211 matches
-
ceară lui D. să dea expresie complexității omului modern, fiindcă el își propune alt obiectiv: să înfățișeze sufletul rudimentar și totodată complex al țăranului, după cum ar fi nerezonabil să i se ceară alte soluții decât cea a sacrului și alte categorisiri decât cea - folclorică, maniheică - în bine-rău, frumos-urât, sacru-profan. De aici, un anumit schematism evident al narațiunii și elementaritatea analizei sufletești, care ține atât de comandamentele timpului, cât și de concepția și felul de a fi al scriitorului. Însăși prezența președinților
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
o mare provocare. Civilizarea naturii umane Astăzi, Îi Împărțim pe oameni În progresiști și conservatori. Cu numai câteva generații În urmă i-am fi Împărțit În moderni și de modă veche. În Evul Mediu târziu și era modernă timpurie, o categorisire diferită a fost folosită pentru a diferenția generațiile. Oamenii erau fie civilizați, fie animalici. Comportarea animalică era asociată cu o natura depravată. Comportamentul animalic era din ce În ce mai des descris ca leneș, lacom, amenințător și lipsit de suflet. Trebuie să ne reamintim
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice 321 13.1.1.17. Tehnica „sus și jos” 323 13.1.1.18. Tehnicile de exagerare 323 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor 324 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire 324 13.1.2.2. Metoda concasării 324 13.1.2.3. Cubul 326 13.1.2.4. Tehnica bisocierii 326 13.1.2.5. Ingineria valorii 326 13.1.2.6. Metoda „mănunchiului de banane” (bunches of bannanas) 327
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de altfel, neproductiv să tratăm fiecare fenomen pe care-l întâlnim drept ceva cu totul nou, tendința firească fiind de a-l încadra într-o categorie mai largă, în funcție de anumite caracteristici pe care le are (este vorba despre procesul de categorisire); „o generalizare despre un grup de oameni care distinge acești oameni de alții” (Myers, 1990, p. 332) sau „tendința de a alătura atribute cuiva singur în baza unei categorii în care această persoană a fost plasată” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inițial - datorită faptului că priveam problema doar din unghiul respectiv). 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța categorisirii în procesul de învățare: dacă de pe o planetă îndepărtată, izolată de orice fel de informație (unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri, copaci, orașe, oameni și animale etc. Se observă că o asemenea aptitudine este absolut indispensabilă ființei umane; pentru a face față lumii înconjurătoare, ea trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ființei umane; pentru a face față lumii înconjurătoare, ea trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând și făcând mai ușor controlabil mediul înconjurător (fie că este vorba despre mediul fizic ori mediul social). Totuși, procesul de categorisire este mecanismul de bază care conduce la formarea stereotipurilor. O astfel de perspectivă poate fi automanipulativă în sensul că, atunci când învață, cursanții pot fi predispuși la tendința de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizate analize de nevoi bazate pe cercetări de tip SWOT, PEST, copacul cu erori etc., analize care să ne ofere imaginea a unor puncte tari și puncte slabe, a unor avantaje și dezavantaje. Este vorba despre o primă ordonare și categorisire a fenomenelor implicate în CPS; b) natura critică, urgența și direcția. Această perspectivă ne oferă elemente de valorizare și de atribuire a unei valori situației. În acest scop se definesc intențiile inițiale de stabilire a priorităților. • Descoperirea datelor. Această etapă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe baza acestora, disciplinele tradiționale: cunoașterea simbolică (engleza, limbile străine, matematicile); științele fundamentale (știința generală, fizica, biologia, chimia); științele dezvoltării (evoluția cosmosului, evoluția instituțiilor sociale, cultura omenirii); disciplinele exemplare (arta, muzica, teatrul, literatura); disciplinele „problemelor morale” (problemele sociale). Această bizară categorisire era considerată „democratică”, întrucât „cunoașterea” era restructurată în acord cu structura motivațională a intereselor cognitive ale elevului aflat în proces de formare și socializare. O tentativă și mai îndrăzneață i-a aparținut, în același an, lui Philip Phenix. Lucrarea sa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Doll jr. este totuși un autor curios. El înscrie lucrările lui John Dewey, Jean Piaget și Jerome Bruner într-o viziune postmodernă a curriculumului. Ba, mai mult, chiar și Raționalul lui Tyler i se pare o construcție curriculară postmodernă! Bizara categorisire nu a vizat doar o reconversie a modernismului în postmodernism. Ea se datorează conceptului de megaparadigmă folosit de Doll jr. pentru a periodiza istoria gândirii occidentale. Doll jr. nu a ținut seama de specificul istoriei curriculumului: a „topit” acest specific
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un produs psihosocial. Un sociolog francez, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, își extrage substanța din afară, de la societate, ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mijloace de articulare la context, instrumentele cognitive cu ajutorul cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la apartenența socială. Operațiunea de categorisire semnifică ordonarea mediului în categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ajutorul cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la apartenența socială. Operațiunea de categorisire semnifică ordonarea mediului în categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele categorii, precum și accentuarea apartenenței sale la un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și culturală, convertită în situarea sa într-o categorie bine plasată ierarhic, în raport cu puterea. Pentru a-și sublinia aparținerea, locul său în sistem, individul va sublinia mereu contrastul, diferența. El are nevoie de congruență pentru a-și menține poziția. (Auto)categorisirea „convenabilă” creează apoi o lume familiară, el își construiește o coerență, o poziție satisfăcătoare, cu care ajunge să se identifice, să o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partea cea bună, împărtășirea unor credințe și convingeri sănătoase. Acțiunile colective sunt coordonate apoi de identitatea colectivă, comună actorilor sociali. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că identificarea cu un grup nu înseamnă doar proclamarea apartenenței, ci o poziție militantă de categorisire, de subliniere a contrastelor, de îndepărtare de grupul rău situat. Din tot ce am spus până aici rezultă că identitatea personală nu se poate construi în afara mediului social în care acționează individul, ea exprimă modalitatea subiectului de a interacționa cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etichetelor lingvistice, ci implică procese subiective de cunoaștere a realității și de reprezentare simbolică și analitică (simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în idei verbalizate. Codificarea și decodificarea sunt activități mintale complementare, complicate și vulnerabile în învățare. Prevenirea acestor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
coresponsabil pentru masterul profesional Copii și adolescenți: prevenire și tratament, responsabil pentru DIU de terapie cognitivă și comportamentală, Universitatea din Savoie, redactor șef la Revue francophone de clinique comportamentale et cognitive. Criteriile diagnostice ale asociației American Psychiatric Association, 2003. Această categorisire nu se aplică copiilor care suferă de tulburare obsesională și compulsivă. Rachman, 1975. Salkovskis, 1985. Aceste ipoteze sunt explicate, în general, pacientului după faza de stabilire a diagnosticului și cea de analiză funcțională, înainte de debutul terapiei comportamentale (tehnica expunerii) sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Această sarcină este una imposibilă prin definiție, dacă episodul în studiu este caracterizat ca unitate organică. Actul de comparare implică în mod inerent diferențierea analitică. Istoria în sine nu ne vorbește. Contrar refrenului popular, aceasta nu se repetă. Folosind o categorisire atentă, putem totuși să identificăm anumite trăsături comune, tendințe în evoluție și devieri semnificative. În plus, suntem interesați de semnificația pe care o are un eveniment individual, sau o scurtă succesiune de evenimente. Aceasta ridică adesea întrebări referitoare la cauză
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ajuta să mă edific dacă rata crescută a divorțurilor, migrația internațională sau privitul la televizor sunt sau nu exemple ale unei astfel de crize. Categoriile componente trebuie să fie exhaustive astfel ca fiecare observație să poată fi sortată eficient. O categorisire a culorilor florilor care ar include doar albastru, galben și verde m-ar pune la grea încercare dacă ar trebui să decid cum să codific florile roz sau negre; de vreme ce știu că nu pot lăsa lucruri pe dinafară, o categorisire
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
categorisire a culorilor florilor care ar include doar albastru, galben și verde m-ar pune la grea încercare dacă ar trebui să decid cum să codific florile roz sau negre; de vreme ce știu că nu pot lăsa lucruri pe dinafară, o categorisire insuficientă m-ar forța să decid dacă negru este suficient de aproape de albastru ca să fie inclus în această celulă analitică, sau să decid dacă roz este mai mult galben sau verde. Totodată, categoriile componente trebuie să se excludă reciproc, astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tipul „îmi place sau nu-mi place un anume politician care apare pe lista de vot”. Un număr cardinal care stabilește poziția unui anumit venit pe unitatea de familie (adică lei pe an) este mai bogat în conținut decât o categorisire de tip ordinal, cum ar fi gruparea în venit superior, mijlociu și scăzut. De obicei, este preferabil să avem mai multe date decât mai puține. O astfel de situație ne permite o diferențiere mai mare în măsurare și ne face
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
efectuat un studiu comparativ al ideologiei partidelor politice cu privire la politica de mediu, în care ipoteza susținea că puterea partidelor de centru-stânga din țările capitaliste avansate ar fi corelată negativ cu nivelurile de poluare a aerului per individ. Am folosit o categorisire industrială acceptată din literatura de specialitate ca să fac distincția între partidele de centru-stânga. Apoi am folosit cinci indicatori diferiți pentru puterea politică a acelor partide - procentul de voturi în alegerile parlamentare, procentul de locuri în parlament, procentul de miniștri, procentul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]