207 matches
-
oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a declarat în plenul CJ că solicitarea consilierului
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ca ziduri de apărare. Visul ca dragoste. Visul ca blândețea mamei și puterea tatălui. Visul-ancora simțirii divine. O realitate ideală, de vis: “îmi asum dreptul/ să mă doară/ fiecare amintire/fără tine” (Mărturisire) “camera mamei -pe marginea patului/e doar catrința /zori în cimitir/ mărțișorul strâns în pumn/ pe crucea mamei/ în codul genetic/ îmi temperez firea/ prea visătoare uneori/ ochii și buzele/sunt ale mamei/ nu mă îndoiesc nicio clipă” (Meditație în semnul crucii) “șoaptele mamei/ citind din Psaltire/ mă
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429343885.html [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
costumul și să te respecți pe tine însuți! Îmi pare rău că multe dintre minunatele noastre costume populare au fost înstrăinate, vândute, într-o perioadă se vindeau în străinătate, în special în fosta Yugoslavie. Mulți străini au înrămat iile și catrințele noastre asemeni unui tablou, într-adevăr, sunt adevărate opere de artă. Mara Circiu: Octavian Goga, spunea că “doina este nu numai un cântec al vremii noastre, ci mai ales glasul trecutului românesc”, dvs. cântați doinele cu mult suflet și va
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_traiesc_atat_timp_cat_pot_sa_cant_interviu_cu_solista_de_muzica_populara_din_banat_nicoleta_voica.html [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
cazi în drum și să plesnești ca Dumitru lui Tatu, că vezi frate: era mare nenorocire dacă nevastă-sa îl înșela cu Ilie Bobolete din curmătura Peșteniții. El se duse, fie-i țărâna ușoară!... iar pe Floirica o doare-n catrință: fluieră și cântă pe uliță. - Păi... cam așa pății și eu. - Ia vino și stai aici pe bancă, și spune-mi cum se-ntâmplă, că doar ți-s prieten de când ne știm. S-a așezat pe banca din fața porții lui
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_viii_a_pariul_bleste_marin_voican_ghioroiu_1360224803.html [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
toate slăbiciunile tale. În Sae Preda descoperi sensibilitățile și subtilitățile de limbaj în descrierea unor ritualuri și a unor obiceiuri populare, descrise și de Marin. Ex.: „Măcar o zi pe an, praful uliței principale devenea frumos și ornamentat ca o catrință, ca un ștergar de biserică.” Cert este că, țăranul descris de Marin Preda, avea o legătură ancestrală, aproape simbiotică cu pământul, socotindu-se el însuși fiul pământului, care îl hrănește pe el și pe ai lui, nu în sensul manifestării
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > BUNICA MĂRIE... Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Bunica Mărie, cu poale albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1497200984.html [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
limba maghiară a unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
străini dar și un mare număr de credincioși. În Erminia lui Dionisie de Furna este menționată în ceasta fecioarelor fără să fie precizat modul său de reprezentare. Pe sfintele icoane sfânta Filofteia este pictată ca adolescentă purtînd iie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, părul strâns la spate, ținând în mâini cruce și ramuri de finic. Mai multe biserici din România ca de exemplu: Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/7_decembrie_sfmc_filofteia_ion_untaru_1386408124.html [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
de Liviu Popescu, continuând cu mulți alți cunoscuți și nescunoscuți în cea mai îndrăcită rusască, care s-a oprit, parcă să-i culeagă dintre florile fete legate la mijloc cu bete, despre care sfielnicul Grigore Vieru spunea că „le ține catrința și iia, ca să le sublinieze fetia”... și pe mai scundul Vasile Tărâțanu, care ne-a uimit rezistând la prelungita horă „de pe la noi”, imediat continuată cu jocul în doi, cu strigături de-ale bucovinenilor din Cernăuți, cărora, ca în cel mai
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
foarte departe de ei și a început să glăsuiască pe un ton scăzut: - Geani, ești mereu galant cu mine! Dacă nu erai tu, nu știu cum m-aș fi putut urca în tren. M-am îmbrăcat special pentru întâlnire. Vezi, am ia, catrința și fota mămucăi. Simt și acum pe creștet mâinile ei noduroase, tremurânde: ”Fătuca maichii, să-l porți sănătoasă!” Geani, cum îmi șade costumul? Sîîît! Nu, nu-mi răspunde, lasă-mă să te privesc. Mi-e dor să te privesc. Mi-
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
iute, la cei peste șaizeci de ani ai săi, avea o broboadă neagră, cu chenare înflorate cu floricele roșii verzi și galbene, mici cât bobul de mazăre. Iia ei albă avea rânduri negre și roșii la mâneci și la gât. Catrința era neagră cu câteva rânduri orizontale, roșii, abia vizibile pe negrul intens”. Pretextul este masa rotundă din ogradă, în jurul căreia se adună copiii să mănânce iar Muma Maria răstoarnă o mămăligă cât soarele. Nu sunt lucruri noi pe care le
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_viorel_martin_aventurile_lui_tudor_editur_cezarina_adamescu_1327148631.html [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
i se păru cunoscută. Purta o cămașe moldovenească cu mâneci în dungi verticale, brodate, cu guler rotund, încrețit, strâns într-un șiret din fire răsucite negre și roșii. Pe piept cămașa era decorată cu motive geometrice în negru și roșu. Catrința țesută din fire de bumbac, la fel, în dungi verticale, era prinsă la mijloc cu o cingă roșie înfășurată de mai multe ori și îi marca talia de viespe scoțându-i în relief șoldurile feciorelnice. Avea în mâini un caiet
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
detalieri ale concepției esteice ale acestei comunități privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări 5. Spre exemplu, aserțiunea că mehedințenii au avut predilecția pentru albastru deschis și liliachiu, culori care domină catrințele și iile vechi, în mare majoritate a modelelor vechi,5 ( Elena Secoșan) nu pare să reflecte decât realitatea de la un moment dat, o linie de modă, căci din cele 312 de ciupage aflate în colecția muzeului nostru doar 3 exemplare
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416824618.html [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
să îți fie Așezată între mărăcini Blândă și prea bună Românie Cruzi s-au dovedit ai tăi vecini.... Ți-au furat cât au putut și-acum, Cu de-a-ntregul vor să te răpească! Mamă bună cu norocu-n drum Mamă cu catrință românească.. Ești a noastră, cât vom fi și noi Iară noi, născuți din sfânta-ți glie Vașnici fii de daci, eterni eroi, Te-om sluji măicuță Românie.... Cine-o vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Maica_buna_lucia_secosanu_1328685824.html [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
I. BUNICĂ MARIE..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017. Bunică Marie, cu poale albite, Și colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframă brodată cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul ... Citește mai mult Bunică Marie, cu poale albite,Și colțul catrinței întors până-n brâu,Cămașă de pânză cu flori râurite,Năframă brodată cu spice de grâu,Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
dor și-n țara asta, a mea și a ta, se trăiește greu, se moare ușor că ne-a părăsit pe toți Maria Să În țara mea pierit-a Miorița și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrână, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipa și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la parada Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar
EU SUNT DIN ȚARA LUI NIMĂNUI de DORA PASCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1466740138.html [Corola-blog/BlogPost/373707_a_375036]
-
tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Balada_visatorului_ion_ionescu_bucovu_1374052890.html [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
voinici și toți frumoși. Ștefan-Vodă, ajuns pe mal, Sare-n iarbă de pe cal Și arată cu o mână: - Haideți, strigă, la fântână! Și fac roată pe tăpșan Toți oștenii lui Ștefan. Din colibă iese-o fată Tare mândru îmbrăcată, În catrință și în ie Mirosind a iasomie. E Călina, iat-o, vine Domnului să i se-nchine. Bunul Ștefan o privește Cu blândețe, și-i vorbește: - Ți-amintești, harnică fată, Ți-am făgăduit o plată Pentru cum ne-ai omenit Când
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]