4,620 matches
-
chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea bunurilor comune, în special a pădurilor. Adoptând o variantă maximală, am putea afirma că pătrunderea capitalismului în satele românești și degradarea bunurilor comune sunt două fenomene fără legătură cauzală, care s au desfășurat în același timp printr-o coincidență. O altă ipoteză ar fi aceea că relațiile economice capitaliste nu au făcut altceva decât să accelereze ceea ce avea să se întâmple oricum. Dacă avem în vedere o astfel de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pot ajuta, în cea mai mare măsură, la atingerea scopurilor instrucționale pe care le urmărește. 3. Metode tradiționale de predare-învățare În procesul de învățământ, profesorul și elevii acționează prin intermediul metodelor de predare și respectiv de învățare. Acestea constituie o variabilă cauzală dintre cele mai importante care explică și poartă răspunderea, într-o măsură importantă, a rezultatelor obținute. Metodele constituie instrument de prim rang în mâna profesorului; de cunoașterea acestora, de utilizarea unor metode adecvate, de optimizarea metodelor tradiționale și de folosirea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
elevilor, de gândire și căutare, de aflare a adevărului istoric, de formare a unor noțiuni și concepte. Întrebările formulate de profesor referitoare la conținuturi, spații istorice, date și fapte implică elevii în procesul de cunoaștere. Cu ajutorul lor sunt cunoscute relațiile cauzale ale evenimentelor, interacțiunile dintre culturi și civilizații. Schimburile de idei profesor-elev, elev-elev, elevprofesor sunt condiționate de structura și profunzimea întrebărilor, de integrarea lor în contextul conținuturilor lecțiilor de istorie și de tipul întrebării. Spre deodebire de conversația euristică care operează
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în descoperirea și asimilarea lor. Descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Este înrudită cu problematizarea, ambele metode constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și omologare a ideilor sau soluțiilor descoperite de grup. Ea este atât o metodă de studiu, de învățare, cât și o metodă de investigație științifică, de creativitate. Între metodele active folosite în predarea învățarea istoriei, brainstorming-ul implică întrebări productive, cauzale, ipotetice, de formularea a unor definiții sau idei, judecăți de valoare, observații și anchete prin care sunt extrase informații dintr-un grup sau mai multe grupuri de elevi. Această strategie permite evaluarea cunoștințelor despre un conținut istoric, revoluție, cultură medievală
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tot ceea ce îi înconjoară: casa parintească, strada, localitatea în care trăiesc și împrejurimile acesteia. În studiul orizontului local este importantă implicarea tuturor analizatorilor Ăauditivi, vizuali, olfactivi, kinestezici), ceea ce oferă elevilor posibilitatea de a stabili în mod corelat relații spațiale și cauzale, de a realiza analize, sinteze, comparații și clasificări. În felul acesta apar reprezentări și noțiuni geografice noi, sunt însușite cu mai multă ușurință geografia județului, a țării, a continentului și, în cele din urmă, a globului terestru, contribuind astfel la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
etape este evident faptul că drumeția are un rol important în procesul instructiv-educativ al elevilor, iar observația, conversația, dezbaterea în teren a unor problematici deja învățate duc la consolidarea cunoștințelor, la o învățare logică și durabilă bazate pe înțelegerea legăturilor cauzale și de intercondiționare între componentele mediului din orizontul local. Excursia geografică școlară este o călătorie cu o durată de cel puțin o zi, fiind efectuată în afara localității de reședință cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, studierea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
veritabil nu înceteaza să se mire”. (Sun Tzu) Enigmele biocampului Profesorul C.G.Jung a fost preocupat de explicarea “coincidențelor” în viața oamenilor,de predicțiunile împlinite,de sincronicitate și de arhetipurile psihice umane. Faptul că nu putem depași un anumit prag cauzal,aparent firesc de percepție a universului,a dus la refuzul de a acepta cu obiectivitate fenomenele paranormale.Dar ele există și într-o perioadă îndepărtată erau pentru oameni fenomene... normale. Evghenia Juvasena Davitașvili s-a născut în anul 1948,în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
încercă să-i ocolească privirea,dar răspunse. -Da.Demult.In timpul studenției. De ce? -După cîte-mi aduc aminte,a motivat că Jan dorea să se însoare cu o tipă cu picioare lungi. E important pentru tine? -Nu știu.Căutam un răspuns cauzal.Cred că o să te invit și eu la nuntă.Nina,recepționera de la hotel mă dorește de soț.Te salut.Pe curând! Se despărțiră rapid.Trecu nepăsător printre trecători. Se încheiase o nouă etapă în viața sa. „Coboară toamna-n sufletu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Pentru a produce schimbări de durată în comportament, stimulentele financiare ar trebui să acționeze asupra valorilor care stau la baza atitudinilor și comportamentului angajaților. - Multe studii se centrează pe efectele variațiilor condițiilor de cointeresare financiară, și nu pe analiza legăturii cauzale directe între performanță și utilizarea (în sine) a salarizării bazate pe performanță. - Sunt studii numeroase care arată că, atât în cazul managerilor, cât și în cazul angajaților, în anumite contexte, creșterile avantajelor financiare au produs stagnare sau reducere a performanțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
marcatori ai traseelor noastre neuronale. Deseori trece drept inteligent nu atât cel care acționează rațional cât cel care găsește explicații savante pentru acțiunile sale aleatorii. E asemenea magiei, modul în care sunt formulate explicațiile făcând pe ceilalți să vadă conexiunile cauzale pe care le indică (în orizontul posibilului, dar și dincolo de el); ușurința cu care ceilalți acceptă explicațiile date dă seama de lenea de a căuta explicații proprii, deseori plauzibilul fiind un criteriu suficient. Cum un număr considerabil de credincioși au
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se asociază cu prognostic rezervat. Trebuie să avem totuși în vedere că pacienții care au primit doze mai mari de diuretic prezentau o formă mai severă de insuficiență cardiacă sau afectarea funcției renale, ceea ce face practic imposibilă stabilirea unei relații cauzale directe între dozele mari de diuretic și prognosticul rezervat. În concluzie, diureticele de ansă joacă un rol central în terapia insuficienței cardiace. Deși există multe neclarități în legătură cu cea mai bună abordare a tratamentului diuretic în insuficiența cardiacă, eficiența sa demonstrată
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
să permită o asemenea comparație. Totuși, ceea ce știm este că nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu neliniștită curiozitate, vocile interioare ale Ființei. În fiecare dintre cărțile lui vom descoperi un șir de semnale, de semne de avertizare care atrag atenția asupra lumii din adînc. Omul de azi nu-și justifică gesuturile doar prin simpla relație cauzală. Relația de suprafață devine, în multe cazuri, relație de adîncime. Imaginile prezentului trebuie interpretate. Care prezent? Cel mai elocvent exemplu pare a fi cel din Ion. La începutul romanului există două semne de avertizare: Hristosul de tinichea de la intrarea în
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
democratizare și corupție, însă corelația nu este foarte puternică. Într-adevăr, nivelul corupției a fost redus substanțial doar prin consolidarea democrației în termenii unei „democrații profunde”. De fapt, aceasta reprezintă o corelație statistică, și nu în mod neapărat o relație cauzală<footnote Această situație nu este diferită de dezbaterea asupra factorilor economici: are corupția drept cauză sărăcia sau mai degrabă vice versa? footnote>. Paldam<footnote Paldam, M. (1999), “The big pattern of corruption: Economics, culture and the seesaw dynamics”, Working Paper
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele este complicată în bună măsură prin tendința discursului public de a eticheta fenomene sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele este complicată în bună măsură prin tendința discursului public de a eticheta fenomene sociale noi ca fiind de natură identitară prin simplul fapt că se produc la nivelul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi corespunde un model de regresie multiplă. Cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trebuie Întotdeauna considerată În același timp ca legislatoare, adică drept scop În sine. Immanuel Kant accentuează fapul că doar moralitatea este fundamentul Întemeierii ființei raționale drept scop În sine, putând astfel, participa la legislația universală, fiind liberă de toate legile cauzale ale naturii, fiind supusă doar legilor pe care și le dă doar ea Însăși sieși. Ceea ce aduce nou filosofia practică, față de cea teoretică este faptul că libertatea nu este doar acel Necondiționat În seria legăturilor cauzale, o idee cu rol
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
liberă de toate legile cauzale ale naturii, fiind supusă doar legilor pe care și le dă doar ea Însăși sieși. Ceea ce aduce nou filosofia practică, față de cea teoretică este faptul că libertatea nu este doar acel Necondiționat În seria legăturilor cauzale, o idee cu rol regulativ pentru rațiune, ci ea devine un postulat al rațiunii practice. Libertatea există relmente și ea se manifestă prin legea morală; ea este, spune Immanuel Kant, singura dintre toate Ideile rațiunii, a cărei posibilitate o cunoaștem
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorba de stări psihice, În cel de al doilea este vorba de orice fel de realități, Însă și Într-un caz și În celălalt cercetarea noastră are ca obiect numai legătura de determinare a realităților Între ele, adică relațiile lor cauzale. Printre obiectele posibile de gândire sunt Însă și obligațiunile ce ne atribuim nouă sau altora referitor la numite activități ale noastre. Obligațiile sunt concepute prin natura lor ca violabile și ele ne apar numai ca prescripțiuni ce Înțelegem că trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]