80 matches
-
reciproce. {EminescuOpXII 155} Cu câțiva ani în urmă M. Sa a recunoscut că acel om de stat a fost singurul care a voit serios și binele țării și al tronului. Dar era prea târziu. Declasarea, ridicarea în sus a existențelor catilinare se consumase repede; statul roman era condamnat de-a se vedea stăpânit de Caradale și de Costinești, de ignoranța împreunată cu specula intereselor publice. [30 aprilie 1881] [" CITITORII ÎȘI VOR FI ADUCÎND AMINTE... Cititorii își vor fi aducând aminte că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din putrefacțiune. Țara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roșie; asfixia se va consuma de-acuma înainte și mai repede și țara va deveni o moștenire definitivă și inalienabilă a cavalerilor de industrie și a naturelor catilinare. Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu - Boerescu, ea se va îmbolnăvi și mai rău sub Brătianu - Rosetti. Spre a-i da o soluțiune conformă cu promisiunile făcute vin la minister în ajunul vacanțelor Parlamentului pentru ca, în timpul sezonului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vine fatal la un popor ce-și începe viața prin instituții improvizate de dinafară, sau de străini, sau de uliță, și care n-a cunoscut că orice progres adevărat nu poate fi decât istoric, decât în legătură cu trecutul. Și acolo existențe catilinare izbutiseră a pune mâna pe stat și a face mușama și Parlament, și țară, și Domn, pentru a domni ei singuri, încunjurați de Serurii și Pătărlăgenii respectivi. Dar să lăsăm să urmeze darea de seamă a foii franceze, căci termenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fost făcut de un altul. Încercând să explice valoarea mărturiei, el utilizează conscientia, pentru a defini conținutul ei moral. Om politic și orator de geniu, lasă posterității tiradele contra lui Sulla 17 (Pro Roscio Amenino) și contra lui Catilina 18, Catilinarele, care i-au conferit celebritate în timpul vieții. Teologia creștină preia cuvântul conscientia, în conotația lui morală, pentru a exprima idei, acțiuni și intenții care-i sunt plăcute lui Dumnezeu, adică au accepțiunea Sa (Toma din Aquino, vezi cap. III. nota
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cele dintâi traduceri ale cărții. SCRIERI: Din preludările lui..., București, 1845. Traduceri: Salustiu, Războiul catilinar sau Conjurația lui Catilina și a soților săi, București, 1840; Victor Hugo, Mizerabilii, I-VI, București, 1862-1864 (în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu); Catilinarele sau Orațiunile lui Cicero contra lui Catilina, București, 1875. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 46; Rosetti, Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea Dvs. de final: "De ce ocheanul imagologic eminescian (splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând "neunirea obștească", cum zicea Kogălniceanu, mesianicul nostru pozitiv (după formula impusă de G. Călinescu). Venind vorba de Kogălniceanu, un mare spirit întemeietor, apărând "duhul național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea Dvs. de final: "De ce ocheanul imagologic eminescian (splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând "neunirea obștească", cum zicea Kogălniceanu, mesianicul nostru pozitiv (după formula impusă de G. Călinescu). Venind vorba de Kogălniceanu, un mare spirit întemeietor, apărând "duhul național", să reamintim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
citit în secret, pentru elucubrațiile sale delirante și neașteptate, chiar și de obraze subțiri, om politic pus pe bășcalie și scandal ale cărui imprecații maladive, nervoase, amplificate de diabet, au putut părea bieților prostovani lejer alfabetizați din galerie veritabile discursuri catilinare (de unde și porecla - infamantă pentru memoria adevăraților retori din trecut - de "tribun") e greu de explicat, într-adevăr! În mod cert, mediul tulbure și confuzia valorică din ultimele două decenii i-au fost favorabile. Apoi atmosfera generală de laxism moral
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în Orient, este condamnat la o sigură pieire, precum este condamnat la mizerie. Dar se vor mai inventa încă zece, douăzeci de ani decorații pentru trădători și pornografi, dar se vor mai improviza demnități publice pentru nulități și pentru naturi catilinare, dar se vor mai vinde țărani în piață pentru a hrăni pe acești oameni, în sine vorbind, istoria românilor se încheie în secolul acesta poate pentru totdeauna" (În numărul său din urmă..., "Timpul", 1 decembrie 1882). Pentru G. Călinescu, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ale eroilor și ale cititorilor, la întâlnirea cu literatura și la despărțirea de poveste". Discuția privind această tipologie a catilinarilor demarează din tocmai observația că Mihai Eminescu a dorit, la început, să-și intituleze romanul Geniu pustiu, cu genericul Naturi catilinare, el dovedindu-se astfel a fi preocupat și documentându-se "asupra tezei naturilor catilinare", definind sau, mai bine zis, înțelegând prin aceasta "un anumit mod de valorizare a existenței". Exegetul marchează faptul că pentru poet, catilinarii sunt "cei angajați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Discuția privind această tipologie a catilinarilor demarează din tocmai observația că Mihai Eminescu a dorit, la început, să-și intituleze romanul Geniu pustiu, cu genericul Naturi catilinare, el dovedindu-se astfel a fi preocupat și documentându-se "asupra tezei naturilor catilinare", definind sau, mai bine zis, înțelegând prin aceasta "un anumit mod de valorizare a existenței". Exegetul marchează faptul că pentru poet, catilinarii sunt "cei angajați în "infinita și nefasta luptă sistematică" din viața publică a țării, cei "fără o meserie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o meserie hotărâtă, fără talent, fără avere, pentru pâinea de toate zilele ce le-o poate procura bugetul din socoteala tuturor claselor pozitive ale societății întregi"", această accepție fiind "acea de byronian, faustian; dar și sacrificiul înfăptuitorilor", Eminescu deosebind "naturile catilinare de straturile catilinare". Și, pentru a evita vreo confuzie posibilă, apelează la punctul inițial de definire al catilinarului: "Catilina a fost inițiatorul unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fără talent, fără avere, pentru pâinea de toate zilele ce le-o poate procura bugetul din socoteala tuturor claselor pozitive ale societății întregi"", această accepție fiind "acea de byronian, faustian; dar și sacrificiul înfăptuitorilor", Eminescu deosebind "naturile catilinare de straturile catilinare". Și, pentru a evita vreo confuzie posibilă, apelează la punctul inițial de definire al catilinarului: "Catilina a fost inițiatorul unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială". Adăugând imediat :"Statul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
faustian; dar și sacrificiul înfăptuitorilor", Eminescu deosebind "naturile catilinare de straturile catilinare". Și, pentru a evita vreo confuzie posibilă, apelează la punctul inițial de definire al catilinarului: "Catilina a fost inițiatorul unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială". Adăugând imediat :"Statul creează și el naturile catilinare, straturile catilinare și starea de nemulțumire, revoltă și desconsiderare a interesului. Când aceste naturi catilinare, cugetătoare, ies la suprafața vieții sociale, prin "coliziune de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vreo confuzie posibilă, apelează la punctul inițial de definire al catilinarului: "Catilina a fost inițiatorul unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială". Adăugând imediat :"Statul creează și el naturile catilinare, straturile catilinare și starea de nemulțumire, revoltă și desconsiderare a interesului. Când aceste naturi catilinare, cugetătoare, ies la suprafața vieții sociale, prin "coliziune de interese", îndepărtare de idealurile naționale și de interesele celor mulți, se produc și se explică molipsirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
posibilă, apelează la punctul inițial de definire al catilinarului: "Catilina a fost inițiatorul unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială". Adăugând imediat :"Statul creează și el naturile catilinare, straturile catilinare și starea de nemulțumire, revoltă și desconsiderare a interesului. Când aceste naturi catilinare, cugetătoare, ies la suprafața vieții sociale, prin "coliziune de interese", îndepărtare de idealurile naționale și de interesele celor mulți, se produc și se explică molipsirea de răul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unei conspirații împotriva senatului, demascat de Cicero (în celebrele Catilinare), înfrânt și ucis în luptă de armata senatorială". Adăugând imediat :"Statul creează și el naturile catilinare, straturile catilinare și starea de nemulțumire, revoltă și desconsiderare a interesului. Când aceste naturi catilinare, cugetătoare, ies la suprafața vieții sociale, prin "coliziune de interese", îndepărtare de idealurile naționale și de interesele celor mulți, se produc și se explică molipsirea de răul veacului și crearea straturilor catilinare". Astfel, alături de temperatorii caragialieni, ei depun mărturie "despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
revoltă și desconsiderare a interesului. Când aceste naturi catilinare, cugetătoare, ies la suprafața vieții sociale, prin "coliziune de interese", îndepărtare de idealurile naționale și de interesele celor mulți, se produc și se explică molipsirea de răul veacului și crearea straturilor catilinare". Astfel, alături de temperatorii caragialieni, ei depun mărturie "despre viața publică și privată românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea". Evident, primul exemplu în ilustrarea acestei tipologii se dă din romanul Geniu pustiu, un "roman erotic și eroic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ilustrarea acestei tipologii se dă din romanul Geniu pustiu, un "roman erotic și eroic", în care se face "evocarea revoluției, a prădărilor și a uciderii, a legii talionului". Exegetul vorbește acum despre "iconica familie a neliniștiților și însinguraților, a naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion, I. Scurtu, mai înainte, etc. De interes aparte se bucură, pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu pledează pentru tradiție și vizează alcătuirea ideală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
alcătuirea ideală a statului și instituțiilor sale: biserică, școală, armată, justiție, bănci, administrație etc."), dar și poezia (poemul Gemenii), nu mai puțin proza fantastică: Făt-Frumos din lacrimă, pretutindeni urmărind și "componenta polemică" a scriitorului. Se atrage atenția că aceste naturi catilinare eminesciene pot fi explicate mai bine dacă "le asociem viziunea/interpretarea scriitorului asupra "claselor pozitive", "producătoare", din care făceau parte țăranii, meseriașii și muncitorii", apreciind "meritele "claselor productive"". Tocmai de aceea, zice Ioan Derșidan, catilinarul eminescian "face parte din viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
apreciind "meritele "claselor productive"". Tocmai de aceea, zice Ioan Derșidan, catilinarul eminescian "face parte din viață și literatură" iar explicarea lui are în vedere "rădăcinile creșterii (sănătoase) și ale pieirii, dezvoltarea organică și mediul "mlăștinos și bolnav"". Cazul acestor firi catilinare surprinde forța lui Eminescu de a impune atenției "oprobiul" față de "o dimensiune a umanului captivă interesului imediat politic". Eminescu surprinde "demonia unor personaje pe fundalul social-istoric, ori pehlivănia și viclenia, parvenitismul, vanitatea și adaptarea unor temperatori caragialieni". Nu ne vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prima dată lucruri despre Aristotel, despre Platon, despre Kant, și care ne-a trezit gustul pentru studiu și pentru lectură. Îmi plăceau extraordinar orele de latină. Traduceam în clasă, cu frenezie, din De bello Gallico al lui Cezar și din Catilinarele lui Cicero. Ce-aș mai declama și astăzi Quous que tandem abutere puncte puncte patientia nostra! Și mi se părea extraordinar să descopăr sensuri actuale, noi, în limba aceea moartă. Eram foarte bună la limba română. Îmi plăcea teribil gramatica
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. *) pentru 2 ore/săptămâna. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]