68 matches
-
pagini, în mărimea 24x17x8; ea are coperțile legate în argint, ornamente marginale la începutul capitolelor, iar rândurile noi încep cu roșu. Pe paginile ei se află următoarea adnotare: "Scrisă în anul 800 (=1351) în Caffa sub oblăduirea Sfintei Treimi în timpul catolicosului Măchitar și episcopului Stepanos, în timpul domniei lui Doda Păcătosul și nemernicul preot Garabet, am scris această evanghelie cu mâna mea pentru Diaconul Grigore și în memoria părinților lui. Amin." Este menționat aici numele catolicosului Mekhitar I al Ciliciei care a
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Caffa sub oblăduirea Sfintei Treimi în timpul catolicosului Măchitar și episcopului Stepanos, în timpul domniei lui Doda Păcătosul și nemernicul preot Garabet, am scris această evanghelie cu mâna mea pentru Diaconul Grigore și în memoria părinților lui. Amin." Este menționat aici numele catolicosului Mekhitar I al Ciliciei care a condus Biserica Apostolică Armeană în perioada 1341-1355. La sfârșitul acestei cărți se află și o a doua adnotare cu următorul cuprins: "Amintiți-vă de ultimii cari au primit sfânta evanghelie, de Agopșa, de fratele
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
oferit-o, încât erau în stare să mă sanctifice și pe mine ! Cu mare părere de rău ... am aflat recent, dintr-un ziar românesc, că Patriarhul Vasken I a trăit până în anul 1995 ... că a fost al 130-lea Patriarh catolicos al armenilor și că a fost decretat "erou național al Armeniei". Tot cu autobuzul am străbătut, cale de o zi întreagă, dar extrem de instructivă, distanța de la Erevan la Baku ... capitala Azerbaidjanului ... traversând frumoasa vale intermontană și de câmpie a fluviului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
întîmpla doar în Armenia și Gruzia, republici în care stăpînii de la Moscova nu se puteau impune ușor. Armenia avea desigur avantajul unei diaspore foarte puternice care își susținea compatrioții dinlăuntrul ursului sovietic, iar în interior, aveau Eșmiazinul Vaticanul armenesc cu Catolicosul lor în inima țării. Georgienii nu beneficiau de aceste avantaje, ceea ca îi făcea poate mai vulnerabili, dar reușiseră să-și creeze o asemenea economie subterană, încît stăpînirea nu prea mai avea cum să-i țină la respect. Desigur, Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nevoie doar de acordul acesteia. Pentru a fi autocefală, ea ar trebui să fie recunoscută de toate celelalte Biserici; f) Bisericile naționale sunt cele conduse de patriarhii din Serbia, Bulgaria, România și Georgia. Cea din urmă este condusă de un catolicos; g) Bisericile naționale ale Greciei și ciprului; h) Bisericile minoritare din albania, Polonia, Slovacia și America de Nord; i) Episcopia Catolică Ortodoxă a Franței. Această instituție practică ritul galican și are câteva mii de credincioși. A fost singura tentativă de „uniatism” ortodox
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vrut să se întâlnească. Însă Nicolae Vieru s-a prăpădit deja demult, în primăvara anului 1995, iar Serafim - chiar în primăvara anului acesta... Acest Memento mori pare a se potrivi în prologul zile, în care ținem cale spre Ecimiadzin, reședința catolicosului tuturor armenilor (20 km. de la Erevan). Mai întâi, oprim la Biserica Sfânta Hripsime (construită în anul 618) din orașul Vagarșapat, și ea parte componentă a Catedralei Ecimiadzin, inclusă în catalogul UNESCO al monumentelor de importanță mondială. În fața catedralei de la Ecimiandzin
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
ea parte componentă a Catedralei Ecimiadzin, inclusă în catalogul UNESCO al monumentelor de importanță mondială. În fața catedralei de la Ecimiandzin sunt pietrele de mormânt ale primaților care au stat în fruntea bisericii. Am oprit în mai îndelungă reculegere în preajma celei a Catolicosului Vasken I, înainte-stătătorul Bisericii Armene în anii 1955-1994. Era născut în București și vorbea mlădios-miezos limba română. O știu din următoarea împrejurare: în 1988, când se produsese devastatorul cutremur din Armenia (peste 25 de mii de morți), la fața locului
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
următoarea împrejurare: în 1988, când se produsese devastatorul cutremur din Armenia (peste 25 de mii de morți), la fața locului au venit și salvatori dintre Prut și Nistru, cu ei - și o echipă de la studioul Moldovafilm. Sanctitatea Sa Patriarhul Suprem și Catolicosul Vasken I a acceptat să-i primească (vă imaginați, în acele zile de dezastru era foarte ocupat), acordându-le un interviu - în limba română, firește. Acel film l-a montat Zinovia, soția mea, și eu am rugat-o să-mi
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
să cânți Vine, vine primăvara în plină toamnă armenească, împreună cu două fiice ale Araratului care - uimitor! - au o rostire românească impecabilă! Sigur, în copilăria sa românească, a cântat Vine, vine primăvara și piciul Vasken care, peste ani, avea să ajungă Catolicos si Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, la mormântul căruia, iată, parcă am fi venit noi cu un colind laic, cu Vine, vine primăvara, în plină toamnă frumoasă sufletului nostru doritor de viață. Aici, lângă bucureșteanul Vasken I, e cazul să
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
ani ai revistei Bucovina literară și de la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș”) parcă aș fi luat-o direct spre Erevan. În interiorul catedralei există fresce create la hotarul secolelor XVII-XVIII. În complexul mănăstirii mai sunt cuprinse o trapeză, un hotel, casa catolicosului, școala, turnul de apă, alte clădiri. Și muzeul, de care aminteam, unde rămân surprins ce mult și înduioșător până la indicibilă smerenie seamănă Maica Domnului din exponate cu o simplissimă - și altissimă! - țărancă. Munteancă. În Fața Ei, mă gândeam la mama mea
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
să se retragă din sala unde ne vom întâlni cu Sanctitatea Sa Karekin al II-lea. În locul ei, luăm noi note, fotografiem. Din cele spuse la întâlnire de Sanctitatea Sa, rețin ce este indisolubil legat de biblicul „La început a fost Cuvântul”, Catolicosul și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor menționând că „Biserica înseamnă viață, înseamnă istorie”, ceea ce mi se pare mai mult spus aici decât în frecvent invocatul dicton Historia est magistra vitae. Cuvântul Domnului pune în mișcare viața practică a omului, dar
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
Editura Institutul European, Iași, 2001. Munteanu Ghercă, Iulian, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005. Perez Lopez, P., La prensa catolica en Espana durante el franquismo, en J., Cantavella, J.F., Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Pollard, John F., Vatican&Italian Fascism, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Petcu, Marian, "Considerații privin factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Humanitas, București, 1995. Rieffel, R., Les intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy. Paris, 1992. Rioux, J., Sirinelli, J., Histoire culturelle de la France, vol. IV, Seuil, Paris, 1998. Robles Munoz, C., "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
167 Un exemplu în acest sens este Bulletin international de la Union Internationale de la Presse Catholigue, ce apărea o dată la două luni, la Paris, după al Doilea Război Mondial, sub egida Union Internationale de la Presse Catholigue. 168 J. Cantavella, J.F. Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004, p. 27. 169 Sfântul Josemaria este întemeietorul Opus Dei (1902-1975), cel care a avut un aport considerabil în structurarea mijloacelor de comunicare și definirea lor în cadrul Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Libre Examen, La Libertad de Pensamiento. După adoptarea Constituției de la 1876, multe ziare au suferit presiunea guvernului, care nu a tolerat criticile din exterior, mai ales din partea carliștilor și republicanilor (C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, pp. 431-467). 174 Între cele conservatoare, se distingeau El Tiempo și El Nacional. Între cele liberale, Imparcial, El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Între inițiatorii Europa Press se aflau câteva personalități cu înclinații monarhice liberale, precum Torcuato Luca de Tena, Fernández de la Mora, Antonio Fontán și Ángel BenitoP (Perez Lopez, "La prensa catolica en Espana durante el franquismo", în J. Cantavella, J.F. Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004, pp. 259-288). 211 În 1965, toate ziarele de dimineață controlate de OJD ( Oficina de Justificación de la Difusión Biroul de Justificare a Distribuției) însumau 319.456 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]