238 matches
-
domnea în portul Almeria a lăsat o amintire de neșters. Mulți oameni se hotărâseră, la fel ca și noi, să plece în ultima clipă și erau zoriți să ia cu asalt până și cea mai mică barcă. Ici-colo, câțiva soldați castilieni se străduiau să-i potolească, printr-un urlet amenințător, pe cei ce provocau îmbulzeală; alții verificau cu priviri lacome conținutul vreunui cufăr. Se convenise ca expatriații să-și poată lua cu ei toate bunurile, fără nici o restricție, însă nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
târziu, eram confortabil așezați peste bagaje într-o tartană goală, la care am ajuns trecând pe o pasarelă care a fost scoasă în urma noastră. Omul, care nu era altul decât fratele lui Hamed, conducea vama din Almeria, sarcină pe care castilienii încă nu i-o retrăseseră. Vasul îi aparținea și nu avea să se umple de pasageri decât a doua zi. Mama mi-a dat, la fel ca și tatei, o bucată de ghimbir că să mestecăm spre a nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că vom ajunge într-un mic port islamic unde mâini liniștitoare se vor așeza pe umerii noștri ca să șteargă oboseala bătrânilor și lacrimile celor șubrezi. Însă pe chei ne asaltaseră doar întrebări pline de curiozitate gâfâită: „E adevărat că vin castilienii? Le-ați văzut galioanele?“ Pentru cei care ne iscodeau astfel, nu era nicidecum vorba de a pregăti apărarea portului, ci de a nu zăbovi în debandadă. Văzând că noi, refugiații, eram cei nevoiți să împărțim vorbe de mângâiere, eram și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ca Cel-de-Sus să-i lungească zilele și să-i acorde victoria asupra vrăjmașilor noștri! — Asta nădăjduim și noi, încuviință mama. Dacă Dumnezeu binevoiește să ne redea într-o bună zi țara, sultanul va fi brațul Lui. Pentru Salma, revanșa asupra castilienilor era desigur una dintre dorințele cele mai arzătoare. Dar ceea ce îi ocupa deocamdată gândurile era mai puțin soarta Granadei, cât aceea a propriului ei cămin. Dacă arăta atâta bucurie la revederea Sarei, era pentru că-și amintea cu cât succes o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se oferea să-l împartă cu mine. E adevărat că el aparținea, prin naștere, celei mai generoase dintre bresle. ANUL LUI HARUN ISCODITORUL 903 de la hegira (30 august 1497 18 august 1498) În anul acela, Melilla a căzut în mâinile castilienilor. O flotă venise să atace orașul, dar l-a găsit pustiu, părăsit de locuitorii săi, care se refugiaseră spre dealurile învecinate, luându-și și bunurile cu ei. Creștinii s-au făcut stăpâni peste oraș și au început să-l fortifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apoi că orice persoană care avea un creștin printre strămoși trebuia să fie obligatoriu botezată. Unul dintre cei dintâi vizați a fost chiar Hamed. Bunicul său fusese un rob creștin care alesese să recunoască Credința în islam. Astfel că soldații castilieni, însoțiți de un inchizitor, veniră într-o seară la casa lui, în cartierul nostru Albaicin. Alertați, vecinii bătrânului coborâră în stradă încercând să împiedice arestarea acestuia. În zadar. A doua zi, alte persoane, dintre care două femei, au fost înhățate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bariere în calea dușmanilor, au fost masacrați soldați, funcționari, călugări. A fost o adevărată răzmeriță. Desigur, orășenii nu erau în măsură să țină piept armatei de ocupație Cu câteva arbalete, câteva săbii, ceva lănci și câteva bâte, ei interziseră trupelor castiliene accesul în Albaicin și începură să se organizeze într-o mică armată spre a duce războiul sfânt. Însă, după două zile de lupte, au fost striviți. Și a început masacrul. Autoritățile proclamară că toți musulmanii aveau să fie executați pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apăruse Constantinopolul, despre palatul sultanului, ieniceri, drumul prin diversele ținuturi ale Orientului, Siria, Irak, Persia, Armenia, Tartaria. Destul de iute a ajuns la ce era mai important. — Pretutindeni, gazdele mele s-au arătat convinse că într-o zi nu prea îndepărtată castilienii vor fi bătuți, cu voia Celui-de-Sus, că Andaluzia va redeveni musulmană și fiecare se va putea întoarce acasă. Nu știa când, nici în ce împrejurări, recunoștea el, dar putea să dea mărturie de puterea de neînfrânt a turcilor, de teroarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fost mult mai solid decât până atunci, numai că oamenii din Rif începeau să sărăcească; mulți au plecat să se așeze în alte provincii ale regatului, iar unele orașe de pe coastă s-au gândit chiar să se dea pe mâna castilienilor. Simțind că lucrurile iau o întorsătură proastă, Zeruali a renunțat la funcție, a părăsit ținutul Rif și a venit să se așeze la Fès cu banii pe care îi storsese până atunci. Dat fiind că nu-și înstrăinase încrederea monarhului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
despre patima tatălui tău pentru acea rumiyya. Și-a pierdut capul cândva, pentru că ea a fost pe punctul să-l abandoneze, pentru că el socotise că îi era în joc onoarea, pentru că voia, în felul său, să-și ia revanșa asupra castilienilor. De atunci, el nu și-a mai regăsit dreapta judecată. Dar cele ce tocmai s-au întâmplat nu îi privesc nici pe Mohamed, nici pe Warda, și nici măcar pe acea nefericită de Mariam; întreaga comunitate granadină din Fès e batjocorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
populație era alcătuită în totalitate sau aproape în totalitate din refugiați andaluzi. Barbă Roșie își instalase tabăra în orășelul portuar Jijil, pe care-l smulsese genovezilor în anul precedent. Totuși, înainte de a ajunge acolo, am aflat că tocmai asedia garnizoana castiliană din Bougie. Cum acest oraș se afla pe drumul meu, am hotărât să mă duc într-acolo, lăsându-i pe ai mei la câteva mile distanță, alături de imamul unei mici moschei de țară, și făgăduindu-mi să mă întorc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
brațul chiar la Bougie, la un asediu mai vechi care se isprăvise printr-un dezastru. De data asta, bătălia părea mai bine pornită. Ocupase deja vechea citadelă a orașului și trecuse la asediul unei alte fortărețe, aproape de plaja unde rezistau castilienii. În ziua sosirii mele, lupta avea parte de un răgaz. În fața cortului comandantului stăteau câțiva paznici, dintre care unul era de obârșie din Málaga. A fost cel care s-a dus să-l cheme pe Harun, arătând un asemenea respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
n-am înțeles motivul decât mai târziu. Corsarul vorbea ca un rege, în fraze scurte și hotărâte al căror înțeles aparent era banal, iar înțelesul ascuns, greu de prins. Astfel a evocat victoriile lui Selim otomanul și aroganța crescută a castilienilor, observând cu tristețe că soarele islamului se înalță în Orient și apune în Occident Când ne-am luat rămas-bun, Harun m-a condus în propriul său cort, mai puțin larg și mai puțin împodobit, dar care putea totuși adăposti vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ca răsplată Barbă Roșie după ce-i tăiase beregata emirului Algerului. Îmi cerea să plec la Constantinopol pentru a duce un mesaj sultanului, vestindu-i întemeierea regatului din Alger, arătându-i supunere și fidelitate și implorându-i sprijinul în lupta împotriva castilienilor, care continuau să ocupe o citadelă marină la intrarea în portul Alger. — Sunt foarte onorat de atâta încredere. Dar sunteți deja patru. Pentru ce mai aveți nevoie de mine? — Sultanul Selim nu acceptă să primească un ambasador care să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de noul meu stăpân, care nu-mi dădu voie să mă ridic decât după ce florentinul îl scosese afară pe răpitorul meu. Pentru ei, audiența se încheiase. Pentru mine, ea abia începea. Într-o arabă foarte împestrițată cu întorsături de frază castiliene, înterpretul îmi transmise: — Un om de artă și cărturar instruit este întotdeauna binevenit în preajma Noastră, nu ca slujitor, ci ca protejat. Este adevărat că sosirea dumneavoastră în această locuință a avut loc împotriva voinței proprii și prin mijloace cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Acesta îi sugerase ideea nebunească pe care el și-o însușise. Era vorba de pregătirea unui uriaș lexic în care fiecare cuvânt să figureze într-o sumedenie de limbi, printre care latina, araba, ebraica, greaca, germana din Saxonia, italiana, franceza, castiliana, turca și multe altele. În ce mă privește, m-am angajat să furnizez părțile arabă și ebraică pe baza unei lungi liste de cuvinte latinești. Tipograful se exprima cu o ardoare emoționantă: — Fără îndoială că acest proiect nu va vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înainte de vreme, iar chipul îi era mai colțuros ca niciodată. În jurul lui stăteau vreo doisprezece pedestrași, în veșminte bufante și cu panașe pline de pete, pe care mi-i înfățișă drept frații săi. Abia făcuserăm câțiva pași că un ofițer castilian veni să se posteze împreună cu oamenii săi de-a curmezișul drumului. Făcându-mi semn să nu mă mișc, Hans i se adresă militarului pe un ton ferm, dar lipsit de provocare. Apoi scoase din buzunar o scrisoare la vederea căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fund paharul. Chiar dacă-mi vei spune din nou că am fost prudent cu viața mea... ― Știai, Galilei, că Ignațiu de Loyola a râvnit întîi gloria militară? A fost rănit la picior de o schijă de tun. Și, în loc să fie cavaler castilian, a devenit cavaler al lui Christos. Era unica armată în care se putea înrola chiar și șchiop. ― Și ce demonstrează asta? ― Că pentru unii, realmente, pământul nu se învîrtește. XXIX ― Aseară, umblam prin pădure, era liniște, și cerul adânc, ars
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
se apăra s-au domolit. Într-o dimineață însă își dădu seama că din desagă îi dispăruseră manuscrise. A priceput capcana și nu s-a mai codit s-o ia la fugă spre Padova unde, datorită perfectei cunoașteri a limbii castiliene, se dădu drept spaniol și se înscrise la facultatea de medicină. Studiul medicinii nu era pentru Tommaso doar o stratagemă. A reușit să intre în grațiile unui paznic de cimitir, drept care a profitat pentru a face disecții pe ochiul uman
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi fost vorba de o cugetare; se simțea vânat, și asta cu toată îndârjirea. Da, se contrazisese cu stareții, fugise dintr-o mânăstire și, poate acasă la familia Tufo, îi bârfise oleacă pe spanioli..., dar aici era departe de puterea castiliană. Nu contează politica, nici spaniolii și nici francezii: este vorba de religie. De pildă, se pare că a fost atestat, fra' Tommaso, că tu ești autorul lucrării De tribus impostoribus. Pe Mahomed, Moise și Cristos îi pui pe același plan
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o povestire hunedoreană culeasă de I. Bârlea. Tema este aceea a răutății femeii căreia nici dracul nu-i vine de hac. La Machiavelli acțiunea se petrece la Florența, între ,,arhidiavolul Belfagorx’’ trimis de Pluton pe pământ, și deghizat în negustor castilian, în scopul de a verifica dacă întradevăr femeia este capul tuturor răutăților, așa cum se plâng bărbații prăvăliți în iad, și Honesta, o tânără florentină, cinstită așa cum o arată și numele, dar din cale afară de trufașă și de rea. Nu dorim
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de bricolaj. Par să funcționeze ca module destul de independente. Mecanismele vederii nu depind În conținutul lor de mecanismele de control voluntar, pentru că atunci am vedea ceea ce ne-am dori - de exemplu, că În fața mea am marea, și nu ținutul deșertic castilian, ceea ce nu ar fi un lucru practic, pentru că aș putea ieși la pescuit În loc să plantez roșii. Nu putem evita iluziile de percepție, deși știm că asta sunt. De asemenea, ne e greu să evităm unele erori de evaluare. Cine a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este următoarea: spaniolul - inteligent și înțelept; francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Castilia forța socială, politică și militară a marii nobilimi a zădărnicit eforturile regelui Alfons al X-lea (1252-1284) de a instaura o monarhie autoritară. Mai târziu, și încercările lui Pedro I (1350-1369) vor eșua în același fel. Forța marii nobilimi castiliene va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor acesteia, împotriva intereselor orășenilor și negustorilor: monarhia castiliană "devine o simplă jucărie mânuită de nobilime". Declinul puterii centrale s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Pedro I (1350-1369) vor eșua în același fel. Forța marii nobilimi castiliene va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor acesteia, împotriva intereselor orășenilor și negustorilor: monarhia castiliană "devine o simplă jucărie mânuită de nobilime". Declinul puterii centrale s-a accentuat sub domniile lui Ioan al II-lea (1406-1454) și Henric al IV-lea (1454-1474). Frământările interne ale regatului Castiliei vor aduce pe tron pe Isabella, căsătorită din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]