877 matches
-
dar ingerințele, inadecvările, pseudorezolvările în numele democrației îi dăunează. Produs al elitelor, arta are un sînge albastru. Aristocratismul său din născare e, prin urmare, incompatibil, în forul său intim, cu votul universal, cu populismul, cu orice soi de angrenare în mecanismele categoriale. Din care motiv e anevoie, de nu imposibil, de realizat niște uniuni de creație care să lase la poartă criteriul sindicalist. Las' că nici elita nu s-ar putea întruni cu ușurință, căci fiecare membru al său e un unicat
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
se limitează la a modifica forma elementului din natură, ci el își realizează totodată scopul său pe care îl cunoaște. Reducerea teleologiei la muncă impune, în același timp, o suprimare a vechii antinomii filozofice dintre cauzațitate și teleologie, ca baze categoriale ale realității. În virtutea contradicției le așez în cadrul procesului unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
ale Părintelui Megheșan este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
și răcnesc,/ o pasăre Phoenix/ îmi sparge călcâiul,/ prin el - își divulgă esența/ un trainic travaliu ceresc”.Cel mai adesea sufletul poetei izbutește să se mențină, în albia sa subtilă, în pofida oricăror zvîrcoliri ale conștiinței. Matricea sufletească, în calitatea ei categorială, se întipărește, cu efecte modelatoare, asupra versului și sub acest unghi trebuie să notăm că lumea poetică a Taniei nu e modelată numai de categoria trăirilor, ci și de un mănunchi de alte esențe, al căror cuib este, indiscutabil, harul
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
evitat nici peisajul caleidoscopic al restaurantului, cu ecourile benefice ale experienței live. Repertoriul ei a crescut an cu an, admirabil, numărând acum cam nouă sute de cântece românești și internaționale, dar și folclorice, neîntrepătrunse de petele angajării ignobile a comercialului muzical categorial vicios. În 2010, Electrecord îi făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi, din viziunile teoretice ale consacrării pe scenă, la împlinire
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon, Hristos nu este un prototip etic, ci Adevărul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Mada este că „Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Iisus Hristos nu este un organism modelator-etic
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
Science (Axis Communication Philosophy). It is ranged among what it is called the dynamics of „the re-elaboration of the categorical matrix of the contemporary philosophy” (Ilie Pârvu). 1. Interogație și căutare Ne aflam astăzi într-un proces al „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7). În cadrul acestuia trebuie să se caute răspuns la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofica
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
o funcție de reglare a conduitei umane) (Dance F. E. X., Larson C. E., 1976, p. 75, p. 91, p. 168). C) La rândul său, Denis McQuail catagrafiază 84 de funcții sau aspecte ale comunicării. Pe acestea le ordonează în 5 grupe categoriale: a) comunicarea intrapersonală, b) interpersonala, c) în grupurile sociale, d) în organizațiile formale și rețelele sociale și e) în societate. Printre funcții figurează: să exprime afecțiunea; să dea ordine; să determine frontiere simbolice; să reducă incertitudinea; să conserve o imagine
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
ca o așteptare, de obicei frustrată, să dobândească un corelativ de confirmare. Articularea omului cu poetul este non-conflictuală. Eul liric nu poate spune „eu sunt altul”, nici eu sunt același. Nici nu poate garanta pentru eu sunt eu. Mai întâi, categorial, în ordinea curentelor literare, lirica dă o raită prin expresionism și se întoarce la poezia simțurilor. Subsidiar, în descendență blajin blagiană, se magnetizează de o râvnă specifică poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
direcția, ritmul plastic); 2) domeniul structurilor (ordine, bogăție, aglomerat-dispersat); neobișnuitul (noul, originalitatea) și obișnuitul (frecventul); 3) domeniul semantic sau al semnificațiilor (factura, expresia, semnul plastic). Percepția, comparativ cu senzația, este: 1) inferențială (permite completarea informației care lipsește din senzații); 2) categorială (ajută la plasarea în aceeași categorie senzații aparent diferite pe baza unor trăsături comune); 3) relațională (oferă prilejul comparării fiecărui simț cu toți ceilalți aflați în mediul înconjurător); 4) adaptativă (servește pentru a centra atenția asupra aspectelor mai importante și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
finanțare. Articolul 4 (1) Elaborarea PNR se realizează având în vedere prioritățile privind protejarea monumentelor istorice formulate de Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), necesitatea și oportunitatea lucrărilor de intervenție, reprezentativitatea obiectivelor alese și asigurarea echilibrului din punct de vedere categorial, tematic, regional și al valorii lor culturale. (2) INP este responsabil de fundamentarea și elaborarea PNR cu respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) . (3) În cadrul fundamentării, elaborării și derulării PNR, INP va urmări utilizarea în condiții de eficiență economică
ORDIN nr. 2.934 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285585]
-
se arate", să-și demonstreze calitățile, când e capabil ,,să se observe" și ,,să se contemple în operele sale"; * faza imitației interesul copilului se întoarce treptat dinspre sine către lucrurile exterioare lui ,,perioada sincretismului infantil" și prima parte a stadiului categorial 40 (în condițiile în care acesta caracterizează perioada 6-12 ani); stadiul descoperirii realității externe (3-6 ani) și începutul stadiului dezagregării subiectivității inițiale (6-9 ani)41. În ansamblu, caracteristicile copilului preșcolar 42 se constituie într-un sistem ale cărui componente reprezintă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sale în afara subiectului, relativ la lucrul în sine, dar este obiectiv relativ la fenomen, adică prin raportare la orice obiect care ar putea fi dat în experiența noastră. El apare, de asemenea, ca reper pentru schematismul imaginației, prin care este posibilă sinteza categorială, adică subsumarea materialului sensibil anumitor categorii. "Timpul spune Petre Botezatu, referindu-se la timpul kantian este acela care permite lui Kant să treacă din domeniul logico-metafizic al transcendentalului în câmpul logico-psihologic al cunoașterii reale, menținându-se totuși într-un plan
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modificabilă, structurantă, autoconstructivă. Ne „descoperim” ca personalitate pe măsură ce intensificăm relațiile cu celălalt. Desigur, personalitatea se organizează În jurul unui nucleu axiologic relativ stabil, dar care polarizează, din mers, valori adiționale, aduse de mediu. Identitatea personală este oarecum contradictorie: ea presupune entități categoriale, intolerante la schimbare, bazate pe fidelitate față de propriile valori, dar și entități atributive, modificabile și deschise la incitările valorice ale mediului. În fond, dacă rămânem fixați irevocabil În nișe valorice hotărâte, nu avem nici o șansă de a adulmeca, a Întâmpina
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Din tabelul nr.1 reiese că răspunsurile date de gravide nu au fost întâmplătoare, ci sunt determinate de factorul “urmarea unui program de pregătire pentru naștere”. Pentru analiza statistică s-au folosit, de asemenea, teste neparametrice pentru variabile nominale și categoriale.[1] Testul Mann-Whitney U pentru compararea a două eșantioane independente (Ucalculat ≤ Ucritic pentru p = 0,05) arată că există diferențe semnificative între lotul experimental și lotul de control, pentru răspunsurile date la întrebările 1, 10, 11a, 11b, 11c, 11d. Numărul
IMPACTUL PRACTICĂRII EXERCIȚIILOR FIZICE ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII GRAVIDEI - O ANALIZĂ STATISTICO-MATEMATICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Marcu, Doriana Ciobanu, Liana Antal () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_803]
-
atât un proces intern, cât și unul extern. Ambele trebuie corelate astfel încât elementele ce se compară să se înscrie într-o logică congruentă cu demersul analitic general. Acest lucru ar însemna că elementele de comparat ar trebui să prezinte similitudini categoriale, inclusiv din punctul de vedere al procedurilor de generare a descriptorilor acestora (ideal ar fi ca procedurile să fie identice). Dificultățile asociate colectării datelor, în special a celor externe, au fost menționate în paragraful anterior. Oricum ar fi realizată colectarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
povestitorului) și destinatarului (ascultătorilor) mesajului, pe când comunicarea dintre romancier și cititorii săi se realizează mediat, prin mijlocirea textului scris. Efect al oralității, caracterul formalizat este vădit la toate nivelele, de la cel de suprafață (formulele) până la cel de adâncime (structura). Mărci categoriale, formulele de început (inițiale) și de sfârșit (finale) încadrează narațiunea, delimitează povestea de comunicarea cotidiană, obișnuită, ceea ce face ca b. să fie socotit o „povestire în ramă”. Formulele inițiale avertizează ascultătorul în legătură cu caracterul neobișnuit al întâmplărilor care urmează a fi
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
un capitol sau o unitate corespunzătoare de împărțire a textului. Prin aceasta se stabilește fără dubii că situația narativă se schimbă foarte des într-un text narativ (modern). Dar și modelul cu șase poziții separate mai mult sau mai puțin categorial este desigur insuficient pentru a surprinde în mod adecvat diversitatea procesului narativ. Aici un număr de numai trei dar concepute ca tipuri ideale situații narative pare să fie mai potrivit pentru toate modificările conceptibile ale particularităților fiecărui text narativ în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a formula fundamentul teoretic al acestei distincții 212. Studiul lui Hamburger intitulat Logica literaturii prezintă în mod exhaustiv suportul critic pentru o perspectivă potrivit căreia această opoziție este o trăsătură esențială a ficțiunii în proză. Aceasta susține că o graniță categorială separă două tipuri de narațiune fundamental diferite: "ficțiunea epică" este narațiunea la persoana a treia produsă de o "funcție narativă" impersonală, iar "redarea simulată a realității" este relatarea personală a unui narator la persoana întîi. Aproape toate fenomenele narațiunii pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]