KorAP: Find »[drukola/base=catalogare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...25 >

604 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876

variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările bibliografice și nevoile utilizatorului. Adoptarea unui standard pentru nivelul „elementar” sau „de bază” al înregistrării, pentru o catalogare partajată corectă. Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările bibliografice și nevoile utilizatorului. Adoptarea unui standard pentru nivelul „elementar” sau „de bază” al înregistrării, pentru o catalogare partajată corectă. Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
spectru larg, ce include nu doar bibliotecari și clienți ai bibliotecilor, ci și editori, difuzori, librari și furnizori de servicii informaționale din afara mediului tradițional bibliotecăresc. Studiul ia în considerare largul spectru al aplicațiilor în care se utilizează înregistrările bibliografice: achiziții, catalogare, evidența circulației și împrumutului interbibliotecar, conservarea, regăsirea informațiilor, servicii de referințe. Sursele principale utilizate în această analiză au inclus: Ø Descrierile Bibliografice Internaționale Standard (ISBD-urile), Ø Ghidul pentru Înregistrările de Autoritate și de Referință (GARE), Ø Ghidul pentru Înregistrări

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
alte surse, precum Categoriile AITF pentru Descrierea Lucrărilor de Artă Grupul de lucru recunoaște necesitatea extinderii în viitor a modelului, astfel încât să cuprindă și datele de autoritate. 2003. Principiile de la Frankfurt, iulie 2003 „Principiile de la Frankfurt” elaborează noi principii de catalogare, la peste 40 de ani după binecunoscutele „Principii de la Paris”. Scopul acestor principii, adecvate epocii Internetului, este de a formula liniile directoare ale unui cod de catalogare universal. Cu alte cuvinte, ele urmăresc să sporească posibilitățile de partajare a informației

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
2003. Principiile de la Frankfurt, iulie 2003 „Principiile de la Frankfurt” elaborează noi principii de catalogare, la peste 40 de ani după binecunoscutele „Principii de la Paris”. Scopul acestor principii, adecvate epocii Internetului, este de a formula liniile directoare ale unui cod de catalogare universal. Cu alte cuvinte, ele urmăresc să sporească posibilitățile de partajare a informației catalografice la nivel global, prin promovarea unor standarde de elaborare a metadatelor catalografice, a înregistrărilor bibliografice și a celor de autoritate. Scopurile studiului Functional Requirements for Bibliographic

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția informatizării a mers mult mai repede decât regulile de catalogare. Este nevoie de un nou cod care să coreleze catalogarea la evoluția informaticii. Descrierea Resurselor și a Punctelor de Acces (RDA) va fi un nou standard, funcțional din 2009. 100. Prezentați norme și standarde folosite în catalogare. R: Norma este

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția informatizării a mers mult mai repede decât regulile de catalogare. Este nevoie de un nou cod care să coreleze catalogarea la evoluția informaticii. Descrierea Resurselor și a Punctelor de Acces (RDA) va fi un nou standard, funcțional din 2009. 100. Prezentați norme și standarde folosite în catalogare. R: Norma este specificația tehnică realizată în cooperare și cu acordul tuturor părților

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
decât regulile de catalogare. Este nevoie de un nou cod care să coreleze catalogarea la evoluția informaticii. Descrierea Resurselor și a Punctelor de Acces (RDA) va fi un nou standard, funcțional din 2009. 100. Prezentați norme și standarde folosite în catalogare. R: Norma este specificația tehnică realizată în cooperare și cu acordul tuturor părților interesate, bazată pe rezultate conjugate ale științei, tehnologiei și experienței, vizând interesul major al întregii comunități și aprobată de un organism calificat pe plan național, regional sau

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Alexandre, pere Alexandre Dumas-fils DUMAS, Alexandre, fils Gen. A. Dumas DUMAS, Alexandre (general) Ing.A.Dumas DUMAS, Alexandre (inginer) Papa Alexandru al III-lea ALEXANDRU III, papa Regele Alexandru I al Greciei ALEXANDRU I, rege al Greciei CONCLUZII Conform principiilor catalogării, vedeta uniformă pentru numele de autori persoane fizice este fixată: Ø La forma completă cea mai des uzitată în edițiile lucrărilor autorului și în referințele făcute la acesta de autorități. Ø În forma întrebuințată în țara al cărei cetățean este

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
grupa în catalogul alfabetic într-un singur loc, sub o singură vedetă, lucrările acestuia care, descris la titlu (tratat fără autor persoană fizică), s-ar răspândi în tot catalogul în funcție de primul cuvânt din titlu. Autorul colectiv este invenția experților în catalogare, dar aplicarea constituie de multe ori, o problemă serioasă pentru catalogare. Scurt istoric La sfârșitul secolului al XIX-lea, începe să se profileze în producția editorială o categorie de publicații, reprezentând o caracteristică comună; editorii subordonau numele persoanelor fizice unui

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
vedetă, lucrările acestuia care, descris la titlu (tratat fără autor persoană fizică), s-ar răspândi în tot catalogul în funcție de primul cuvânt din titlu. Autorul colectiv este invenția experților în catalogare, dar aplicarea constituie de multe ori, o problemă serioasă pentru catalogare. Scurt istoric La sfârșitul secolului al XIX-lea, începe să se profileze în producția editorială o categorie de publicații, reprezentând o caracteristică comună; editorii subordonau numele persoanelor fizice unui organism colectiv. Ele erau publicate de un anume organism, în numele acestuia

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
în numele acestuia și reflectând rezultatele activității organismului. Ideea colectivității este veche, încă din 1876. Charles Ammy Cutter, în regulile pentru catalogul dicționar, hotăra că organizațiile pot fi considerate ca autori ai lucrările publicate. Antonio Pannizi prevăzuse în codul său de catalogare descrieri la colectivități și autorități guvernamentale. Lubetzki, în codul său de catalogare aborda și el problema responsabilității colective, făcând și unele observații. Problemă care apare des, autorul colectiv este o prețiozitate catalografică sau o necesitate stringentă? Scopul catalogării este de

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
din 1876. Charles Ammy Cutter, în regulile pentru catalogul dicționar, hotăra că organizațiile pot fi considerate ca autori ai lucrările publicate. Antonio Pannizi prevăzuse în codul său de catalogare descrieri la colectivități și autorități guvernamentale. Lubetzki, în codul său de catalogare aborda și el problema responsabilității colective, făcând și unele observații. Problemă care apare des, autorul colectiv este o prețiozitate catalografică sau o necesitate stringentă? Scopul catalogării este de a ajuta prin informarea rapidă pe beneficiar. AUTORUL COLECTIVITATE este orice colectivitate

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
său de catalogare descrieri la colectivități și autorități guvernamentale. Lubetzki, în codul său de catalogare aborda și el problema responsabilității colective, făcând și unele observații. Problemă care apare des, autorul colectiv este o prețiozitate catalografică sau o necesitate stringentă? Scopul catalogării este de a ajuta prin informarea rapidă pe beneficiar. AUTORUL COLECTIVITATE este orice colectivitate, instituție, organizație sau adunare de persoane, cunoscută sub o denumire de colectivitate sau o denumire colectivă care poate fi socotită pentru scopurile catalogării ca autor când

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
necesitate stringentă? Scopul catalogării este de a ajuta prin informarea rapidă pe beneficiar. AUTORUL COLECTIVITATE este orice colectivitate, instituție, organizație sau adunare de persoane, cunoscută sub o denumire de colectivitate sau o denumire colectivă care poate fi socotită pentru scopurile catalogării ca autor când: Lucrarea este prin natura ei, expresia gândirii sau activității comune a colectivității. Formularea titlului sau a paginii de titlu arată că acea colectivitate este răspunzătoare în mod colectiv de conținutul lucrării, precedat sau urmat de denumirea colectivității

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
cu litere mici, excepție făcând informațiile din limba germană. Ø Nu se menționează prima ediție. Ø În numerotarea edițiilor se folosesc cifrele arabe. Ø În zona ediției se folosesc prescurtări, conform stasului menționat în capitolul Norme și standarde folosite în catalogare. Ø Numele localității se transcrie așa cum este scris pe pagina de titlu. Ø Dacă localitatea de publicare se regăsește pe harta mai multor țări, se menționează în paranteze drepte țara aparținătoare. Ø Numele „editura” se folosește doar dacă este parte

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
la baze de date. Norma Z 39.50 este un cadru general care permite transmiterea cererilor și gestionarea răspunsurilor. Această normă permite transferul descrierii bibliografice dintr-o altă bază de date, adăugând doar coordonatele locale descrierii importate, permițând realizarea unei catalogări partajate. De aici, necesitatea respectării cu strictețe a normelor de către toți catalogatorii, indiferent pe ce meridian își desfășoară activitatea. Catalogarea partajată va da posibilitatea diminuării timpului pentru prelucrare și a costurilor realizării descrierilor bibliografice. 123. Ce este fișierul de autoritate

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
normă permite transferul descrierii bibliografice dintr-o altă bază de date, adăugând doar coordonatele locale descrierii importate, permițând realizarea unei catalogări partajate. De aici, necesitatea respectării cu strictețe a normelor de către toți catalogatorii, indiferent pe ce meridian își desfășoară activitatea. Catalogarea partajată va da posibilitatea diminuării timpului pentru prelucrare și a costurilor realizării descrierilor bibliografice. 123. Ce este fișierul de autoritate? R: Fișierul de autoritate are ca obiectiv standardizarea accesului la descrierile bibliografice conținute în catalog. Fișierul de autoritate permite gruparea

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
trebuie așezată corect de către catalogator pentru a putea fi exportată într un alt sistem informatizat. Dacă informația este așezată după alte criterii în timpul prelucrării (vezi fișa ISBD(M)), softul nu o va putea oferi utilizatorului. 128. Ce este ISBD în catalogarea informatizată? R: În prelucrarea informatizată, ISBD devine un format de afișare a informației, dar și un sistem cu ajutorul căruia se poate realiza o conversie bună a datelor. 129. Ce este OPAC-ul? Prezentați avantajele acestui catalog! R: Catalogul on-line (OPAC

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
bună a datelor. 129. Ce este OPAC-ul? Prezentați avantajele acestui catalog! R: Catalogul on-line (OPAC: On-Line Public Access Catalog) este catalogul în care utilizatorii au acces direct la informațiile din bazele de date. Este rezultatul muncii de echipă (achiziție, catalogare, indexare, clasificare, conservare), oferind utilizatorului informațiile dorite. Aici este regăsită activitatea întregii instituții. Fiecare sistem integrat de bibliotecă are un modul special numit OPAC. Acesta este instrumentul de acces al utilizatorilor la catalogul informatizat al bibliotecii. Organizarea acestuia este un

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Ø descrieri bibliografice transferate din alte baze de date Ø descrieri bibliografice rezultate din conversia retrospectivă 131. Cerințe obligatorii prezente în CAIETUL DE SARCINI în cazul unei informatizări sau reinformatizări R: În cazul informatizării / reinformatizării în Caietul de sarcini al catalogării, trebuie cerute următoarele: Ø softul să aibă pentru prelucrare un format tip MARC Ø pentru importul/exportul datelor trebuie să existe un format UNIMARC Ø norma ISO 2709 va asigura transferul dintr-un soft în altul al prelucrărilor, în situația

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
se va face din următoarele considerente: Ø Necesitatea practicării împrumutului informatizat Ø Alcătuirea unei baze de date bibliografice omogene pentru interogarea on-line de către utilizatori Ø reconstruirea catalogului unic on-line, singurul mijloc de gestiune și cercetare eficace pentru utilizatori și bibliotecă Catalogarea retrospectivă se va face în mai multe moduri, știind că NU există un model perfect, că fiecare soluție are avantaje și dezavantaje (care se pot remedia în bună parte în procesul retroconversiei), că specificul bibliotecii își va impune alegerea tipului

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Să existe o clasificare Ø Să existe un cuvânt cheie Sunt cerințe care trebuie respectate nu numai în cazul conversiei retrospective, ci și în munca de zi cu zi a catalogatorului, clasificatorului, indexatorului. 133. Prezentați tipuri de retroconversie R: 1. Catalogarea retrospectivă „cu cartea în mână”. Este metoda cea mai lentă și cea mai costisitoare. Prezintă avantajul aplicării celor mai noi reguli de catalogare, a reclasificării. Se poate face pentru bibliotecile care lucrează în rețea pentru UN scriitor, UN curent literar

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
în munca de zi cu zi a catalogatorului, clasificatorului, indexatorului. 133. Prezentați tipuri de retroconversie R: 1. Catalogarea retrospectivă „cu cartea în mână”. Este metoda cea mai lentă și cea mai costisitoare. Prezintă avantajul aplicării celor mai noi reguli de catalogare, a reclasificării. Se poate face pentru bibliotecile care lucrează în rețea pentru UN scriitor, UN curent literar, O școală literară. Depinde de tipul bibliotecii și de nevoia utilizatorului de informare. Observație: Este metoda folosită de BCU București în urma incendiului din

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
în rețea pentru UN scriitor, UN curent literar, O școală literară. Depinde de tipul bibliotecii și de nevoia utilizatorului de informare. Observație: Este metoda folosită de BCU București în urma incendiului din 1989, când s-au pierdut documente și cataloage. 2. Catalogarea retrospectivă prin dactilografierea fișelor de catalog. Dactilografierea trebuie făcută de personal de specialitate, ținând cont de varietatea regulilor de catalogare folosite de-a lungul timpului. Existența fișierelor de autoritate permite acuratețea punctelor de acces. 3. Dactilografierea catalogului de către o societate

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]