istoric de la Râșnov (FFIR) a apărut în anul 2009 din dorința valorificării unui capitol important al cinematografiei locale și mondiale, dar și din nevoia de a produce în spațiul public românesc discuții despre
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 by http://uzp.org.ro/peste-40-de-filme-expozitii-si-concerte-cu-tema-revolution-la-festivalul-de-film-istoric-rasnov-2016/ [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
principal. Nu intervine scriitoricește decât în cazurile care marchează destinul unor persoane devenite, prin vrerea destinului, personalități recunoscute de contemporaneitate. Ar putea fi aici, o pagină distinctă din Istoria Exilului Românesc. Ar putea fi o odisee, la care participă argonauții carpatini, fugarii, aveturierii, oameni legați prin frăție de sânge chiar și dincolo de fruntariile României. Octavian Curpaș scrie modern, se folosește de amintirile interocutorului său, nea Mitică, ca de un jurnal în care notițele de fiecare zi s-au scuturat de asperitățile
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fragmentarium_al_exilului_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
sprijine privirea până la pământ, spațiul în care pașii tresar în același ritm cu bătăile inimii sale. Are acel bun simț folosit doar de unii, dintre cei puțini, dintre cei aleși, sub formă de lege fundamentală. În el nu trăiește ursul carpatin, nici jderul sau pantera, chiar dacă saltul său în visare egalează fiarele pădurii, în cutezanță și foame hămesită de frumos și de admirația nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producții record
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
care au spălat semețele creste de orice vegetație. Am impresia că cei doi versanți pe care se întinde Transfăgărășeanul pot simboliza cultura omului de rând, precum Badea Cârțan, din regiunile respective. Chiar și clerul celor două regiuni despărțite de masivul Carpatin este diferit. De-o parte se predică „Ajută-te singur ca să obții ajutorul Divin” de cealaltă parte „Merge și așa!” Omul este ca Popa. De fapt și popii sunt oameni, cel mult reprezentanți ai Dumnezeirii. De ce oare Mahomedanii nu necesită
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
o visătoare și o romantică inconfundabilă. Ce ziceți îmi acordați plăcerea de a vă avea parteneră la o cină diseară? - Domnule profesor, vă ofer posibilitatea să serviți un prânz la aceeași masă dacă vă face plăcerea, chiar acum la "Cerbul Carpatin"unde ne conduceți pentru masa de prânz și de încheiere a cursurilor. Referitor la o nouă întâlnire, dați timpului timp, nu este nicio grabă de a forța timpul. Câmpina nu este așa departe de Brașov sau invers. Cine ne poate
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]