215 matches
-
și au utilizat și dezvoltat infrastructura portuară moștenită de la civilizațiile antichității. Au folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Judith I (1901) a lui Klimt oferă această imagine a unei tensiuni extraordinare resimțită nu numai la nivelul personajului principal, dar și în compoziția tabloului. Judith este aici mai puțin eroina care și-a salvat poporul decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o ipostază a unei feminități devorante, dirijate de propriile instincte și nu de comandamente patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe tronul împăraților romani, lucrând pentru... romani. Și-n timpul cel mai nou pașii și soldații din poporul albanejilor, urmașii acelor oștiri ilirice și epirote, în fruntea cărora Alexandru a cucerit Persia, cu cari regele Pyrrhos contesta și romanilor și cartaginezilor posesiunea Italiei, urmașii aceloraș soldați cari-și făceau drum la tronul imperiului universal. Traci și iliri era popoare înrudite. Descendenții ilirilor sunt albanejii actuali, din traci s-au născut românii. Miklosich ne-a comunicat vreo 50 de cuvinte cari parte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Dăscăliță de eroare și falsitate**. Diavoliță de exorcizat. Cântec de sirenă. Ideea de a face idoli a stat la originea desfrâului", se spunea în mediile evreiești elenizate din secolul I. Tandemul aparență/concupiscență va persista, chiar în plin creștinism. Tertulian, cartaginezul care vedea în idolatrie "cea mai mare crimă a speciei omenești", mare luptător creștin împotriva imaginilor, va condamna insistent cochetăria feminină. Fard, pieptănătură, ruj de buze, parfum, rochie totul e controlat de el. Până la lungimea voalului pe care trebuie să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
romane,-amintește-ți;/Asta-ți va fi iscusința, a păcii să pui legiuire"* (Eneida, VI, 848 sq.). Și în acest caz, un cuvânt s-a dovedit înșelător. Ars, ca substantiv, este un termen oarecum peiorativ: iscusință, malignitate. Arte punica și "abilitatea cartaginezilor". "Artificios" de acolo vine. Ca valoare absolută, el este la mijloc între scientia și natura, între studiu speculativ și ingenium înnăscut. Demnitate cu totul relativă. În uzul calificat, desemnează doar o abilitate care necesită o învățare, deci contrariul unui dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și, ocupând cetatea, și-au extins aria de influență pe uscat și pe marea pe care o iubeau ca și grecii și romanii. Conștienți de capacitatea lor, etruscii s-au unit cu energicii toscani dar și cu bogații și inteligenții cartaginezi, de peste mare, pe întinderea căreia se întâlneau recunoscându-și reciproc interesele și calitățile. În felul acesta, orizontul etrusc de cunoaștere și acțiune a ajuns destul de întins până când romanii și celții i-au învins. Unii istorici îi cred veniți în peninsulă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
textual, în condamnarea lor la adresa teatrului, argumentele lui Tertulian. Bossuet și Nicole, vom vedea mai târziu, în ciuda apartenenței lor diferite, unul la catolicism, celălalt la jansenism, vor avea, referitor la acest subiect, un punct de vedere identic. Sfântul Augustin (354-430), cartaginez ca și Tertulian, se întreabă cu privire la caracterul paradoxal al plăcerii pe care-l creează spectacolul tragediei. Cum poate simți omul plăcere la vederea nefericirii? În Cartea III a Confesiunilor sale, el vede în asta, ca și Platon, o plăcere nesănătoasă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ziua aleasă, armatele s-au întîlnit, dar în timpul măcelului, lumina de pe cer pieri. Inspăimîntați, mezii o luară la fugă, în vreme ce lidienii, avertizați, se luară după dușmani nimicindu-i. O altă eclipsă s-a produs în timpul asedierii Siracuzei - 310 î.e.n., de cartaginezi. Siracuzanii au vrut să deschidă porțile și să se predea înspăimîntați. Comandantul, tiranul lor Agatalos, s-a arătat la fel de mare psiholog, pe cât era de războinic. El a afirmat în fața întregii oștiri, că astrologii i-au explicat situația: eclipsa este un
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
se deschide, doar domul cu măreția lui sparge liniștea, se ivește semeț cu iz de cuceritor, și are și de ce. Catedrala creștină, ridicată peste locul unde, odinioară, grecii i-au înălțat Atenei templu, drept mulțumire pentru sprijinul în lupta împotriva cartaginezilor, povestește la toată lumea cum ea, ține, închis între zidurile sale, simbolul altor credințe, și duce mai departe nădejdile oamenilor, în felul său, și uitând de zeița atotputernică pe vremuri. Dar nici ele, zeițele, nu se lasă cu una cu două
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
spaniol și un francez. Consider, de asemenea, că diferențele dintre națiuni, măreția lor relativă și răutatea lor, pe scurt, tot ce sunt și ce fac (nu într-o anumită epocă, sub influența întâmplătoare a unei mari personalități, cum au fost cartaginezii sub marele Xantipus și apoi sub Hannibal al lor), în tot ceea ce fac fără încetare ca națiune, prin intermediul indivizilor care se schimbă unul după altul, sunt rezultatul acestui spirit...11 Aceste calități deosebesc o națiune de altele și arată un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
coalizează cu C, D și E, aflate într-un potențial pericol, pentru a provoca eșecul ambițiilor lui A. Polibiu a indicat astfel esența acestei configurații în analiza relațiilor dintre romani, cartaginezi și Hieron din Siracuza: Fiind încolțiți din toate părțile, cartaginezii au fost obligați să apeleze la toți aliații. În cursul actualului război, Hieron fusese cel mai prompt în a le răspunde cererilor și era acum mai complezent decât de obicei, fiind convins că era în interesul său, atât pentru protecția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care romanii au rezolvat definitiv problema cartagineză. Este metoda de a rezolva o problemă politică tehnică prin mijloacele adecvate, fără legătură cu vreo considerație morală transcendentă. Deoarece, din punctul de vedere al aspirațiilor pentru putere ale Romei, erau prea mulți cartaginezi, Cato își încheia fiecare discurs proclamând: „Ceterum censeo Carthaginem esse delendam” („În rest, sunt de părere că trebuie distrusă Cartagina”). Odată cu distrugerea ei, problema cartagineză, așa cum era văzută de Roma, era rezolvată pentru totdeauna. Nici o amenințare pentru securitatea și ambiția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în acea regiune, Roma devenind capitala Italiei. A urmat o perioadă în care au fost obținute noi cuceriri în afara Italiei. Războaiele punice, care au urmat, și cucerirea sudului Italiei au determinat nemulțumirea Cartaginei, care era stăpâna unei părți din cetăți. Cartaginezii (punii), mari specialiști în navigație, s-au ciocnit cu flota romanilor, nou organizată, și au fost învinși în anul 260 î.Hr. Romanii au debarcat în Africa, dar au suferit înfrângeri și s-au retras. Cartagina, condusă de Hamilcar Barcas, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
organizată, și au fost învinși în anul 260 î.Hr. Romanii au debarcat în Africa, dar au suferit înfrângeri și s-au retras. Cartagina, condusă de Hamilcar Barcas, a purtat războaie cu romanii, dar luptele s-au soldat cu înfrângerea acesteia. Cartaginezii din cetățile din Peninsula Iberică, conduși de Hanibal, fiul lui Hamilcar Barcas, au invadat Italia dinspre nord; romanii au fost învinși în câteva lupte. Romanii, conduși de Scipio, preiau inițiativa și îi înfrâng pe puni în Spania și chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
triburi hamite (libieni). Pe coasta libiană, fenicienii au întemeiat, din secolul al XII-lea, colonii (Oea,Leptis, Magha, Sabrata). În timp ce grecii, în secolul al VIII-lea, au întemeiat un număr însemnat de colonii (Cirene ș.a.). Teritoriul a fost stăpânit de cartaginezi (partea de vest), de Egiptul elenistic (sec.III-I î.Hr.), de Imperiul Roman (sec.I î.Hr.-429), de vandali (429-534) și de bizantini (534-643). În perioada 641-643, noii cuceritori au inclus Libia în Califatul Arab, impunând, totodată, islamul ca religie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
inclusă în Patrimoniul mondial UNESCO din anul 2000. Plantația numără azi peste 11.000 palmieri, în cea mai mare parte curmali, unii cu vârste de până la 300 ani. Palmierii se pare că au fost plantați din secolul 5 dHr de către cartaginezii care s-au stabilit în sudul Spaniei și au supraviețuit ocupației maure și romane. În secolul XVIII plantația număra peste 200.000 palmieri. Atractivitatea zonei Elche este sporită și de valoarea culturală a acesteia, printre obiectivele de interes turistic numărându
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fiind o destinație renumită pentru milionarii din state din nordul Europei, din UK, Irlanda, Germania. Orașul numără azi 124.332 locuitori (2006). Cu urme de locuire încă din paleolitic și neolitic, așezarea se remarcă și prin vestigiile pe care fenicienii, cartaginezii sau romanii le-au lăsat. Și stăpânirea islamică este vizibilă în peisajul arhitectural al Marbellei, musulmanii construind aici un castel precum și zidurile apărare. Nerja, un alt centru important din salba de stațiuni din Costa del Sol, are o populație de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
negociasem, în 1991, programul de schimburi cultural-științifice cu Spania, care conținea un capitol consacrat cooperării universitare. După Alcala de Henares, treburile m-au purtat la Salamanca, un alt nume de rezonanță în istoria spiritualității spaniole, loc pe unde au viețuit cartaginezii lui Hannibal, romanii și arabii și unde însuși marele Napoleoan avea să ducă o crâncenă bătălie în 1812. Pe la vestita universitate din Salamanca au trecut vestite nume , printre care Hernan Cortes, Cervantes, Ignatio de Loyola, viitorul cardinal inchizitor, Miguel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
izolarea de lume, dar cu aceleași obligații pentru rugăcune și faptee milei cșretine valabile pentru oricare dintre mărturisitorii lui Hristos. Viața monahală va fi echivalentul vieții filosofice (βίος φιλόσοφος)"24. În spațiul occidental, probabil cea mai vehementă atitudine o are cartaginezul Tertulian, care nu admite nici o conciliere între filosofie și creștinism, prima fiind străină de revelație, pornind de la o curiozitate care nu se înscrie în planul divin privitor la om. Filosofii ar fi dușmani ai cunoașterii, iar filosofia o preocupare inutilă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
americani de lămpi utilizaseră 9 tone de mercur, cantitate exprimată prin reducerea cu 67% a celor 27 tone utilizate în anul 1990. Utilizarea mercurului în industria minieră a amalgamelor și concentrarea metalelor prețioase datează din 2700 î.Hr., când fenicienii și cartaginezii au adoptat această metodă în Spania. Tehnica s-a răspândit datorită romanilor în anul 50, fiind similară metodei din zilele noastre. În 177, romanii au interzis folosirea mercurului în stare elementară pentru extragerea aurului în Italia, posibil datorită ca reacție
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
separat de Marea Mediterană printr-o fâșie de pământ lungă de 22 de kilometri și cu o lățime cuprinsă intre 100 și 1200 metri. Această lagună a fost desemnată de către Organizația Națiunilor Unite ca fiind zonă importantă pentru Marea Mediterană și protejată . Cartaginezii au stabilit o colonie comercială în Cartagena, pe ceea ce se crede că a fost orașul antic Mastia, conform autorilor antici, redenumind-o Qart Hadasht ( Orașul Nou, în feniciană) . Pentru comercianții cartaginezi, teritoriul muntos reprezenta doar o zonă de influență a imperiului
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
și Gaius Terentius Varro se hotărăsc să-l înfrunte în față pe Hannibal. Între timp o nouă armată romană se formase, numeric superioară. Hannibal își așezase tabăra la Cannae, unde deținea un avantaj: vântul îi sufla din spate și astfel cartaginezii aveau să lupte cu un dușman orbit de praf. Romanii și-au așezat și ei tabăra la Cannae la estul râului Aufidus, care curgea pe lângă ambele tabere. Consulii romani, după ce și-au împărțit trupele între ei, au făcut două castre
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
de atac în triunghi în mijlocul liniei inamice de luptă, trupele de africani de la aripi, executând o manevră de învăluire, au strâns cleștele, izbutind să surprindă trupele romane care se avântaseră cu nesocotință în centrul frontului. Mărind și mai mult învăluirea, cartaginezii au reușit să-i încercuiască complet pe romani și să le taie retragerea. Atunci, aceștia, după o luptă încheiată fără nici un avantaj, porniră o nouă bătălie, de data aceasta împotriva africanilor, acțiune care era însă de doua ori sortită eșecului
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
jumătate de mileniu a Cartaginei. Istoricul roman Titus Livius îl descrie în opera sa "Ab urbe condita" (De la întemeierea Romei): Călătoria a fost planificată inițial de către fratele lui Hannibal, Hasdrubal cel Cinstit, succesorul lui Hamilcar, care a devenit un general cartaginez în Iberia în 229 î.Hr. El va menține acest post aproximativ opt ani, până în 221 î.Hr. De curând romanii au devenit conștienți de o alianță între Cartagina și celții din valea râului Po din Italia de Nord. Acestea din urmă
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
galii din Valea râului Po să înceteze alianțele cu romanii. Consulul Publius Cornelius Scipio, tatăl lui Scipio Africanul, nu a fost uimit de încercarea lui Hannibal de a traversa Alpii, deoarece romanii au fost pregătiți pentru a se lupta împotriva cartaginezilor din Iberia. Cu un mic detașament încă poziționat în Galia, Scipio a făcut o încercare de a-l intercepta pe Hannibal. Prin decizie promptă și mișcare rapidă, el a reușit să transporte armata din Italia pe mare, în timp ce Hannibal pătrundea
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]