205 matches
-
Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și jocul strânse din străbuni/ Tu cunoști plutașii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de alb, crem, maro, catrință țesută în stative, din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cânt lumii întregi. Satul meu mă face să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă, cu umăr (cusătură pe umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut tot din postav negru sau brașon, mai lat, creț și cu florile pe mijloc, în picioare ghete sau pantofi. Costumul bărbătesc se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
iute, la cei peste șaizeci de ani ai săi, avea o broboadă neagră, cu chenare înflorate cu floricele roșii verzi și galbene, mici cât bobul de mazăre. Iia ei albă avea rânduri negre și roșii la mâneci și la gât. Catrința era neagră cu câteva rânduri orizontale, roșii, abia vizibile pe negrul intens”. Pretextul este masa rotundă din ogradă, în jurul căreia se adună copiii să mănânce iar Muma Maria răstoarnă o mămăligă cât soarele. Nu sunt lucruri noi pe care le
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
să îți fie Așezată între mărăcini Blândă și prea bună Românie Cruzi s-au dovedit ai tăi vecini.... Ți-au furat cât au putut și-acum, Cu de-a-ntregul vor să te răpească! Mamă bună cu norocu-n drum Mamă cu catrință românească.. Ești a noastră, cât vom fi și noi Iară noi, născuți din sfânta-ți glie Vașnici fii de daci, eterni eroi, Te-om sluji măicuță Românie.... Cine-o vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
șchiopătând tenace repetă aceleași figuri în fiecare zi și după masă până la colț și înapoi, până la colț și înapoi Trotuarul e un câmp de luptă în spate-i moartea, în față vitrina vieții trece peste borduri și limite își numără catrințele, șurțul deasupra mai bine pe loc decât să facă un pas înapoi Pauza de respirație îi aduce în față pruni, meri și căpșuni poale umplute cu verze îndesate sângele circulă anevoios dacă stai, mori, îi zise doctorul La opt dimineața
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
detalieri ale concepției esteice ale acestei comunități privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări 5. Spre exemplu, aserțiunea că mehedințenii au avut predilecția pentru albastru deschis și liliachiu, culori care domină catrințele și iile vechi, în mare majoritate a modelelor vechi,5 ( Elena Secoșan) nu pare să reflecte decât realitatea de la un moment dat, o linie de modă, căci din cele 312 de ciupage aflate în colecția muzeului nostru doar 3 exemplare
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
cămașa de ginere a accepat ca ginerică să-i cumpere costum și bocanci. Dar a venit cu sumanul cel nou, care chiar îl „aranja”. Mama purta șaluțul (broboada) cu câmp negru și fasolele galbene, bundița tivită cu blăniță de vulpe, catrință și botinele ei negre cu puțin toc și catarame galbene. Mie mi se părea cea mai frumoasă femeie din tot localul. Ni s-a spus că în saloanele de sus mai e o nuntă și un botez. Eram lângă intrare
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
dor de tot ce-nseamnă Românie, De munții-nalți, de brazii-nmiresmați, De codrii de stejar, de tine ciocârlie, De cântul fermecat, de la noi din Carpați. De râurile reci, ce saltă vesele din piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
Cum e țara noastră dragă, cum e sfânta Românie. -Hai române, ieși din casă, pune vinul în ulcior Și-apoi joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându-se ca vântul. Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]