164 matches
-
Nu mă poți atrage în ungherele întunecate ale bârlogului tău. Nu mă tem de dușmanul în carne și oase, indiferent cât de puternic și numeros ar fi, iar de nălucile nopții nici atât! - Știu, iubitule! Fecioara îl cuprinse cu un braț catifelat pe după gât și-și lipi sânii fragezi de pieptul său puternic. Mușchii îi tresăriră la atingerea trupului femeii. - Nu mă ademenești cu vicleșugurile tale! Dispari de bună voie, arătare ce ești, altfel te spintec cu paloșul! - o amenință el. - N-
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
sorbi/ fiecare bob de rugă/ din sufletul meu,/ așteptînd o nouă zi,/ în palma ta să-mi văd/ genuina forță feminină,/ ca-ntr-o oglindă,/ să mă privesc,/ să-mi acopăr/ cu ea fruntea/ abia deschisă/ pentru un nou început,/ catifelînd pipăitul/ paginii unei cărți,/ să o găsesc/ mai proaspătă/ și mai inspirată,/ decît cele trecute/ adevăruri veșnice,/cînd tu, alături de mine,/ cafeaua dulce/ o cobori,/ din privirea ta,/ spre mine:/ - Iartă-mă ,/ îmi spui,/ că nu o pot sorbi,/ sunt
FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL VOLUM DE POEME CUVINTE NESTINSE AL LILIEI MANOLE). de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360505_a_361834]
-
și aromată. Strâns în pântecele ăla prea îngust al ei, între sânii ăia prea mari și prea rotunzi și prea curioși și mult prea încăpățânați.. Între genunchii care iarna se strângeau înghețați în coastele mele și vara deveneau cafenii și catifelați pe grumazul meu. Eu am murit strâns în carnea ei. Și ea a plecat. Și a uitat să mă mai nască.,, Referință Bibliografică: Delirium / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi
DELIRIUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359673_a_361002]
-
plină de probleme și de puncte“. Dacă Eminescu în Epigonii definea poezia ca „voluptos joc de icoane și de glasuri tremurate / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea“, și Tudor Arghezi definește poezia ca „Umbra și lumina care catifelează natura și-i dau omului senzația că trăiește cu planeta lui în cer“. Dar pentru această trăire estetică, Arghezi este original întrucât apelează la tot registrul limbii române, inclusiv la cuvintele considerate până atunci inestetice și la asocierea acestora într-
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-am trezit în puterea nopții cu impresia stranie că s-a petrecut un lucru deosebit. O trezire bruscă dar plină de luciditate. Lumina difuză a stelelor trecea cu greu prin perdeaua nopții catifelând rafturile cu cărți. Am uitat să vă spun că atunci când am mai mult de lucru, rămân să dorm pe canapeua din bibliotecă. Am înregistrat pe subconștient că la blocurile vecine nu mai ardea nici un bec pentru că, de regulă, de la căderea
RAPORT DE EVENIMENT de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340728_a_342057]
-
inimile generațiilor pentru care artistul s-a singularizat în stil, ca interpret, compozitor și profesor. Corelațiile, afinitățile profunde între cele trei condiții artistice sunt întărite în suprapunere, cu admirația publicului de toate vârstele. Cornel Fugaru a distilat, a rafinat și catifelat muzica, a purtat-o prin ani, reînnoită mereu, dar mereu neschimbată în fondul emoțional al timbralității, al buchetului de tonuri urcătoare ca lăncile, din corzile muzicii spre platoșa inimilor publicului său, care l-a iubit. A fost laureat nu numai
CORNEL FUGARU. A PLECAT ÎN ETERUL MĂRILOR STELARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341065_a_342394]
-
1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CĂLĂTOR PE MERIDIANE LĂUNTRICE Ioan Gh. Tofan, Piața Veche, (Călătorii paralele I) Fundația Culturală ANTARES, Galați, 2013 Un amestec ciudat de frustețe și candoare (dar, în lumea lor și spinii pot fi catifelați și tandri!) un veșnic monolog al vocii auctoriale, paralel cu rememorarea unor vechi sau mai noi întâmplări, acesta este subiectul cărții de față. Autorul ține să-și explice totul, sub pelerina retoricei întrebări: altfel cum? Un stil autopersiflant cât cuprinde
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1597 din 16 mai 2015 Toate Articolele Autorului E dimineață și râde grădina în soare... Dumnezeu a dat ploaie binecuvântată și grădina râde...râde... Râde cu flori de liliac, cu narcise, cu petale catifelate de panseluțe... Râde cald cu lujeri de lalele, cu ultimele flori de păpădie rătăcite prin iarbă... Râde...râde cu fiecare fir plăpând născut din semințele semănate așezate frumos în straturi...râde cu iarba udată de roua dimineții...și soarele, soarele
E DIMINEAŢĂ! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341610_a_342939]
-
și pahare de umbră când umbra e cântecul ierbii pe aripile vântului ochi și priviri 27-iunie 2016 cluj AMPRENTĂ PE TROTUAR ȘI PE LORNIȚ vara și-a pus amprenta peste tot în jur peste palmele vâtului ce ne mângâie obrajii catifelați de atâtea miresme printre care mireasma ierbii cosite mireasma picurilor de ploaie a căpșunilor aromați cu privirea ochilor tăi a paharelor de umbră și strigătul ierbii din roua dimineții toate ne sunt puse la dispoziție și soare și umbră și
POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378906_a_380235]
-
vânt. Păsări tresar din somn speriate. Printre unde sonore și foșnet de aripi, lumânările noastre, unite într-o singură lumină mare. Învăluiți în propria lor lumină, Îngerii se află printre noi! Înconjurăm biserica împreună cu preoții, purtători ai sfântului Epitaf - pânza catifelată cu înmormântarea lui Hristos pictată. Ne oprim de patru ori și ne hrănim sufletele cu rugile lor. Trecem pe sub Epitaf... Îngerii sunt cu noi! Biserica-i prea plină. În jur roiesc enoriașii. Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos! Îngerii se află
VINEREA MARE A PATIMILOR LUI HRISTOS de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380340_a_381669]
-
de copil. Acestea nu-s decât fragmente- Amintiri, rupte din copilărie, Fior îmi dă,în inimă,și-n gând Și-mi zic:``dragă de ea,o sa vie,`` (Când bate noaptea la ferești ) Mi-aduce două sărutări din cer Ce flutură catifelat pe-obraz Și pe sufletu-mi stingher... Referință Bibliografica: Cu dor de mama / Elenă Negulescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CU DOR DE MAMA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379429_a_380758]
-
punțile de struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Roua cu buze argintii se așează mereu pe cumpeni de fântâni, iar vântul cu obraji de brumă ne catifelează datoria recoltei. Glasul frunzelor fugite din pomii care-și țineau rodele-n pumni mărturisesc păcatele vântului vânăt. Adierea nichito-stănesciană ne aerisește sufletele. Până și noi ne schimbăm hainele de teama zgribuliciului, dar nu ne predăm lui și nici brumei. E toamnă
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
creăm o scenă- a lumii, Icoana mea și vigilenta -mi ești, cu celelalte Femei, ce întregesc durerea dulce a mumei! Se scutură din frunze cântece de leagăn- Să te primească timpul împărat în toamna ta, Esti o regină cu lumini, catifelând poiana, Noiembrie în glas te strigă, împărțindu-mi ruga mea! Și ai venit în Universul magic...magia ta stelara Îmi tremura divin, pământul de se pierde-n cer, Grăbind secundele, ce curg în vocile din iar și iară, Rapsozi divini
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Petale de hârtie... Te- aștept cuminte și mă -ncarc de muguri Că un ram în soare, visând suav la clipă Când voi da în floare, tu și cu mine, singuri, Eu răsfoind petalele- ți catifelate, tu tinzând aripa, Curgând prin mine, alchimie sfântă. Azi alte uși se dau în lături tumultos, Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinos Iubirii și credinței neclintite într- un vis Ce- avu răbdare, statornic prins
PETALE DE HARTIE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380846_a_382175]
-
De la etaju-ntâi, salonul șase; Mi-era o teamă ca de hoții Lui Ali Baba ... n-aveam șanse ! Mă deșteptam din somn buimac; Puneam căștile-n urechi; Pastilele mi-au fost de hac Câteva luni; fără perechi. La vocea-i prea catifelată Conversam chiar ore-n rând; O ascultam. Superbă fată ! O cunoscusem de curând. Boleam singur la rezervă; Mă mângâiam numai cu versul; Era o toamnă prea superbă... Doar ea mi-nțelegea-nțelesul. Dimineața dinspre Soare Deschideam fereastra larg; Nu simțeam
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
nr. 1934 din 17 aprilie 2016. Petale de hârtie... Te- aștept cuminte și mă -ncarc de muguri Ca un ram în soare, visând suav la clipă Când voi da în floare, tu și cu mine, singuri, Eu răsfoind petalele- ți catifelate, tu tinzând aripa, Curgând prin mine, alchimie sfântă. Azi alte uși se dau în lături tumultos, Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinos Iubirii și credinței neclintite într- un vis Ce- avu răbdare, statornic prins
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Spre casă sufletului meu, atins, ... Citește mai mult Petale de hârtie...Te- aștept cuminte și mă -ncarc de muguriCa un ram în soare, visând suav la clipaCând voi da în floare, tu și cu mine, singuri,Eu răsfoind petalele- ți catifelate, tu tinzând aripa,Curgând prin mine, alchimie sfântă.Azi alte uși se dau în lături tumultos,Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinosIubirii și credinței neclintite într- un visCe- avu răbdare, statornic prins într- un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
și i-am eliberat sânii, care păreau deosebit de albi în întunericul obscur pe care razele lunii se osteneau să-l împrăștie. I-am mângâiat ușor cu podul palmei și i-am simțit cum freamătă și se-ntăresc ridicându-și sfârcurile catifelate către bolta cerească. Priveam pofticios si admirativ, având senzația de moment că amândoi, atât de fragili, susțineau acel brâu luminos al cerului, numit Calea Lactee... Și Jupiter trăgea cu ochiul, strălucitor și vesel, încă de când soarele apusese, îndemnându-ne la veselie
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
sunt tradiție și deopotrivă noutate. Într-un caz și în celălalt sunt act ceremonios de împotrivire față de torentul opresiv de antimuzică, înfloritor de altminteri în România, cu noi discuri imprimate cu piese muzicale fie recente, fie cu gustul și aroma catifelate de patina timpului, dar toate în uniformitatea veritabilului, ca zăcământul de aur. „Ortacii” adâncului în care s-au cristalizat bogățiile muzicii românești de toate genurile sunt Paul și Venera Stângă, slujitori afectivi ai melomanilor, prin prestigioasa Casă de Discuri „Eurostar
LANSARE CD CARMEN RĂDULESCU, IOANA SANDU, AUREL MOGA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372063_a_373392]
-
durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale înaintașilor în peceți peste vremi. Sensibilă și intransigentă, dulce și amară ori asemeni strigătului de pescăruș, poeta Mariana Gurza împarte alinări catifelate prin vers, prin trăiri, cu toată ființa, pentru acum și mai târziu.- Dragă Mariana spune-mi te rog ce amintiri păstrezi despre tatăl tău, despre familia ta originară din Bucovina de nord? - Amintirile dor, Emilia...Tata, nu mai este...Odată cu
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
culinare, Că-s acre,dulci,sau sunt sărate,sau amărui sunt ca atare, Inconfundabil gust de fructe,sau gusturi de “răcoritoare”. Nisipul ud,nisip fierbinte,sub pași făcuți la întâmplare, Sau apa rece și sărată,cu mângâierea-i trecătoare, Percepție catifelată de trupuri în întâmpinare Și briza mării ce atinge pe toți,fără discriminare. Suflete tari,suflete slabe, dar cu dorință de schimbare, Cu minți mult sau puțin “încinse”,venite la deconectare, Senzori diverși în varii trupuri,percepții dese,sau mai
PERCEPŢII MARINE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347403_a_348732]
-
irene, Brazi verzi îmbrac în primăveri. Pe luciul apei raze argintii Se unduiesc la margini de pustiu Și-s doar o lebădă, când vii Cu aripi frânte înainte-ți viu. Și Luna, zână albă călătoare În cercul alb, mereu străluminat, Catifelează nopți amăgitoare În suferința dorului uitat. De-aș vrea un nor să îl anin în zbor, Îl storc de ploaie când îl prind, Doar tu, durere, treci și nu te dor Decât, de gheață, ochii mei lucind... din vol ” A
STELUŢE TRISTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346991_a_348320]
-
-mbată fl ori de trandafir La ceasul unei seri tăcute Când sunetul unui clavir Recheamă amintiri plăcute Aromele de trandafir Nu s-au schimbat nici în exil Când gust otrava din potir Servită de-un regim ostil Petalele de trandafir Catifelate-n roz aprins Mi-au fost prin ani un elixir Pân’ am ajuns s-am părul nins Înnobilatul trandafir În roua ca de diamant Rămâne-va doar suvenir Dintr-un periplu aberant. București, iulie 2014 Referință Bibliografică: Flor de trandafir
FLOR DE TRANDAFIR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377069_a_378398]
-
că toate aceste frumuseți de-acum îmi aparțineau, erau la dispoziția dorințelor mele pentru totdeauna. Îi admiram pielea albă, coapsele și pântecul... Sânii mi se înfățișau în toată splendoarea lor: sâni încă în formare, mici, rotunzi, cu piele moale și catifelată la atingere și cu vârfuri micuțe și roșii, înconjurate de o rozetă galben-maronie, cu porii ca niște adâncituri fine. Era un deliciu să-i atingi. Căușul palmei mele îi acoperea cu blândete și-i mângâia pe deasupra mameloanelor, care din nou
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lăsasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduță rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi de tub lung, mișcător, moale, catifelat la atingere pentru închisoarea aceasta numită ironic: viață. Mă jucam cu tubul acela, mi-l înfășuram pe grumaji, peste gât, așa cum mai târziu aveam să mă-nfășor cu propriile gânduri. Mă lepăd de voi, cum m-aș lepăda de întunericul
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]