75 matches
-
umane în confruntarea cu conceptele de libertate și fericire la René Descartes și la Montesquieu; reia tema discutabilei sincerități a lui Michel de Montaigne; studiază, pe fundalul jansenismului de la Port-Royal, „disoluția eului” la Blaise Pascal, patetismul moral între gassendism și cartezianism la „dezamăgitul” La Rochefoucauld, raportul între mască și adevăr în Caracterele lui La Bruyère; examinează definirea „omului de lume” la Voltaire și deplasarea accentului de la metafizică la sociabilitate și civilizație; relevă dialectica lui Denis Diderot în conflictul dintre „omul natural
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
îi dedică următorii 54 de ani ai vieții. Trăiește cu patru secole înaintea înțelegerii substratului molecular și nanofizic al activității neuronilor cerebrali, dar creează un sistem de gândire filosofică a cărui notorietate îl face să spraviețuiască istoric sub denumirea de "cartezianism". Descartes a utilizat principii de ordin matematic în descrierea metodelor de studiere a fenomenelor. El admite ca adevărat numai ceea ce se impune spiritului, după eliminarea îndoielilor, cu ajutorul rațiunii, deci este raționalist. Rațiunea este purificată prin spirit, iar spiritul este Dumnezeu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
adevăr. Creierul, infrastructura cunoașterii-conștiinței, este un organ care acționează ca o unitate reprezentând unicitatea viului. René Descartes, prin cogito ergo sum, vede în om realitatea lumii obiective. Fiind purtător al unei conștiințe subiective, realitatea sa devine subiectivă. Arthur Schopenhauer consideră cartezianismul o încercare de negare a materiei, deci o tendință solipsistă care transformă natura într-o nesigură (idee foarte controversată dacă acceptăm că îndoiala hiperbolică ajută înțelegerea adevărului despre natură). Baruch Spinoza (1632-1677) se aliniază geniilor cu viață scurtă (trăiește 45
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de ani, are o privire foarte critică asupra dogmatismului religios iudaic și creștin și se desprinde de normele liturgice religioase, la care nu mai revine până la moarte. Pentru acest fapt plătește un tribut care-i scurtează viața. Baruch Spinoza Spre deosebire de cartezianism, el nu desparte fizicul de spirit, ci le privește ca expresia unei singure realități. Enunță Deus sive natura ("Dumnezeu sau/este natura"), Dumnezeu a luat asupra sa natura, după cum cercul a luat asupra sa sfera. În anii 1656-1660 scrie Scurt
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Argumentele generale provin din existența diferitelor moduri ale cunoașterii umane - intuitiv și rațional -, fiecare cu specificul și cu valențele sale. Intuiția este modul de cunoaștere cel mai natural al omului. Raționalismul, care a apărut relativ târziu în istoria filosofiei, o dată cu cartezianismul, a permis accesul la știință și la conducerea universului prin progresul tehnic. Numai că avansul extraordinar al civilizației, sofisticarea ei au condus la pierderea din vedere a unui fapt esențial care asigură soliditatea omului, dimensiunea sa interioară. Adevăratul motor al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
contrastul dintre progresele realizate de țările protestante și Întârzierea țărilor catolice este evident, chiar dacă analiza istoricilor asupra cauzelor acestei diferențe nu a ajuns Încă la o concluzie unică. Începând cu secolul al XVIII-lea, mentalitățile se schimbă pretutindeni În Europa. Cartezianismul triumfător instaurează domnia rațiunii, chiar dacă folosirea acesteia diferă de la un loc la altul (Minois, 1991, pp. 103 și 115). În domeniul științelor lumii vii, călătoriile de descoperire și apoi expedițiile au Îmbogățit colecțiile zoologice și botanice În asemenea măsură Încât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după normele rațiunii, sufletul individului, și ceea ce, imperfect prin natura sa istorică, trebuie să facă obiectul unui consimțământ rezonabil: ordinea socio-politică, cu toată suita sa de prejudecăți” (ibidem, p. 203). Altfel spus, socialul nu trebuie tratat la fel ca individualul. Cartezianismul ideologico-politic a vrut să ignore acest avertisment esențial. Astfel, a neglijat faptul că dorința de a Îmbunătăți condiția umană Își găsește limita absolută În istoricitatea ordinii sociale. În domeniul acțiunii politice, trebuie acceptate morala provizorie și politica rezonabilă. În lipsa acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
finir avec "la religion", Fayard, Paris, 2005; L'Obscénité démocratique, Flammarion, Paris, 2007; Un mythe contemporain: le dialogue des civilisations, CNRS Editions, Paris, 2007. René Descartes (1596-1650), filozof și matematician francez, care concepe o perspectivă filozofică originală (denumită de succesori cartezianism), devenită un curent ideologic ce influențează gîndirea în secolul al XVII-lea și în secolele următoare. Lucrări: Le Discours de la méthode, Leyda, 1637; Méditations métaphysiques, 1641; Principes de la philosophie, 1644; Les Passions de l'âme, 1649 (trad. rom. Pasiunile sufletului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
filosofiei cuantice este un exemplu de filosofie a unor legi universale (cu substrat filosofic major). După Karl Popper 13, scopul principal al filosofiei științei este distincția dintre științific, neștiințific și pseudoștiințific. Este un principiu de bază al hiperbolei îndoielii din cartezianism. Preocupările principale ale filosofiei științei sunt interpretarea, veridicitatea, utilitatea și predicțiunea futurologică. Filosofia științei utilizează în determinarea universalității descoperirilor științifice metodele analizei, reducției, inducției, deducției și verificarea empirică. Esența filosofiei științelor este stabilirea implicațiilor pe care universalitatea legii descoperite le
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de pînă la sfîrșitul Evului Mediu, un individ nu se articula ca o entitate separată, ci era indisolubil legat de "celălalt", a cărui identitate era colectiv definită. Doar odată cu configurarea concepției occidentale moderne, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin asumarea cartezianismului, individul se impune ca autonom, separat de contextul social. De altfel, acest tipar analitic de gîndire, înalt prețuit în Europa apuseană mai apoi, polarizează perechi de concepte pe care se întemeiază întreaga construcție simbolică a lumii. Chiar și în psihologia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experiența interioară a pelerinilor, singura care contează pentru ei, e obligatoriu, fără a-i idealiza (adică văzându-i mereu ca oameni, ca semeni ai noștri), să acordăm cel puțin unor pelerini, cel puțin uneori și parțial, oarecare credit. Chiar în numele cartezianismului (nu al lui Descartes, care i-ar fi înțeles mai lesne), avem datoria de a accepta, fie și euristic ori ipotetic, posibilitatea autenticității trăirilor unor oameni, a bunelor lor intenții - chiar practicate numai în și poate pentru văzul lumii, în cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
BERNARD LE BOVIER DE ăRouen, 1657- Paris, 1757). Nepot de soră al lui Corneille. Partizan, alături de Perrault, al modernilor în renumita polemică dintre susținătorii scriitorilor antici și cei din secolul lui Ludovic al XIV-lea; a încercat o polemică între cartezianism și concepțiile lui Copernic și Giordano Bruno ăConvorbiri despre pluralitatea lumilor, 1686). Membru al Academiei Franceze în 1691 și ales în 1697 secretar pe viață al Academiei de Științe. FOX, CHARLES JAMES ăLondra, 1749-Chiswick, 1806). Om de stat englez, șef
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
interes crescut pentru politică, pentru umanitate, pus în funcțiune într-un stat modern, cu tot mai pronunțate note naționale. S-a născut un noul raționalism, s-a deschis o nouă perspectivă de interpretare a fenomenelor naturale și a celor sociale, cartezianismului i s-a dat prioritate în explicarea omului și a naturii sale. Viața sufletească a putut fi din nou regândită, ca fiind făcută după o mecanică mai perfecționată, substanța subiectivității se redimensionează, sunt implicate în studiul ei instanțele neuronale de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1682-1771), Marie François Xavier Bichat (1771-1802), Friedrich Hoffman (1660-1742) ș.a. Grație contribuțiilor unor asemenea creatori ai perioadei iluministe, s-a putut naște un nou raționalism, s-a deschis o nouă perspectivă de interpretare a fenomenelor naturale și a celor sociale, cartezianismul a cedat decisiv exclusivitatea în explicarea omului și a naturii sale. Pe baza progreselor realizate, viața sufletească a putut fi regândită, concepută în acord cu o mecanică mai perfecționată, a permis apariția unei alte psihofizici a reflectării, substanța subiectivității se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care de atunci încoace nu încetează să fie susținută cu argumente noi, să necesite să fie adusă în actualitate. A susținut această ipoteză prin chiar ideile sale asupra substanțialității mașiniste a vieții psihice a omului, a explicării gândirii umane. De la cartezianism acceptă faptul că procesele psihice își au punctul de plecare în cele corporale. În ceea ce privește gândirea, însă, în loc să admită natura divină a acesteia, La Mettrie considera că ea este expresia capacității de organizare superioare a materiei soluție care și-a păstrat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
externă. În accepțiunea moștenită de la Descartes, punerea în mișcare a "mașinăriei vieții" se poate produce doar sub influența "spiritelor vieții". Acestea își exercită influența asupra mușchilor și viscerelor, unde începe să fie vorba de o activitate psihică propriu-zisă. Diferit de cartezianism, Prochaska formulează o viziune mai completă, care ia în considerare influența "spiritelor vieții" ca expresie a activității nervoase, ea reprezentând expresia raporturilor generale dintre organism și mediu. Reflexul este nu doar evocat de orice excitant, ci privit și ca mediator
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ceea ce face ca el "să considere performanța [...] din punctul de vedere al competenței"82 și să rateze astfel specificul creației textual-discursive. În al doilea rând, pentru cercetătorul de la M.I.T., "creativitatea" rămâne o noțiune de ordin strict biologic, pe care promotorul "cartezianismului" o explică într-o manieră cauzală, eludând caracterul de activitate "liberă"/"finalistă"/ "culturală" al limbajului și confirmând prin aceasta "incapacitatea radicală a unei concepții fundamental pozitiviste de a da seamă de creativitatea umană"83. Or, după cum a arătat Mircea Borcilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de fericire care este aproape și că timpurile noi care vor schimba fața lumii sînt deja anunțate. La originea acestui sentiment se află o adevărată explozie a spiritului științific. Triumful spiritului științific Dacă în secolul al XVII-lea, sub impulsul cartezianismului și a metodei sale, spiritul științific s-a eliberat definitiv de concepțiile medievale care încă îl mai obstrucționau, de-abia în secolul al XVIII-lea s-au realizat progrese hotărîtoare. Progrese simbolizate de Isaac Newton care publică la Londra, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lungă perioadă de întuneric lasă locul unei epoci în care rațiunea umană și spiritul critic, care triumfă, pretind că vor deschide umanității perspectiva unei dezvoltări nelimitate. Contemporan al științei newtoniene, curentul filosofic este în același timp moștenitorul umanismului și al cartezianismului. Filosofia se caracterizează deci prin primatul rațiunii, astfel o definește Doamna de Lambert într-o frază celebră: "A filosofa înseamnă să-i redai rațiunii întreaga demnitate, înseamnă să o faci să se bucure din nou de toate drepturile, înseamnă să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a literaturii, completată de reconstrucția unor mituri fondatoare: geniul și actul de creație. Leș Temps qui courent... cuprinde o prezentare personală a câtorva discursuri fondatoare ale ideilor moderne despre rațiune și definirea ei, trecând tangențial prin perspectiva discursului literaturii. De la cartezianism la filosofia germană clasică, la contribuția lui Alexis de Tocqueville, pentru a ajunge la Jürgen Habermas și Jean-François Lyotard, Ț. reface un tablou al problematicii legate de limitarea sau ilimitarea comunicării în condițiile eticii societății moderne. Întreaga sa activitate se
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
școlii Normale Superioare. Simplul fapt de a fi normalian te plasează ca scriitor, În zilele noastre, Într-o poziție suspectă. Scriitorul de astăzi se pretinde virgin, surd la teorie: el refuză să dea măcar impresia că gîndește ceea ce face, lăsînd „cartezianismul” În seama psihologiei personajului. Cum se resimte discursul literar al lui Anne Garréta de la formația academică a autoarei? Aș spune că putem vorbi despre trei consecințe importante: Prima, În planul scriiturii. Anne Garréta este o scriitoare reflexivă. Romanele ei nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceștia să-și exprime obiecțiile la pozițiile sale metafizice. Așa iau naștere 'Obiecțiile și răspunsurile', care vor fi publicate odată cu tratatul și fac corp comun cu acesta, având un important rol explicativ. Între 1642-1644 are loc prima confruntare majoră a cartezianismului cu filosofia vremii printr-o îndelungată polemică la Universitatea din Utrecht, cu Voetius, profesor de teologie și rector al universității, care îl acuză pe Descartes de calomnie și de ateism. Polemica a dus la condamnarea "filosofiei noi" în Olanda și
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
pentru a preda filosofia, la orele cinci ale dimineții - singurul moment al zilei în care regina considera că avea "mintea limpede". Rămășițele pământești sunt transportate, în 1667, în Franța la Saint-Etienne-du-Mont. Abia în 1792 au fost transferate la Jardin Elysee. Cartezianismul rămâne unul din curentele de gândire dominante pe toată cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind continuat, pe plan metafizic, de Spinoza și Leibniz. În timpul campaniilor sale, și-a concretizat ideile de bază pe care s-
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
inevitabilă. Invocata sensibilitate este dominată, cred, de reflexul culturalității și se hrănește din rigorile axio- logice ale acesteia. Experiența culturală a lumii moderne a recuperat orizontul primitiv spre a putea descifra secretele comunicării simbolice dar a așezat peste acestea filtrele cartezianismului iluminist și experiențele devastatoare ale omului recent care a imaginat lumea în absența creatorului ei. Dumnezeu a murit, a exclamat Nietzsche și mulți au pur- tat vreme îndelungată doliu și au făcut cuvenitele slujbe de pomenire. Omul recent, derutat și
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
ce rămâne constantă în spatele componentelor corporiale schimbătoare și non-corporiale ale unei ființe vii. Așa cum trupul se schimbă din moment în moment, astfel și gândurile vin și pleacă. Și nu există nici o minte subiacentă permanentă ce trăiește aceste gânduri, ca în Cartezianism; ci mai degrabă, stările conștiente mentale se nasc și mor simplu fără vreun "gânditor" în spatele lor. Când trupul moare, procesele mentale necorporiale continuă și suntem renăscuți într-un nou corp. Pentru că procesele mentale sunt într-o constantă schimbare, ființa ce
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]