59 matches
-
luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de popi." Trage la Pavel, ciubotarul, care îi va fi gazdă și de la care va învăța mai multe decât la Catihet. Cizmarul, zi și noapte, juca stos, lăsându-și ucenicii să-și facă de cap. Ba, într-o zi, îi dăduse pe la nas cu pap băietului primit în gazdă și care, după părerea lui, avea să ajungă popă numai dacă plopul
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
învățători, de preoți. Locuiau la internat sau la gazde și purtau haine de postav țesut în casă, mai călduroase și mai trainice decît cele ale orășenilor. Alte deosebiri nu erau. Ne strigam toți între noi pe numele de familie, precum catiheții lui Creangă, altminteri cu atîția Ion, Vasile sau Gheorghe nu ne-am fi putut descurca niciodată. Nu știu cum și de ce, dar prietenii mei mai apropiați s-au nimerit din rîndul sătenilor. în clasa a doua (corespunzătoare actualei a șasea) l-am
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
ziarul Naționalul din 1857. Și normal este să se înceapă cu scrierile dinaintea românului. Biografia i-a fost hurducata. Pentru că, născut în 1819, a rămas orfan de tată (fusese protopop) la 11 ani. Și-a făcut studiile la școala de catiheți din curtea bisericii Enei și, paralel, o școală de cîntăreți condusă de un călugăr rus. Aplecarea spre muzică și comentarea ei de aici, probabil, i se trage. Pentru că se acreditează că ar fi fost cîntăreț, în 1830, la biserică Enei
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
a sărit inima ascultând pătărania aia așa palpitoasă, nici n-a căzut lat aflând că Feinberg purta, chiar când a dat bonu-cupon, tișortu ăla dă jerse, care țol damnificata nu i-a dat cu totu dă cap, că o Îmbrobodise catihetu cu vorbe fine și povești miștoace. M-am prins dân zbor că omu iera una cu cauza care Îl ținea legat dă mâini și dă picioare. Punând degetu pă rană, l-am Întrebat fără somație că cum Îl chema. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acesta pentru intelesul abstract al lucrurilor comunicate”. În timpul probei din casa de aramă a Împăratului Roș, uriașii dau o adevarată reprezentație dramatică. Reală sau mai degrabă simulată, supărarea lui Gerilă devine pretext pentru un ilariant duel lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un tipar mitic, eroii din mitologia greacă devenind invulnerabili în urma botezului în foc (Triptolemus). Gerilă își evidențiază meritele, utilizând un limbaj popular, presărat cu proverbe („Ei apoi! Vorba ceea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fiul acestuia, Dumitru (frate al mamei sale, Smaranda). Se întoarce acasă de Paști. 1853. Urmează „Școala Domnească” din Târgu-Neamț, sub numele de Ion Ștefănescu. Îl are profesor, între alții, pe Isaia Teodorescu ( „Popa Duhu” ). 1854. Se înscrie la școala de catiheți din Fălticeni, urmând să îmbrățișeze cariera preoțească, ajutându și cât mai repede familia. Din ianuarie va fi înscris în catalog cu numele de Ion Creangă. 1855. În urma examenului din 29 iunie obține adeverința care-i permite să se înscrie la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
G. Ursu, Aurel Gh. Stino, Marin Predescu, Marieta Creangă, G. Bezviconi, Pr. C-tin Beldie, Pr. I. Olaru, Alexandrescu Galex, Mureșanu etc. etc. De remarcat articolul d-lui Aurel Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rădăuți. 44. Dimitrie Loghin (1910-1982), cu studii la Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite orașe în care expune tablouri cu peisaje bucovinene. 45. Vasile Lucan (1865-1930), preot, catihet la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci din Brețcu, călătorind la Viena ca să-și vadă feciorii, comite enorme boroboațe și se-ntoarce fără a-și fi atins scopul. Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții de la Humulești) e concurată de geniul, el însuși dramatic, al humuleșteanului. VICTOR ION POPA Un bun roman, curat, epic, aproape polițist, este Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa (1895-1946), tratând despre fuga de fiară încolțită a lui Manlache
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]