831 matches
-
naturale și fundamentele biologice. Dincolo de aceste tipare culturale totuși, există hărți care sînt mult mai susținătoare ale vieții, mult mai În concordanță cu cele mai Înalte potențiale ale noastre. Pe măsură ce devenim tot mai conștienți de situație, sîntem presați să devenim cartografi, mapînd Înțelepciunea veche În noile teritorii ce includ atît oportunitățile, cît și amenințările pe care bunicile noastre nu și le-ar fi putut imagina În vremurile lor. De-a lungul Întregii vieți pe care o trăim În aceste vremuri provocatoare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
medievale ar fi mult mai greu de stabilit, căci În acest caz mărturiile sunt mult mai puține, mai vagi și mai formale decât În modernitate. Alte Întreprinderi similare sunt Însă posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postmoderniste în teritoriul monastic al educației. Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie a lumii pe care o obținem prin stimuli externi - atât și nimic mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie a lumii pe care o obținem prin stimuli externi - atât și nimic mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și nu mai rămâne nimic din ceea ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceleiași monede calpe”, concluzie absurdă care pleacă de la premisa unui cult al geniului în cultura română, care generează „delirul elitist al ființei”. Lucrarea, dincolo de experimentul unui discurs descătușat, „de-crispat” (H.R. Patapievici), se susține prin texte precum Găuri în hartă. Cartografii culturale central-est europene (Europa actuală ca „gol”, „vârsta de tinichea a Occidentului”, „sistemul colonial de evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie în care românii se complac de peste o sută cincizeci de ani etc.), Utopia română (text curajos, scris în 1987, a cărui
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
cuiva sunt ori necesare, ori superflue, spuse Sammler. Superfluul mă irită adânc. Sunt un individ extrem de nerăbdător. Nerăbdarea mea câteodată e aproape furie. E clinic. — Nu, nu, papa. — Cu toate acestea, este câteodată necesar să repeți ceea ce știu toți. Toți cartografii ar trebui să așeze Mississippi În aceeași amplasare și să evite originalitatea. O fi plicticos, dar omul trebuie să știe unde se află. Nu putem să punem Mississippi să curgă o dată și către Munții Stâncoși. Acum, după cum știe toată lumea, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
s-au dat “ În folosință veșnică, lui și urmașilor lui”, nu doar pământul (ogoare, fânețe, vii, pășuni, păduri, iazuri); nu doar, să zicem: „pământul de sub case” - ci, după modelul rusesc (nu devenise acea jumătate de Moldova gubernie, botezată: „Bessarabia” - de cartografii francezi..?) - și sufletele... Frumos spus: suflete - ceea ce dovedește, dacă mai era nevoie, bunul-suflet al Rusului, șarmul lui slav...: sclavii, robii, oamenii prefăcuți În vite, În unelte și care puteau fi vânduți, pierduți la cărți, dăruiți unei amante, aceștia nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la... Îndemână limbii române. Pe când, În cazul Basarabiei noastre... - Ei, cum șade adevărul - În cazul Basarabiei noastre? - Ascultă-mă pe mine - că n-a’ să-ți paie rău... - și tata Îmi face cu ochiul. Când Rusul a luat de la marii cartografi germani, francezi forma: Bessarabia, n-a făcut o simplă adaptare lingvistică, ci i-a dat cuvântului un nou Înțeles. Pentru că avea În cap un plan de cucerire a... noului botezat! - Serios? Chiar așa? - Cum Îți spun. Spre deosebire de alți cuceritori, năvălitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Da. — E un punct de triangulație. Numele tău încă în catalogul de la școala de duminică. Vrei să-l șterg? Thaw se încruntă și-și trecu degetele peste o scobitură ciudată din vîrful stîlpului. — Aici se sprijină un instrument folosit de cartografii guvernului. Am observat că nu mai vii cu mama ta la besearecă. De ce? — Tata zice că nu-i nevoie să mă duc dacă nu-mi place și nu-i educativ, murmură Thaw. Pastorul rîse ușor, prietenește. — îți admir tatăl. Noțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fiindcă sunt ultimul alb“ îi jigneam pe toți cei peste patruzeci PH D conservatori honoris causa; ai muzeelor ingineri elecrici astrologi spe; cialiști în ști; ințe spațiale atlantologi co; lecționari de o biecte precolumbiene generali de brigadă oceanografi is; torici cartografi spe; cialiști ai războiului psihologic cercetători pa rapsihici biblioteci ale congresului și ale universităților birouri culturale arhive librării educatori foști piloți so cietăți pentru investigarea inexplicabilului matematicieni mitologi filologi colonei în retragere și alții care; parti cipaseră prin sugestii directive
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
aventura în stare pură, eliberată spre a cuceri lumea celor mari. Un album de familie Tintin se află în centrul unui univers care se extinde, ficțional, cu fiecare dintre episoadele ce se adaugă ciclului său narativ. Dincolo de mirabila vocație de cartograf pe care Hergé o posedă, adăugând noi tărâmuri la imperiul său de hârtie, geniul textelor rezidă și în capacitatea de a umple acest spațiu saturat de aventură și suspans cu o întreagă familie de personaje. Încă o dată, apropierea de Jules
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și craterele Lunii, de la miraculosul Tibetului până la explozia de culori și memorie a Egiptului și Indiei. Tintin, cel care nu moare și nu obosește niciodată, dă lumii pe care o cutreieră nume și contur. Amestec cuceritor de cavaler rătăcitor și cartograf meticu los, el eliberează, odată cu fiecare dintre voiajele sale, binele din captivitatea în care veacul XX îl plasează deliberat. Însumând benzile desenate care se scriu și se rescriu, Hergé propune propria sa versiune a „călătoriilor extraordinare”, constituind un continent de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
căminul ce adăpostește un cvartet unit de experiența descoperilor - Tintin, Milou, Tournesol și căpitanul Haddock. În Tintin au pays de l’or noir și în dipticul format din Les sept boules de cristal și Le temple du soleil, vocația de cartograf și creator de universuri este reconfirmată. Rând pe rând, Arabia și țara vechilor incași își relevă secretele lor unui trio ce nu cunoaște frica sau abandonul. Pentru Tintin, Milou și căpitanul Haddock, nimic nu este imposibil atunci când aventura îi convoacă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Memorabilă și atât de simplă în articulațiile ei cosmogonice, rama aventurilor lui Flash Gordon creează precedentul pe care îl vor recupera desenatorii și scenariștii europeni. Scenariul implică ciocnirea, dramatică, dintre forme de civilizație diferite, ca și descrierea, cu minuția unui cartograf de coșmaruri, a unui alt univers, dominat de primejdii. Flash Gordon intră în imaginarul occidental ca o întruchipare a aventurii și curajului. Hollywoodian prin știința cu care reușește să pună la cale seria de capcane pe care le dejoacă personajul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
uniforma pe care o îmbracă, ci față de idealul pe care îl urmărește, cu tenacitate suicidară. Mântuirea oferită lui Kirk este una paradoxală. Salvat de la execuție de semenii săi, el este retrimis în lumea din care a venit, spre a fi cartograful ce alcătuiește hărțile ținuturilor necunoscute. Ca și atâția dintre cei care populează universul din Fort Wheeling, Kirk este o ființă scindată. Atras de pulsiunea neînblânzită a indienilor, el nu se poate smulge, până la capăt, din strânsoarea lumii sale. Colțul în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai știu cărei expediții invocă Îngerii.“ „Și asta ce va să zică?“ „Mi se pare că Dee nu era interesat cine știe ce de descoperirea unor locuri, ci de reprezentarea lor cartografică, și pentru asta lucrase În contact cu Mercator și cu Ortelius, mari cartografi. E ca și cum, din fâșiile de mesaj pe care le avea În mână, el ar fi Înțeles că reconstituirea finală trebuia să ducă la descoperirea unei hărți și Încerca să ajungă la ea pe cont propriu. Ba chiar aș fi tentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
propria lui țară, lipsită de nostalgie și deloc complexată de asta. CÎnd vom ajunge acasă, Își spunea În gînd, În timp ce Mariana mesteca gumă și Își flutura pletele În ritmul unei muzici pe care o auzea doar ea, mă voi face cartograful spațiilor ascunse ale Americii, supraveghetorul propriilor noștri genii loci. O să-i arăt Marianei adevărata Americă, nu cea pe care ea o știe din filme și cîntece. S-a Întors la școală, unde a fost reprimit cu oarecare neîncredere, dar teza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pretind că se tem, dar de dorul cărora, de fapt, mor. Eu mă văd ca pe un fel de zeitate domestică, un spiritus locus, dacă vrei. Dincolo de asta, nici nu vreau să mă mai gîndesc. SÎnt, pur și simplu un cartograf al spațiului pierdut. Ivan ridicase din umeri și Își redirecționase atenția către o persoană de sex opus. S-a făcut Întuneric acum și Wakefield Își aduce aminte că Încă mai tînjește după acel hot dog. Tot spațiul e „spațiu pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
VINDECĂTORUL Sebastian A. Corn TEXTULEȚELE astea sînt În deschidere, ca niște mottouri Dicaearchus (350 - 285 Î. Chr), discipol al lui Aristotel, a fost primul cartograf care a utilizat coordonatele geografice. Una dintre lucrările sale, Înconjurul Pământului, a fost criticată acerb de Polybios și de Strabon, care l-au acuzat pe Dicaearchus de descrieri fanteziste și de faptul că „discută despre lucruri pe care nu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
îi este așa de greu copilului dumneavoastră să găsească ouăle de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi atât de mic (vederea foveală este de 2°; vezi secțiunea anterioară), încât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi atât de mic (vederea foveală este de 2°; vezi secțiunea anterioară), încât creierul nu poate reconstitui o panoramă decât datorită mobilității ochiului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de explorare, oscilații și fixări. Deși avem impresia subiectivă a unei vederi panoramice, totul se întâmplă ca pe vremea marilor exploratori. Aceștia își notau în jurnalele lor de bord coordonatele insulelor și coastelor pe care le explorau, iar la întoarcere cartografii trasau linia continentelor... David Norton și Lawrence Stark, doi cercetători de la Universitatea Berkeley din California, au utilizat o tehnică de studiu foarte avansată: un fascicul fin de raze infraroșii (așadar, invizibile pentru subiect) este reflectat asupra ochiului acestuia, care privește
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
relief. În depărtare (la 30-40 m), cele două imagini se suprapun, iar creierul nu mai are indici pentru a percepe adâncimea; nu mai are decât dimensiunea imaginii retiniene, care se micșorează odată cu distanța, generând imaginea de perspectivă. Concluzie Geografii și cartografii au folosit principiul disparității pentru a da impresia de spațiu; procedeul constă în a face două fotografii cu obiective diferite și a privi aceste fotografii cu un dispozitiv de lentile ce permite suprapunerea imaginilor. Generalizarea acestui principiu a fost încercată
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera lui Ptolomeu, Camoens și Campanella (Cetatea soarelui), (n. t.). 40 Giovanni Antonio-Magini (Maginus), 1555-1617, astronom, cartograf, matematician și astrolog italian (n. t.). 41 Gerolamo Cardano (Cardanus), 1501-1576, matematician, medic și astrolog italian (n. t.). 42 autor și titlu inventat de autor, fiind vorba de un roman de ficțiune, iar nu de o biografie propriu-zisă (n. t
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Th. Sebeok (1974), John Lyons (1977) etc.) Considerat cel mai important filosof al Americii și întemeietorul semioticii moderne, C.S. Peirce (1839-1914) este o personalitate de prim ordin în istoria gîndirii americane, de anvergura unui Leo-nardo da Vinci. Logician, chimist, istoriograf, cartograf, prieten al lui Wiliam James care îi atribuie paternitatea pragmatismului, Peirce este autorul unei opere monumentale (de peste 100000 pagini) din care au fost publicate postum opt volume de Collected Papers (infra C.P.). Strălucitul eseu din 1867 On a New List
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]